2,689 matches
-
se cuvine pe fostul președinte și a rememorat împreună cu acesta eforturile comune care au culminat, în 1975, cu acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România 2166. În acest timp, Malița se străduia din greu să facă față cererilor de emigrare care-i fuseseră supuse spre analiză de către unii congresmeni. Dante Fascell avea să confirme succesul activității lui Malița. Ca președinte al Comisiei Statelor Unite pentru Securitate și Cooperare în Europa, Fascell deținea numele unor familii care doreau reîntregirea. El înainta această
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
listă Bucureștiului, trimestrial, spre soluționare. Din octombrie 1981 și pînă în aprilie 1982, România a rezolvat toate cazurile, cu excepția a 15 dintre ele. În primele două luni ale prezenței lui Malița la Washington, Bucureștiul a aprobat 61 de cazuri de emigrare 2167. Aceasta se datora, în parte, ritmicității relațiilor româno-americane. Cifrele lunare din mai pînă în octombrie erau de regulă mai mari decît în celelalte luni. Deși Congresul punea, de obicei, această creștere pe seama dezbaterilor anuale pentru prelungirea Clauzei pentru România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru România, în 1982, cîțiva congresmeni i-au atribuit personal lui Malița rezolvarea cazurilor de reîntregire a familiilor 2168. Receptivitatea lui Malița și promptitudinea de care a dat dovadă Bucureștiul în ceea ce privește răspunsul la cererile acestuia au dat asigurărilor lui privind emigrarea o credibilitate de care doar ambasadorul Bogdan se mai bucurase 2169. Grație lui Malița, în 1982 au emigrat mai mulți români în Statele Unite decît în 1981. Mai important, însă, era numărul evreilor care emigrau din România în Israel. Înainte de sosirea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
restul lunilor anului, cea mai mare fiind cifra din luna octombrie, de 255 de emigranți 2170. Pe 12 iulie, Comitetul pentru Comerț al Camerei Reprezentanților și-a început cele două zile de audieri destinate cererii președintelui de derogare de la condiția emigrării. Printre martori se numărau și chipuri familiare și chipuri mai noi, din care majoritatea erau împotriva cererii președintelui. Audierile s-au caracterizat printr-o creștere semnificativă a numărului celor ce voiau să depună mărturie orală, însă aceasta nu se datora
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la Ora Radiofonică Românească și pastorul A.S. Lucaciu, din Frăția Baptistă Româno-Americană. Reprezentanții celor două organizații evreiești principale aveau păreri divergente. Jacob Birnbaum, de la Centrul pentru Evreii din Rusia și Europa de Est privea audierile ca pe un mijloc de înlesnire a emigrării evreilor din România. În consecință, își păstra neutralitatea în privința prelungirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România, care, o dată suspendată, ar fi însemnat încheierea audierilor 2178. Spre deosebire de acesta, Jack Spitzer, de la B'nai B'rith International și Conferința Președinților Principalelor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai favorizate" pentru România, care, o dată suspendată, ar fi însemnat încheierea audierilor 2178. Spre deosebire de acesta, Jack Spitzer, de la B'nai B'rith International și Conferința Președinților Principalelor Organizații Evreiești a venit în sprijinul recomandării președintelui. Deși recunoștea că procesul de emigrare din România este greoi, el spunea: Cred că și birocrația din Statele Unite poate fi considerată greoaie. Sînt sigur că și aceasta constituie o preocupare a comitetului Congresului"2179. Una din ultimele mărturii a fost o declarație aparținînd lui Dante Fascell
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
constituie o preocupare a comitetului Congresului"2179. Una din ultimele mărturii a fost o declarație aparținînd lui Dante Fascell. Fiind președinte al Comisiei Statelor Unite, organ ce supraveghea implementarea acordurilor de la Helsinki, Fascell era iritat de modul în care era tratată emigrarea în România. Întotdeauna Bucureștiul acorda mai multe vize în lunile în care Congresul american susținea audieri pentru "Clauza națiunii celei mai favorizate". Deși nu vedea cu ochi buni această metodă, Fascell a susținut recomandarea președintelui. Audierile anuale pentru Clauză sporeau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Paragrafului 402 al Legii comerciale din 1974. El și colegii săi primiseră numeroase sesizări legate de hărțuielile la care erau supuși baptiștii, penticostalii și alți creștini. În ceea ce-i privește pe maghiari, se urmărea asimilarea lor forțată; cît despre evrei, emigrarea lor era limitată 2181. Helms a repetat aceste argumente în fața Senatului, ambii congresmeni ajungînd la concluzia că nici ei și nici ceilalți coautori ai moțiunii nu mai pot susține recomandarea președintelui 2182. În intervalul scurs de la încheierea audierilor Camerei Reprezentanților
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
moțiunii nu mai pot susține recomandarea președintelui 2182. În intervalul scurs de la încheierea audierilor Camerei Reprezentanților, de pe 13 iulie și pînă la deschiderea audierilor Senatului, pe 10 august, Malița, împreună cu guvernul român s-au străduit din greu să sporească volumul emigrării din România și în special numărul evreilor cărora li se permitea să plece în Israel. În lunile mai și iunie, Bucureștiul nu acordase decît 54 de vize de ieșire pentru Israel. În iulie, a acordat, însă, 131, iar în august
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prin contrabandă, au fost amnistiați 2184. Bucureștiul a acceptat, de asemenea, să înceapă o serie de discuții cu Conferința președinților principalelor organizații ale evreilor din America și mai tîrziu, în cursul toamnei, cu reprezentanții Administrației, pe tema îmbunătățirii procedurilor de emigrare 2185. Cu o zi înainte de deschiderea audierilor Senatului, în "New York Times" a apărut un articol de Moses Rosen, rabinul șef al României. Pînă la data respectivă, guvernul român permisese emigrarea unui coeficient de 93% din populația evreiască, după al II
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cursul toamnei, cu reprezentanții Administrației, pe tema îmbunătățirii procedurilor de emigrare 2185. Cu o zi înainte de deschiderea audierilor Senatului, în "New York Times" a apărut un articol de Moses Rosen, rabinul șef al României. Pînă la data respectivă, guvernul român permisese emigrarea unui coeficient de 93% din populația evreiască, după al II-lea Război Mondial. Evreii rămași în țară aveau un program activ și încărcat de slujbe religioase și servicii sociale. În mai, Edgar Bronfman, președintele Congresului Evreilor din Toată Lumea vizitase Sinagoga
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o societate socialistă". Rosen a arătat că depozițiile prezentate Comisiei Camerei Reprezentanților sînt incorecte și le-a cerut celor care încercau "să facă din evrei țapul ispășitor", pentru a împiedica reînnoirea Clauzei, să-și înceteze activitatea. "Viețile, instituțiile și libertatea emigrării evreilor din România" nu trebuiau să ajungă subiectul unor discuții asupra cărora nu aveau nici un control și de care nu erau nici responsabili și nici interesați 2186. Comisia pentru Comerț Internațional a Senatului a avut, ca de obicei, mai puțini
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Senatului. Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, senatorul Danforth, din Missouri, l-a prezentat pe primul martor, pe senatorul Henry Jackson, ca fiind, "fără îndoială, un lider, în Congres, în privința întregii problematici a drepturilor omului în Europa de Est și a politicii de emigrare". Jackson l-a sprijinit totalmente pe președinte. Acesta considera că Paragraful 402 al Legii comerciale a făcut exact ceea ce urmăriseră el și Charles Vanik. "Zeci de mii de oameni, creștini, evrei și alții, au putut emigra datorită amendamentului... Prevederile acestuia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în curs pentru o emigrație mai liberă". Jackson i-a informat pe membrii comisiei că tocmai a primit o scrisoare de la ambasadorul Malița, datată 2 august, prin care Bucureștiul se obliga "să înregistreze progrese și mai mari în privința procedurilor de emigrare, inclusiv în ceea ce privește reducerea timpului necesar prelucrării cererilor". Jackson a acceptat asigurările lui Malița, fiind de părere că reînnoirea Clauzei este lucrul "cel mai înțelept de făcut"2189. Prin pledoaria sa, Jackson i-a cîștigat pe toți de partea lui, cu excepția
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cea cu nr. 445, înaintată de Robert Dole. Deși fără a avea nici o legătură cu președintele, această moțiune "în spiritul Senatului" îi cerea Administrației să deschidă tratative cu Bucureștiul pentru a obține "asigurări credibile" că România va urgenta procedurile de emigrare. Mai mult decît atît, prin această moțiune, Administrația era solicitată să ridice problema represiunii exercitate de România asupra grupărilor religioase și a minorităților etnice. Senatul recunoștea, într-adevăr, că "aceste chestiuni ridică mai multe probleme generale legate de drepturile omului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe 12 august, Comitetul de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților a avizat nefavorabil moțiunea de protest Dornan-Schulze. Acesta a avut în vedere dorința României de a iniția tratative serioase cu Statele Unite, pentru a ajunge la o "înțelegere" privind problema emigrării. Pe 18 august, Camera Reprezentanților a convenit să amîne la nesfîrșit moțiunea Dornan-Schulze2191. Astfel, "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România era prelungită automat, pînă pe 3 iulie 1983. Drepturile omului și taxa de învățămînt La cîteva săptămîni după audieri
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România în prima săptămînă din septembrie. În calitate de purtător de cuvînt al Conferinței președinților principalelor organizații ale evreilor din America, Spitzer și-a petrecut cinci zile vizitînd guvernul și pe liderii religioși din România. Toți l-au asigurat că cererile de emigrare pentru Israel și Statele Unite vor fi prelucrate și soluționate în cel mult șase luni. Spitzer i-a vorbit lui Ceaușescu și despre alte probleme decît cele legate de evrei, în special despre persecuțiile suferite de grupările neoprotestante. Bucureștiul arestase 11
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Madrid, a sosit la București. El a avut o întrevedere cu ministrul de Externe Andrei și i-a explicat acestuia că membrii Congresului sînt din ce în ce mai îngrijorați de practicile din România legate de drepturile omului. Reunificarea familiilor și alte probleme de emigrare erau luate în serios de către unii membri ai legislativului, fapt pentru care ambasadorul a propus ca România să rezolve anumite cazuri, printre care și cel al părintelui Calciu 2193. Pe 5 octombrie, secretarul adjunct de stat pentru Drepturile Omului, Elliot
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Abrams ajunsese zvonul că România intenționează să le impună emigranților o taxă de învățămînt 2195. Cînd a ridicat această problemă în fața oficialităților românești, el a fost asigurat verbal că zvonul este fals. Bucureștiul a promis chiar să răspundă cererilor de emigrare într-un interval de nouă luni și să nu-i mai hărțuiască pe solicitanți 2196. Abrams s-a întîlnit apoi cu o serie de lideri religioși, printre care și Justin Moisescu, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și le-a adus la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lîngă ministrul de Comerț Exterior din România. Reprezentanții oficiali i-au spus acesteia că taxa de învățămînt "periclitează în mod serios" "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. America cerea țărilor fără economie de piață să aplice o politică de emigrare liberă sau să garanteze că scutirea de această condiție ar încuraja o astfel de politică 2211. Deși Washingtonul reacționa din ce în ce mai critic față de decretul lui Ceaușescu, relațiile româno-americane și-au urmat cursul fără întrerupere, în aproape toate privințele. Pe 30 noiembrie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care recunoștea ziua de 10 decembrie ca fiind Ziua Drepturilor Omului. În cuvîntarea sa, acesta a amintit de situația deprimantă din Polonia, unde regimul militar urmărea să "zdrobească Solidaritatea", dar nu a pomenit nimic despre eforturile României de a înăbuși emigrarea 2213. La două luni după aceea, Administrația avea să prelungească și să aducă amendamente la acordul din 1980 cu România, privind comerțul cu lînă și fibre textile naturale 2214. Deși reprezentanții Administrației s-au hotărît să soluționeze problema taxei fără
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ceaușescu să anuleze taxa de învățămînt. Nici un emigrant nu fusese încă forțat să achite taxe, pentru că cei care plecau primiseră vizele de ieșire înainte de 1 noiembrie. Reagan voia, însă, ca Ceaușescu să știe că recomandarea sa privind scutirea de condiția emigrării, prevăzută de Amendamentul Jackson-Vanik, depinde de suspendarea taxei de învățămînt propuse de conducerea de la București. La întîlnirea cu Ceaușescu și cu ministrul de Externe, Andrei, Eagleburger "a pus cărțile pe masă". Reagan nu intenționa să recomande prelungirea Clauzei în cazul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu cîțiva ani în urmă. Lantos și colegii săi au avut o întrevedere cu Ceaușescu, la care au reluat avertismentul lui Eagleburger: nici Administrația și nici Congresul nu vedeau cu ochi buni prelungirea Clauzei atîta vreme cît exista decretul privind emigrarea 2221. Eagleburger și Lantos nu au putut împiedica, însă, implementarea taxei pentru învățămînt în România. Primul caz în care s-a aplicat acest decret a survenit la două zile după ce Ceaușescu a vorbit cu delegația Congresului. Pe 21 ianuarie, Bucureștiul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
taxei pentru învățămînt în România. Primul caz în care s-a aplicat acest decret a survenit la două zile după ce Ceaușescu a vorbit cu delegația Congresului. Pe 21 ianuarie, Bucureștiul i-a cerut Margaretei Pîslaru Sencovici să achite cheltuielile de emigrare, în valoare de 7.400 de dolari, înainte de a pleca din țară2222. Apoi, doi ingineri care voiau să plece în Statele Unite au constatat că aveau de plătit 20.000 de dolari fiecare 2223. Pe la mijlocul lunii februarie, Ambasada Americană aflase de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Apoi, doi ingineri care voiau să plece în Statele Unite au constatat că aveau de plătit 20.000 de dolari fiecare 2223. Pe la mijlocul lunii februarie, Ambasada Americană aflase de cel puțin 24 de cazuri în care persoanele cărora li se aprobase emigrarea trebuiau să restituie statului cheltuielile de educație, înainte de a-și primi pașapoartele. Printre aceștia se numărau emigranți care voiau să plece în Olanda, Italia, Germania Federală și Canada 2224. Întrucît Administrația dăduse greș cu metoda diplomației discrete, de astă dată
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]