7,679 matches
-
a legii noi. (...) De altfel, chiar în Cauza Cöeme și alții contra Belgiei, după ce Curtea a admis aplicarea imediată a unui drept procedural, chiar dacă a fost mai sever decât legea anterioară, în paragraful 145 a subliniat că principiile enunțate în propria jurisprudență privind aplicarea art. 7 din Convenție reprezintă regula călăuzitoare potrivit căreia legea penală nu trebuie să fie pe larg interpretată în detrimentul unui acuzat, de exemplu, prin analogie. Aceeași soluție izvorăște și din Hotărârea din 25 mai
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
infracțiunile relevante nu au devenit obiectul unor limitări. Chiar și în aceste condiții, după ce Curtea a admis aplicarea imediată a unui drept procedural, chiar dacă a fost mai sever decât legea anterioară, în paragraful 145 a subliniat că principiile enunțate în propria jurisprudență privind aplicarea art. 7 din Convenție reprezintă regula călăuzitoare potrivit căreia legea penală nu trebuie să fie pe larg interpretată în detrimentul unui acuzat, de exemplu, prin analogie. Aceeași soluție izvorăște și din Hotărârea din 25 mai
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
ce asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești sau să nu facă în prezent obiectul unui recurs în interesul legii. ... 212. Cu privire la sesizarea de față, se constată că sunt îndeplinite cumulativ toate cerințele anterior enunțate. ... 213. Se constată, astfel, că este îndeplinită condiția privind existența unei cauze aflate în cursul judecății în ultimă instanță, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția penală fiind învestită, în ultimul grad de jurisdicție, cu soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
Uniunii Europene față de potențialul conflict între normele Uniunii Europene, astfel cum au fost interpretate, și protecția constituțională în ceea ce privește neretroactivitatea legii penale mai puțin favorabile (mai severe), făcând trimitere la existența a două standarde de protecție diferite enunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza M.A.S. și M.B. (C-42/17) și Cauza C-107/23 PPU (Lin), precum și la standardul național de protecție rezultat din Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, se constată că
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
ca o sancționare penală a unui comportament care nu era interzis înainte de data săvârșirii infracțiunii, dar și ca o agravare a regimului răspunderii penale). ... 252. De asemenea, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a clarificat și diferența dintre standardele enunțate prin cele două hotărâri ale sale anterior menționate, în hotărârea din urmă (pronunțată în Cauza C-107/23 PPU), la pct. 120, arătând că a diferențiat principiul neretroactivității legii penale mai severe de principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile, diferență
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
limitări. Cu toate acestea, chiar și în Cauza Cöeme și alții împotriva Belgiei, după ce Curtea a admis aplicarea imediată a unui drept procedural, chiar dacă a fost mai sever decât legea anterioară, în paragraful 145 a subliniat că principiile enunțate în propria jurisprudență privind aplicarea art. 7 din Convenție reprezintă regula călăuzitoare potrivit căreia legea penală nu trebuie să fie pe larg interpretată în detrimentul unui acuzat, de exemplu, prin analogie. Aceeași soluție izvorăște și din Hotărârea din 25 mai
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
pe piața liberă a tarifelor percepute de către acesta, și nu un aspect de neconstituționalitate. Mai mult, instanța reține că abuzul de drept invocat de autoarele excepției excedează cadrului analizei controlului de constituționalitate. Constatarea abuzului de drept, astfel cum este enunțat de art. 15 din Codul civil, este prerogativa exclusivă a instanței de judecată, care îl poate sancționa prin diferite mijloace de drept, inclusiv prin respingerea cererii de judecată ca neîntemeiată. ... 30. Tribunalul București - Secția a VI-a civilă, în dosarele
DECIZIA nr. 194 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286850]
-
pe asigurat, astfel că, în mod normal, asigurătorul trebuie să suporte consecințele producerii riscului asigurat. Mai mult, instanța reține că abuzul de drept invocat de autoarele excepției excedează cadrului analizei controlului de constituționalitate. Constatarea abuzului de drept, astfel cum este enunțat de art. 15 din Codul civil, este prerogativa exclusivă a instanței de judecată, care îl poate sancționa prin diferite mijloace de drept, inclusiv prin respingerea cererii de judecată ca neîntemeiată. ... 38. Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă, în Dosarul
DECIZIA nr. 194 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286850]
-
pentru dezlegarea chestiunii de drept care face obiectul prezentei sesizări, considerentele Deciziei nr. 3 din 12 mai 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii sunt aplicabile cauzei în baza dispozițiilor legale enunțate la paragrafele 89 și 90 din prezenta decizie. ... 92. Într-o altă linie de argumentare, este relevant a se sublinia că la data intrării în vigoare a Legii nr. 133/2015 în legislația specială erau prevăzute cele două categorii de instrumente
DECIZIA nr. 31 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286809]
-
nouă piatră de temelie în edificarea unui stat modern și prosper. Aceste modificări se constituie în mijloace prin care se consolidează democrația, suveranitatea și starea de drept în România. Proiectul de revizuire a Constituției pleacă de la rigoarea principiului deja enunțat de actuala Constituție, conform căruia suveranitatea aparține poporului român, și propune un set de modificări care au ca scop: 1. întărirea și garantarea drepturilor cetățeanului (vor fi modificate și completate articolele 1, 19, 21, 22, 23, 24, 27, 28, 34
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
nou alineat reflectă o înțelegere modernă a demnității umane, în care fiecare persoană este considerată capabilă să își gestioneze propriul destin, într-un cadru legal ce oferă protecție și respect pentru deciziile individuale. Ca o continuare și concretizare a principiului enunțat la alineatul (5), la alineatul (6), și acesta nou-introdus, au fost avute în vedere atât evoluțiile tehnologice din ultimii ani, cât și ultimele rezultate ale studiilor celor mai evoluate laboratoare de cercetare în domeniu, toate acestea creând premizele unor posibile
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
acestea impunând noi standarde de aplicare a drepturilor cetățeanului atât legiuitorului, cât și judecătorului național. Este esențial să menționăm că aceste modificări constituționale nu sunt izolate, ci se încadrează într-un context mai larg de adaptare la prevederile și principiile enunțate în alte documente fundamentale, precum Convenția europeană a drepturilor omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest sens, revizuirea articolului 23 trebuie privită și prin prisma alinierii la standardele de protecție a drepturilor omului la nivel european. Analizând
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Constituție. Necesitatea reglementării imediate a prezentei aserțiuni cu valoare constituțională este întărită de apariția din ce în mai frecventă în ultimii patru ani a sintagmei „drepturi colective“ ca justificare a implementării unor politici publice liberticide și vine să întărească principiul enunțat în Convenția de la Oviedo (la care România este parte), conform căruia „Interesul și binele ființei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societății sau al științei. “ De aceea, în contextul actual se impun o analiză minuțioasă și adaptarea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
se constituie într-o garanție suplimentară față de dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăși, drept deja garantat de art. 26 din Constituție. Acest nou alineat constituie în același timp și integrarea la nivel constituțional a unor principii enunțate în Convenția de la Oviedo, convenție ratificată de statul român prin Legea nr. 17 din 22 februarie 2001. Articolul 5 din Convenție prevede că: „O intervenție în domeniul sănătății nu se poate efectua decât după ce persoana vizată și-a
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Fănel Trandafir cu ocazia soluționării unei cauze penale în care autorul excepției a fost trimis în judecată pentru săvârșirea faptei prevăzute de dispozițiile de lege criticate. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate nu sunt enunțate cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de acestea, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței
DECIZIA nr. 61 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288089]
-
Omului referitoare la condițiile pe care o lege trebuie să le îndeplinească pentru a fi conformă Constituției și Convenției, Curtea a reținut că o lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de Constituție, cât și de Convenție numai dacă norma este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței
DECIZIA nr. 61 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288089]
-
și ca atare se solicită respingerea acestei critici de neconstituționalitate ca neîntemeiată. ... 15. Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 147 din Constituție, se susține că aceasta este inadmisibilă, întrucât nu este argumentată de autorul sesizării. Astfel, acesta doar enunță o pretinsă încălcare a normei constituționale, fără a prezenta vreun argument sau raționament care să evidențieze o posibilă neconstituționalitate a hotărârii de numire a celor doi vicepreședinți ai ANCOM. În concluzie, se apreciază că Hotărârea Parlamentului României nr. 33/2023 a
DECIZIA nr. 640 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277725]
-
dialogul social, deopotrivă cu instituțiile publice relevante cât și cu parteneri economici importanți, organizații non- guvernamentale sau organizații profesionale. Capitolul VIII INDICATORII Articolul 27 Monitorizarea implementării Strategiei se face punctual, prin analiza gradului de realizare a fiecăruia dintre obiectivele generale enunțate de aceasta. Toate obiectivele se materializează în priorități, iar fiecare prioritate se precizează în direcții de acțiune. Direcțiile de acțiune sunt specificate în acțiuni concrete în Planul de Acțiune, anexat. Planul prevede indicatori concreți, specifici fiecărei acțiuni, elaborați și evaluați
STRATEGIE din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277702]
-
pentru a justifica îndeplinirea jaloanelor și țintelor. Aceste proceduri sunt notificate în mod oficial de către Comisie. Dacă se consideră necesar, Comisia poate fi asistată de experți externi independenți sau de societăți de audit externe. ... (2) Raportat prerogativelor de control enunțate la alin (1), părțile au obligația păstrării și furnizării documentelor justificative adecvate. (3) Următoarele organisme își pot exercita drepturile prevăzute la art. 129 alin. (1) din Regulamentul financiar și pot efectua analize, verificări, audituri și investigații: – Oficiul European de Luptă
GHID din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277008]
-
criticate vizează reglarea în timp a disfuncționalităților existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de «eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare», și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. “ , dispozițiile art. 82 alin. (1) din
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
criticate vizează reglarea în timp a disfuncționalităților existente în domeniu salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice (Decizia Curții Constituționale nr. 700/2019). Prin
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
prevăzut de lege pentru anul 2022 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. O asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de «eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare», și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice“. ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“. ... 56. Astfel, evaluarea sesizării presupune verificarea îndeplinirii cumulative a tuturor condițiilor pretinse pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile, cerințe extrase din normele legale citate, care pot fi enunțate astfel: – existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
cerințele legale pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 58. Evaluând elementele sesizării, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, se constată că doar o parte din cerințele anterior enunțate sunt întrunite. ... 59. Astfel, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate legate de titularul sesizării și de stadiul soluționării pricinii în care sesizarea a fost promovată, precum și cea referitoare la relația de dependență dintre chestiunea de drept ce se cere a
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată. “ ... 66. Prevederile legale enunțate relevă condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții ce trebuie întrunite în mod cumulativ: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să
DECIZIA nr. 79 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278257]