1,945 matches
-
optăm pentru o abordare interdisciplinară, care să pună în ecuație, așa cum sugerează, de altfel, van Dijk, cel puțin trei elemente, și anume cognition, society and discourse 48. Un astfel de model, la dezvoltarea căruia pot contribui, de asemenea, și instrumentele epistemologice ale unor domenii precum teoria politică empirică (prin aplicarea sa în analiza ideologiilor particulare), antropologia socială (prin ilustrarea convențiilor ideologice ritualizate), sau științele comunicării (prin conturarea unui cadru de analiză a modului în care convențiile ideologice sunt instituite cu ajutorul unor
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
curând decât în sensul conținuturilor determinate situațional ale gândirii, el poate deține o funcție important"50. Cu toate acestea, determinarea socială a cunoașterii însăși constituie, și astăzi, un aspect de neevitat pentru o perspectivă care implică prezența ideologiei ca instrument epistemologic, așa cum își propune cea de față. În secțiunile anterioare, am argumentat în favoarea ideii că ideologia participă în mod activ la configurarea realității sociale, instituind, ca figură "tare" a imaginarului social, anumite convenții care permit construirea înțelesului social ce face posibil
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
convenții care permit construirea înțelesului social ce face posibil accesul la cunoașterea socială. În cele ce urmează, intenția mea este aceea de a susține celălalt rol alocat ideologiei la punctul de start al prezentului capitol, și anume cel de instrument epistemologic. Sunt interesat, în acest sens, de identificarea unei metodologii proprie analizei ideologice a cunoașterii sociale, pentru a putea evidenția influența pe care sistemul de credințe implicat de ideologie îl are supra acesteia și, implicit, asupra procesului de schimbare socială. Reiterez
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
interdisciplinare și poate fi vizualizat prin apel la figura de mai jos: Figura 1. Modelul integrat de analiză ideologică a cunoașterii sociale IMAGINAR SOCIAL → IDEOLOGIE (FIGURA "TARE") ← SOCIETATE (analiză antropologică) (analiză teoretico-politică) GRUPURI INDIVIZI (analiză teoretico-socială) ↓↑ CONSTITUIREA CONTEXTULUI EPISTEMIC (analiză epistemologică) ↓↑ INSTITUIREA CONVENȚIILOR IDEOLOGICE (analiză socio-antropologică) ↓↑ CONSTRUIREA ÎNȚELESULUI SOCIAL (analiză discursivă, specifică științelor comunicării) ↓↑ CUNOAȘTERE SOCIALĂ (analiză epistemologică, proprie sociologiei cunoașterii) ↓↑ SCHIMBARE SOCIALĂ (analiză socio-antropologică) Întrucât acest model reprezintă, în această etapă, doar o ipoteză de lucru, devine de înțeles că
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
analiză ideologică a cunoașterii sociale IMAGINAR SOCIAL → IDEOLOGIE (FIGURA "TARE") ← SOCIETATE (analiză antropologică) (analiză teoretico-politică) GRUPURI INDIVIZI (analiză teoretico-socială) ↓↑ CONSTITUIREA CONTEXTULUI EPISTEMIC (analiză epistemologică) ↓↑ INSTITUIREA CONVENȚIILOR IDEOLOGICE (analiză socio-antropologică) ↓↑ CONSTRUIREA ÎNȚELESULUI SOCIAL (analiză discursivă, specifică științelor comunicării) ↓↑ CUNOAȘTERE SOCIALĂ (analiză epistemologică, proprie sociologiei cunoașterii) ↓↑ SCHIMBARE SOCIALĂ (analiză socio-antropologică) Întrucât acest model reprezintă, în această etapă, doar o ipoteză de lucru, devine de înțeles că nu îmi propun aplicarea sa în acest cadru. Voi urmări, ca atare, analiza ideologică a cunoașterii sociale
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în această etapă, doar o ipoteză de lucru, devine de înțeles că nu îmi propun aplicarea sa în acest cadru. Voi urmări, ca atare, analiza ideologică a cunoașterii sociale operând cu instrumentele puse la îndemână de teoriile configurate de dezbaterile epistemologice din câmpul sociologiei cunoașterii. E de sperat ca dezvoltări ulterioare ale ideilor expuse aici să permită aplicarea modelului enunțat în cadrul mai larg al unei teorii integrate a ideologiei. Ce înseamnă cunoașterea socială în epoca noastră? Deși poate părea o întrebare
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
că analiza pe care o propun atribuie o astfel de semnificație cunoașterii sociale însăși. Fără a fi ideologică în caracterul său profund, aceasta din urmă este totuși dependentă de mediul social constituit ideologic. Prin urmare, analizată prin apel la valențele epistemologice ale conceptului de ideologie, cunoașterea socială se vădește a fi, în epoca noastră, un veritabil "generator de acțiune": "Cunoașterea, înțeleasă ca o capacitate generală de a acționa, capătă un rol 'activ' pe parcursul acțiunii sociale numai în circumstanțe în care o
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în timp, este principalul nostru ghid". În al doilea rând, avem de-a face cu supozițiile ontologice, cele care încarcă de conținut ideologia conservatoare și care se fundamentează pe mai multe aspecte. În primul rând, recunoaștem o prelungire a concepției epistemologice conservatoare și empiriste, întrucât gânditorii conservatori consideră că nu rațiunea este cea care caracterizează natura umană ci, dimpotrivă, pasiunile. Rațiunea creează artefacte, pe când sentimentele și instinctele umane dau naștere unor obiceiuri tradiționale firești, care se impun prin autoritatea lor. Experiența
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
a ideilor expuse pe larg în lucrarea Reinventarea ideologiei. O abordare teoretico-politică. Doresc să-i mulțumesc Prof. dr. Christian Möckel pentru suportul acordat în efectuarea acestui stagiu de documentare. 16 O tratare in extenso a perspectivei teoretico-politice și a perspectivei epistemologice asupra ideologiei, precum și a concepțiilor subsumate acestora se regăsește în Șandru, Reinventarea..., 48-111. 17 Chiar și încercările teoreticienilor sociali nemarxiști de a ieși de sub "vraja lui Marx", prin postularea unui sens general al ideologiei, nu s-au putut delimita de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
1998), 215. 4 Daniel Șandru, Reinventarea ideologiei. O abordare teoretico-politică (Iași: Editura Institutul European, 2009), 157. 5 Teun A. van Dijk, Ideology. A Multidisciplinary Approach (London: Sage Publications, 1998), 11. 6 Am încercat o sistematizare analitică a concepțiilor proprii perspectivei epistemologice cea obiectivistă, cea relativist-relaționistă și cea pragmatistă și, respectiv, perspectivei teoretico-politice și sociale cea negativă, cea neutră și cea pozitivă în Daniel Șandru, Reinventarea, 48-116. 7 Steve Fuller, The New Sociological Imagination (London: Sage Publications, 2006), 22. 8 Cornelius Castoriadis
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
poate fi post-postmodernismul, cum au propus unii, pentru că nu poate fi vorba de nici un post-, ci, mai degrabă, de trans-. Fiindcă problema cheie care a declanșat marea sofistică în jurul postmodernității este transcendența, care trimite atât la ontologic, cât și la epistemologic. De la Nietzsche, considerat strămoșul postmodernității filosofice, și până la Vattimo sau Lyotard, toate se-nvârt în jurul transcendenței, discursurile contestatare rostogolindu-se în două valuri masive, corespunzând, în linii generale, cu modernismul și postmodernismul. 2. Noul antropocentrism postmodern. Când spun că maniera
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care crede că în fața tuturor provocărilor postmodernității teologia trebuie să fie transmodernistă. J. J. Fanella (God Above Culture: A Primer on Transmodernism) subliniază și el presiunile care se fac asupra Bisericii de a căuta o cale de "transfer cultural și epistemologic de la modernism (obiectiv, științific, rațional) la postmodernism (relativ, experimental)". Acestora, teologia trebuie să le răspundă că Biserica este destinată unei alte căi, pe care el o numește transmodernism, ceea ce vrea să spună că Dumnezeu este "deasupra (trans) problemei paradigmelor umane
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Fanella, "Dumnezeu Însuși susține transmodernismul bazat pe perfecțiunea Lui infinită". Fiind dincolo de paradigmele culturale, transmodernismul este transculturalism. Faptul ridică o problemă capitală: putem, în acest context, să vorbim de transmodernism în cultură? Deocamdată, lăsăm întrebarea în suspensie, căci din restrângerea epistemologică a părintelui Fanella soluția este negativă. Fundamentele epistemologiei transmoderniste sunt Cuvântul (Logosul divin) și Sfântul Spirit (Sfântul Duh, în limbajul ortodoxiei), acestea fiind consubstanțiale. Ele au fost clarificate de Iisus când samariteanca l-a întrebat despre căile cunoașterii: închinarea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
regăsi viața trebuie să o piardă" mai întâi, după modelul jertfei iisusiace. În Statele Unite, un promotor al dialogului transmodernist, interconfesional este teologul Alan Watts, care a recurs la "experiențe" ale eliberării de îngrădirile strict confesionale (într-un sens opus restricțiilor epistemologice ale lui J. J. Fanella), redimensionând tradițiile, recuperând filosofia perenă abandonată de postmoderniști și toate formele culturii. Astfel, dialogul global interconfesional poate deveni și dialog intercultural global, ceea ce nu se produce fără reacțiile, uneori violente, ale celor închiși în mentalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
multidisciplinarității în literatură a fost critica totală susținută între cele două războaie mondiale de către G. Ibrăileanu, Mihai Ralea și G. Călinescu. Interdisciplinaritatea și-a croit o altă țintă, vizând "transferul metodelor dintr-o disciplină în alta", în trei trepte: aplicativă, epistemologică, generatoare de noi discipline.314 În spațiul artelor, am putea exemplifica prin psihanaliză, aplicată, inițial, de Freud, doar în psihopatologie, apoi la literatură și artă, apoi creatoare de noi discipline ca teoria arhetipurilor lui C. G. Jung, psihocritica lui Charles
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și modernitate, dar dinspre cea din urmă. De aceea, filosofia lui este prin excelență una transmodernistă. Firește, nu-i o teologie, deși poate preconiza o teologie. Ea îl evaluează pe Dumnezeu din interiorul creației lui Dumnezeu, cu uneltele unei logici epistemologice pe care un J. J. Fanella nu le-ar recunoaște, convins că din interiorul culturii Tatăl ceresc nu poate fi cunoscut. Și totuși suntem condamnați s-o facem. 6. În loc de concluzie. Importanța ethosului transdisciplinar pentru cristalizarea unei noi paradigme culturale
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Acest respect este un r]spuns și nu o surs] a valorii morale. El este compatibil cu acțiunile f]cute din înclinație și care aduc, deci satisfacție. Dintr-un punct de vedere aparent, conflictul dintre datorie și înclinație este doar epistemologic; știm cu sigurant] c] action]m din datorie doar dac] lipsește înclinația. Din alte puncte de vedere, problema este mai profund] și conduce la acuzația mai grav] c] etică kantian] nu ofer] o explicație pntru acțiunile incorecte din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întreb]ri morale. Ce vrem s] spunem prin cuvintele și propozițiile pe care le folosim în discursul moral; care este natura conceptelor morale sau a moralei? Dac] vor da rezultat, aceste încerc]ri vor avea implicații pentru o alt] întrebare, epistemologic], aparținând, de asemenea, teoriei etice: cum ar trebui s] începem s] r]spundem la întreb]rile noastre morale, în mod rațional? Sau nu exist] o cale rațional] - depinde doar de ceea ce simțim și de ceea ce ne dicteaz] moravurile actuale? Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
leg]tur] cu Dumnezeu, cunoașterea noastr] în leg]tur] cu acest fapt ar putea depinde de Dumnezeu. Indiferent de m]sura în care cunoașterea moral] depinde de Dumnezeu, se poate spune c] etică depinde de religie din punct de vedere epistemologic. Exist] din nou un fel de dependent] banal] care trebuie înl]turat] de la început. Dumnezeu poate fi considerat ca fiind sursă cunoașterii morale, El fiind sursă întregii cunoașteri. În afara faptului c] a creat universul cu tot ceea ce este în el
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
totuși trebuie s] las deoparte unul dintre argumentele care susțin c] determinismul nu poate fi adev]rât. În succinta caracterizare a determinismului realizat] anterior am menționat ideea unui cunosc]tor perfect. Aceasta ar putea sugera c] doctrina determinismului este una epistemologic] (o doctrin] despre ceea ce poate fi cunoscut), măi degrab] decât una metafizic], așa cum sugerasem inițial. Cu toate acestea, dac] lumea este determinist], faptul c] este așa nu va depinde de existența unui cunosc]tor perfect sau a vreunui alt tip
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
redare - constituie piatra de Încercare a meseriei pe care o practică. Este o constatare care datează cel puțin din epoca pozitivismului istoriografic, dacă nu chiar de pe timpul lui Tucidide. Din această perspectivă, istoria deconstructivistă care se practică astăzi, sub zodia epistemologică a relativismului postmodern, ar putea fi considerată și o prelungire - mai rafinată și mai prudentă - a venerabilei tradiții de interpretare critică a izvoarelor, specifică istoriografiei de oriunde și de oricând. Aceasta ar fi, expusă pe scurt, esența disputei teoretice care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Nu vreau să afirm că toți istoricii tradiționaliști sunt lipsiți de inteligență sau de alte virtuți intelectuale, În timp ce plasarea În celălalt curent te transformă peste noapte, În mod obligatoriu, Într-un istoric de valoare. Totuși, este limpede că refuzul deschiderii epistemologice, pe care Îl presupune aderența la istoriografia tradițională, te Împiedică să Înțelegi În mod nuanțat trecutul, chiar dacă istoricul În cauză poate avea alte calități profesionale, reale. Pe de altă parte, impostura, absența cunoștințelor de specialitate, a lecturilor, a inteligenței sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
respingere vehementă a oricărei filosofii a istoriei, demersul istoriografic al istoriei mentalităților subîntinde, implicit, un răspuns original la problema teoretică evocată, răspuns care rezonează, de altfel, din punct de vedere al raportului imagine istoriografică versus cadru referențial, cu perspectiva relativismului epistemologic de care aminteam anterior. Astfel, nici istoricul mentalităților nu are În vedere studiul unei realități istorice imuabile, ci specificul unei anumite epoci și societăți. Dar, În același timp, el dezavuează și proiectarea În trecut a perspectivei contemporane, posibilă prin intervenția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de acest criticism care Îl Îndeamnă să examineze cu luciditate prejudecățile și imaginile preconcepute. Dat fiind că frumusețea româncelor constituie un asemenea stereotip, Kazinczy se simte dator să Îl confrunte cu experiența sa personală. Pentru a fi corectă (În conformitate cu criteriile epistemologice ale iluminismului), opinia sa trebuia să se formeze În urma cunoașterii nemijlocite a realităților, la fața locului, iar aprecierea de ansamblu avea să se Închege pe baza judecării raționale a faptelor observate. Dorința de a etala o asemenea metodologie critică, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
practică și distincția între „metodologia cercetării educației” (indiferent de disciplina/perspectiva adoptată) și „metodologia cercetării pedagogice” (cînd perspectiva este explicit strict pedagogică). Trebuie să precizăm însă că nu întotdeauna aceste distincții sînt și efective, nu pur și simplu didactice și epistemologice. În realitatea cercetării, foarte puține investigații sînt strict pedagogice, de foarte puține ori apelăm la o perspectivă și la o metodologie strict pedagogice, iar aceasta se întîmplă, de fapt, cînd procedăm la studii cu obiective foarte limitate și strict precizate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]