3,858 matches
-
Chișinău, 1972, 399-406; Andrei Hropotinschi, Evoluția prozei contemporane, Chișinău, 1978, 249-271; Mihai Cimpoi, Pasiunea reconstituirii, „Moldova socialistă”, 1986, 4 octombrie; V. Gherman, „Recviem pentru Maria”, LA, 1988, 15 septembrie; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 344-361; Femei din Moldova. Enciclopedie, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 184. N.Bl.
MALEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
Nello Manzatti câștigă premiul I la Festivalul Cântecului Italian, „America”, 1959, 26; N.S.G. [N.S. Govora], „Frumoasa cu ochi verzi”, „Carpații” (Madrid), 1960, 34-35; Horațiu Comăniciu, Nello Manzatti, „Cuvântul românesc” (Hamilton), 1986, 119; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 247-258; Manolescu, Enciclopedia, 484-485. N.Fl.
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
scriitor evreu, român și american, deopotrivă, F, 1999, 2; Dicț. esențial, 482-484; Ștefan Borbély, „...vin din pustiu, vin de nicăieri”, APF, 2001, 1; Behring, Scriit. rom. exil, 163-182, passim; Dicț. analitic, III, 193-194, 346-350; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 169-175; Manolescu, Enciclopedia, 480-483; Ion Bogdan Lefter, Prima carte/ prima întoarcere din exil, OC, 2003, 185; Ovidiu Șimonca, Strania revanșă a celui care nu așteaptă laurii noștri veștejiți, OC, 2003, 185. E.M., M.I.
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
multe strategii (1983). Alt volum de critică, Litere în tranziție, îi apare în 1998. După ce în 1996 publică la Pittsburgh, SUA, o cuprinzătoare antologie a scriitorilor din România (The Phantom Church and Other Stories from Romania), la București îi apare Enciclopedia exilului literar românesc (2003). Deloc surprinzător, în 2002 M. tipărește un volum de literatură științifico-fantastică, Misterul camerei închise, care cuprinde „nouă povestiri incredibile”. La prima vedere, cărțile lui M. s-ar încadra în categoria critică universitară, având în vedere un
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
o secvență consacrată literaturii exilului românesc, văzută ca fiind nu concurențială, ci complementară literaturii din țară. Poate din această cauză, pentru a se lămuri pe sine însuși, dar și spre a complini o lacună a culturii românești, M. a realizat Enciclopedia exilului literar românesc. Florin Manolescu pune problema talentului său critic în relație de sinonimie cu inteligența [...]. Sub aparența unui excurs într-un teritoriu istorico-literar, se formulează, de fapt, un program critic, o idee despre critică impregnată de sentimentul implicării personale
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
de ascunse pentru a nu fi, până la urmă, depistate. LAURENȚIU ULICI SCRIERI: Poezia criticilor, București, 1971; Literatura SF, București, 1980; Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, București, 1983; Litere în tranziție, București, 1998; Misterul camerei închise, București, 2002; Enciclopedia exilului literar românesc, București, 2003. Antologii: Drumuri și zări. Antologie a prozei românești de călătorie, București, 1982 (în colaborare cu Șt. Cazimir, Viorica Diaconescu, Alexandru Melian și Petre Nicolau); The Phantom Church and Other Stories from Romania, tr. Sharon King
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
43; Vasile Lucaciu, „Inscripții în cărbune”, TR, 1985, 44; Claudiu Daniel, „Oameni și locuri din Vâlcea”, ARG, 1986, 1; Ion Topolog, Oameni și locuri vâlcene, AST, 1989, 10; Datcu, Dicț. etnolog., II, 67; Ion Măldărescu, Emilian Frâncu, Râmnicu Vâlcea. Mică enciclopedie, II, Râmnicu Vâlcea, 2002, 95-96; Firan, Profiluri, II, 41-43. S.I.
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
alte scrieri aparținând aceluiași gen, Ciudatul lac din Valea Brebilor (1959), Turneul de primăvară (1960) și Expediția „Zero K” (1961), toate reinterpretând cu fantezie convențiile narațiunii de acest fel. După 1964 a publicat mai multe volume de știință popularizată - Mică enciclopedie de istorie universală (1983, în colaborare), Enciclopedia Asiei (1999 în colaborare) - cu tematică foarte variată, ale căror principale calități sunt amploarea bibliografiei folosite și claritatea expunerii (ținând seama că majoritatea se adresează tineretului). M. a tradus și câteva cărți din
MATEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288066_a_289395]
-
din Valea Brebilor (1959), Turneul de primăvară (1960) și Expediția „Zero K” (1961), toate reinterpretând cu fantezie convențiile narațiunii de acest fel. După 1964 a publicat mai multe volume de știință popularizată - Mică enciclopedie de istorie universală (1983, în colaborare), Enciclopedia Asiei (1999 în colaborare) - cu tematică foarte variată, ale căror principale calități sunt amploarea bibliografiei folosite și claritatea expunerii (ținând seama că majoritatea se adresează tineretului). M. a tradus și câteva cărți din literatura universală modernă, cu precădere ale unor
MATEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288066_a_289395]
-
milenar, București, 1964; Tiparul, București, 1964; Pigmeii, București, 1964; Mayașii, București, 1967; Westul, o mare aventură, București, 1969; Pirați și corsari, București, 1974; Automobilul, București, 1977; Enigmele Terrei, București, 1978; Țara Cangurului, București, 1980; Literatura și fascinația aventurii, București, 1986; Enciclopedia Asiei (în colaborare), București, 1999. Traduceri: Wolfgang Borchert, Păpădia, București, 1964; Arnold Zweig, Tânăra femeie din 1914, București, 1964, Sosit-a vremea, București, 1967; Stefan Zweig, Suflete zbuciumate, București, 1968; Franz Werfel, Cele patruzeci de zile de pe Musa Dagh, București
MATEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288066_a_289395]
-
basmele) românilor în „Albina” (1871-1874 ), sunt interpretate în sensul stabilirii a cât mai multe corespondențe între mitologia română și cea romană. Tot pentru afirmarea specificului național etnograful a preconizat ideea înființării unui muzeu al portului popular românesc. A redactat pentru Enciclopedia română, publicată de C. Diaconovici (I-III, 1898-1904), articolele Basm, Bradul mortului, Buzdugan, Dumnezeu după basmele române, Grădina în poveștile românești, Iorgovan, Mitologia. Prin colaborările sale la revistele din Ungaria, cu texte, studii și recenzii la lucrările de folclor românesc
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
se extrăgeau rășini și așa mai departe. Fiecare specie de arbori și fiecare parte a unui arbore, În fiecare etapă a evoluției sale, are anumite caracteristici și o anumită Întrebuințare. Următorul fragment din textul explicativ de la articolul „ulm” dintr-o enciclopedie dendrologică din secolul XVII-lea ne dă o idee cu privire la multiplele Întrebuințări ale acestui copac. „Ulmul este un arbore deosebit de util, mai ales că rezistă la uscăciune sau umiditate continue și extreme, de aceea, el este potrivit pentru construirea de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
asupra pădurilor era abstractă și parțială, dar acest lucru se Întâmplă și În alte cazuri. Orice formă de analiză necesită un oarecare grad de abstractizare și era de așteptat ca reducționismul funcționarilor să reflecte interesele fiscale majore ale statului. În Enciclopedia lui Diderot, articolul „pădure” tratează aproape exclusiv chestiunea utilității publice (utilité publique) a produselor, impozitelor, veniturilor și profiturilor care se pot obține de pe urma pădurilor. Dimensiunea pădurii ca habitat dispare, fiind Înlocuită de cea a pădurii ca resursă economică ce trebuie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
esențial, 377-384; Crenguța Gânscă, Vintilă Horia. Al zecelea cerc, Cluj-Napoca, 2001; Popa, Ist. lit., I, 1192-1198; Cornelia Ștefănescu, „Sfârșit de exit”, RL, 2002, 15; Marilena Rotaru, Întoarcerea lui Vintilă Horia, București, 2002; Alex. Ștefănescu, Vintilă Horia, RL, 2003, 43; Manolescu, Enciclopedia, 377-387; Dicț. analitic, IV, 503-505; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 289-292. D.G.
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
spiritul Renașterii, i. s-a manifestat în filosofie, știința istoriei, pedagogie, învățământ, literatură, având ca iluștri promotori în Franța, de unde a pornit, pe Voltaire, Montesquieu, Rousseau, Diderot, D’Alembert, D’Holbach. Încununarea pe plan intelectual a muncii acestora este monumentala Enciclopedie franceză, inaugurată în 1751. Printre reprezentanții de frunte ai curentului în alte culturi se numără Kant, Lessing, Herder, Goethe, Schiller, Metastasio, Pestalozzi, Lomonosov, Radișcev, Antioh Cantemir, Benjamin Franklin. În spațiul românesc, „luminile” s-au revărsat din două părți: direct de la
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
țintă precisă, mai toate cercetările lui se extind în mai multe direcții deodată. Este și cazul lucrării Etymologicum Magnum Romaniae, care abandonează proiectul academic și tiparul lui îngust. Cu o arhitectură impresionantă, gândită grandios, ca un tezaur de cunoștințe, „o enciclopedie a traiului” poporului român, lucrarea nu putea fi terminată în câțiva ani. Sunt duse la capăt numai trei volume (până la cuvântul bărbat) și introducerea la al patrulea volum. Printre teoriile expuse în introduceri se află câteva care s-au impus
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
tradus în limba franceză din poeți români (în „Nouvelle revue française”, „Esprit”, „L’Autre Europe”, „La Nouvelle alternative”). De altfel, s-a implicat sistematic în ofensiva de difuzare internațională a literaturii autohtone. Capitolele rezervate literaturii române în câteva dicționare și enciclopedii prestigioase îi aparțin (Encyclopédie de la Pléïade, Paris, 1957; Histoire générale des littératures, Paris, 1961; Lexikon der Weltliteratur im 20 Jahrhunderts, Freiburg, 1961), ca și capitolele despre scriitorii și pictorii români incluși în Dictionnaire du surréalisme et de ses environs (Freiburg
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
îngr. Monica Manu, București, 2000; Daniel Cristea-Enache, Marea neînțelegere, ALA, 2001, 568; Gheorghe Grigurcu, Pro Virgil Ierunca, RL, 2001, 24; Behring, Scriit. rom. exil, 214-217, passim; Manolescu, Lista, II, 320-323; Popa, Ist. lit., II, 1136-1139; Dicț. analitic, IV, 246-248; Manolescu, Enciclopedia, 389-396. M.S.
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
1993, 2; Ruxandra Cesereanu, Glose la un best seller și alte amintiri din detenție, ST, 1993, 6; Poantă, Scriitori, 105-106; Ruxandra Cesereanu, Din nou despre Ion Ioanid, ST, 1995, 4-5; Dicț. analitic, II, 214-215; Popa, Ist. lit., II, 1046-1047; Manolescu, Enciclopedia, 401-402; Săndulescu, Memorialiști, 281-285. Al.S.
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
1991, 10; Dicț. scriit. rom., II, 599-602; Carmen Mușat, Când partea se întoarce la întreg, OC, 2003, 168; Mircea Iorgulescu, Memoriile unui depresiv intransigent, „22”, 2003, 685; Gheorghe Grigurcu, Mai mult decât un exercițiu al memoriei, RL, 2003, 50; Manolescu, Enciclopedia, 415. M.S.
IONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287582_a_288911]
-
Domnica Palade, Valori românești în exil, „America”, 1951, 84; Mircea Popescu, Cărți românești în exil, „Revista scriitorilor români”, 1972, 11; Constantin Sporea, Petru Iroaie, „Revista scriitorilor români”, 1984, 21; Dicț. scriit. rom., ÎI, 637-640; Datcu, Dicț. etnolog., ÎI, 18-19; Manolescu, Enciclopedia, 422. I.O.
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
Perugia-Veneția, 1929 (în colaborare cu A. Silveștri Giorgi). Repere bibliografice: Mariano Baffi, Un grande studioso scomparso: Claudio Isopescu, „Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg), 1955-1956, 1-10; Ion Popinceanu, Claudiu Isopescu, „Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg), 1955-1956, 11-16; Dicț. scriit. rom., ÎI, 646-649; Manolescu, Enciclopedia, 422-423. Al.Ș.
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
lui Caragiale, LCF, 1996, 6; Gabriel Dimisianu, „Modelul Iorgulescu” revizuit, RL, 1996, 18; Dicț. esențial, 407-410; Manolescu, Lista, III, 354-358; Petraș, Panorama, 347-349; Popa, Ist. lit., II, 1142- 1144; Ioan Holban, Cele două ipostaze ale criticului, CL, 2002, 7; Manolescu, Enciclopedia, 420-421. R.S.
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
istorică și parabolă, VR, 1979, 4; Corina Cristea, Registru poetic, RL, 1990, 22; Romanița Constantinescu, Hermeneutica suspiciunii, RL, 1992, 9; Lovinescu, Unde scurte, III, 110-114; Tania Radu, Un document al desprinderii, LAI, 1995, 44; Dicț. scriit. rom., II, 660-662; Manolescu, Enciclopedia, 423. N.Br.
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
o distanță ironică și autoironică, biografiile și genealogiile întâlnite în romantism. Prelucrarea „izvoarelor” e realizată cu o ingenuitate prefăcută, de tip Borges: sursele fanteziste sunt consemnate, colate, luate în serios, corectate în părțile prea de tot incredibile, interpretate detectivistic în funcție de enciclopedia unor cunoștințe inventate. Sunt introduse și pastișate diverse subcoduri literare, fiind frunzărite registrele convenționale de genul aforismelor, panseurilor, schimbului epistolar. Personajul autorului este introdus prin jurnalul pe care îl ține și care nu e decât un pretext narativ pentru crearea
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]