6,728 matches
-
psaltică, refăcută de Virgil Nanu după broșurile originale, întrucât vechile notații din 1850 și 1852 deveniseră ilizibile, între pp. 223-340. Versiunea integrală de la Editura Compania ne sugerează - desigur, dacă admitem că un colportor este ceea ce colportează -, o relectură indirectă a eroticii antonpannești. De ce nu?, și o încadrare mai precisă a autorului, între discursurile culturale antinomice din care se constituie epoca: unul progresist, puternic, dar fără aderențe la nivelul publicului, cealalt reacționar, muribund, însă dominând încă mentalitatea marii mase. Încadrare dificilă, câtă
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
în timp ce unii romantici rămân profund conservatori în câmpul moral (Ion Heliade-Rădulescu, de exemplu), alții, atașați cultural lumii vechi, sunt, dimpotrivă, dezinhibați în materie de moravuri (Costache Conachi, Iancu Văcărescu). Ei bine, Anton Pann nu poate fi descris unilateral nici prin erotica pe care o cultivă în Spitalul amorului Se știe - de la exegeții săi G. Călinescu, care îi face un splendid portret în Istoria...sa, și Paul Cornea, care în Bucuriile și necazurile unei existențe modeste (op. cit., pp. 528) îi descrie subtil
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
ah"-uri și „oh"-uri, de unde - zice el cu ironie subțire - și titlul, sunt totuși de o bunăcuviință d'autrefois și de o morală clasică. Că este vorba de poezii populare, ca Mugur, mugur, mugurel (reprodus de Pann în varianta erotică, nu în cea eroică a pandurilor lui Tudor Vladimirescu), de folclor urban, ca Mult mi-e ibovnica mică, ori de reproduceri din autori culți, ca Un păstor tânăr, frumos la față (de Bolintineanu), îndrăzneala autorului se reduce întotdeauna la polivalenta
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
urban, ca Mult mi-e ibovnica mică, ori de reproduceri din autori culți, ca Un păstor tânăr, frumos la față (de Bolintineanu), îndrăzneala autorului se reduce întotdeauna la polivalenta sugestie. Pann se simte bine, de fapt, în morala clasică a eroticii populare - rurale sau urbane, deosebirea e încă mică la 1850 -, ce predomină cantitativ în culegerea sa. De oarecare interes, în special pentru cei fără cunoștințe muzicale de specialitate, este și micul studiu al lui Nicolae Gheorghiță, intitulat Anton Pann și
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
conduc pe miri dansând pe muzica marșului nupțial, ceea ce provoacă în sală râsetele publicului. Tabloul nunții propriu-zise din actul al II-lea este un spectacol kitsch de music-hall: șobolancele au devenit dansatoare de cabaret, cu coadă, iar bărbații-șobolani le mângâie erotic cozile. Singura scenă frumos realizată, sobru, poetic este cea a duetului din camera nupțială a celor doi soți: Lohengrin - Elsa sunt îmbrăcați simplu, în cămăși albe, cu picioarele goale ca doi copii curați sufletește, pregătiți pentru trecerea la statutul marital
„Lohengrin“ la Bayreuth by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/6036_a_7361]
-
care Picasso se distanțează, cel puțin aparent, de moștenirea lui Degas, el produce, cu câțiva ani înainte de moarte, o serie de gravuri ce constituie un răspuns direct la o parte mai puțin cunoscută a operei înaintașului său. Monotipurile cu subiecte erotice ale lui Degas, pe care Picasso însuși le-a colecționat cu asiduitate, reprezintă scene din viața de zi cu zi a unui bordel parizian, cu femei planturoase într-o lascivă așteptare. Schițele lui Picasso sunt aglomerate, nervoase, semn al extraordinarei
Picasso și maeștrii picturii europene by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6051_a_7376]
-
și pentru a-și igieniza sufletul infestat de moarte. Katherine, în inima deșertului, citește poezie de Stephen Crane și John Milton, precum și povestea regelui Candaules și a reginei sale (scrisă de Herodot), cea din urmă devenind schema arhetipală pentru triunghiul erotic Geoffrey-Katherine-Almâsy. Madox, prietenul geograf al lui Almâsy, este marcat de lectura romanului Anna Karenina. Toți sunt cititori împătimiți pe îndelete, deslușind și descărnând cărțile până la os. În background, adevăratul personaj al romanului este deșertul ca pasiune și însingurare, ca stare
Arta cititului pentru aleși by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6173_a_7498]
-
Italia, în vila părăsită unde zace muribundul ars care își rostește povestea de dragoste, unind istoria deșertului cu aceea a războiului și cu povestea infirmeriei improvizate. De la Cairo și de la deșert învață Almâsy inclusiv cum un bărbat pustnic poate deprinde erotica extremă, întrucât maestrul lui Almâsy este deșertul, inclusiv moartea Katherinei în deșert fiind preschimbată în apoteoză. Deșertul este luxuriant, o formă de înflorire maximă, așa explicându-se de ce personajele sunt suculente lăuntric (cu o singură excepție - Geoffrey Clifton, soțul înșelat
Arta cititului pentru aleși by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6173_a_7498]
-
cu o singură excepție - Geoffrey Clifton, soțul înșelat). Ratarea și împlinirea dragostei dintre Almâsy și Katherine își au corespondent în împlinirea și ratarea dragostei dintre Hana și Kip (traseul este invers și totuși la fel, în chip paradoxal; dar în timp ce erotica dintre primii este colerică, erotica dintre ultimii este florală sau stelară); cele două cupluri sunt marcate de aceeași frumusețe senzorială înăuntrul pasiunii corporale, de aceleași gesturi infinitezimale și extatice. Dragostea este cosmicizată ritualic, migălită pe fărâme împlinitoare. Aproape fiecare propoziție
Arta cititului pentru aleși by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6173_a_7498]
-
Clifton, soțul înșelat). Ratarea și împlinirea dragostei dintre Almâsy și Katherine își au corespondent în împlinirea și ratarea dragostei dintre Hana și Kip (traseul este invers și totuși la fel, în chip paradoxal; dar în timp ce erotica dintre primii este colerică, erotica dintre ultimii este florală sau stelară); cele două cupluri sunt marcate de aceeași frumusețe senzorială înăuntrul pasiunii corporale, de aceleași gesturi infinitezimale și extatice. Dragostea este cosmicizată ritualic, migălită pe fărâme împlinitoare. Aproape fiecare propoziție din roman este o bijuterie
Arta cititului pentru aleși by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6173_a_7498]
-
citesc mult, dar citesc bibliofilic opuri predilecte din care fac chiar viața lor sau pe marginea cărora își construiesc viața. Cititul devine artă rafinată de a trăi, gândi și simți și de-abia apoi lectură în sine. Cititul devine cogniție erotică și ontologie. Pacientul englez este o carte care construiește adică lumea eminamente pe baza a două sau trei cărți într-o singură viață: biblioteca nu este necesară în chip multiplu, ci redus și esențializat. Personajele din Pacientul englez iubesc, suferă
Arta cititului pentru aleși by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6173_a_7498]
-
voiaj ar putea avea vreo legătură cu una dintre ele ori cu amândouă. Dacă suavul poet a zis Doamne ferește, eu zic Slavă Domnului că nu noi - colegele sale cu care a străbătut țara lui Leopold Bloom - i-am inspirat fanteziile erotice din povestirea Irish cream, ci fantoma contesei ce bântuia noaptea prin castelul în care a locuit." (p. 78) De aici până la denunțarea, în grup, a pornografilor ultimului deceniu (firește că Marius Ianuș e cap de listă) nu mai sunt decât
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
care au un climat de zonă temperata continentală mai capricios, climat din care face parte și țara noastră. Rezultatele cercetărilor efectuate timp de 9 ani în diferite zone cu populații "devoratoare de gulii" au arătat că unele coenzime ale apetitului erotic feminin, cât și ale fertilității, sunt produse în prezența "vitaminei E-4", o pseudovitamină care penetrează extrem de rapid membranele celulelor nervoase hipotalamice. Acestea sunt implicate direct în sexualitate și în pregătirea generală a organismului feminin pentru erotism. Pseudovitamina E-4
Efect surprinzător al consumului de gulii by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/61893_a_63218]
-
elaborată pentru Georges Palet (André Dussollier), un burghez care locuiește într-o vilă minunată, posesor al unei soții delicate și înțelegătoare, Josepha (Emmanuelles Devos). Marguerite Muir (Sabine Azéma), o femeie în jur de 50 de ani, face obiectul unei fixații erotice, din partea „salvatorului" care-i recuperează portofelul și-l predă onest la poliție. Iar acest portofel, ca în celebrul basm, ține locul condurului Cenușăresei, mai ales că filmul începe cu preocuparea aparent frivolă, parte a unui hedonism rafinat, a lui Marguerite
Parfumul uitat al ierburilor sălbatice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6188_a_7513]
-
a îndrăgostit în timp ce acesta bate în retragere jignit de ezitarea femeii pe care o iubește sau mai precis de încălcarea regulilor jocului. Atât Suzanne (Anne Consigny), prietena lui Marguerite, cât și soția lui Georges intră delicat în jocul de pase erotice al celor doi. Este ca și cum un pact s-ar fi semnat în prezența unei instanțe superioare (regizorul?), nimic brutal nu se va întâmpla, nimic meschin, nimic vulgar, până și fermoarul inoportun stricat al pantalonilor lui Palet aduce o undă de
Parfumul uitat al ierburilor sălbatice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6188_a_7513]
-
unei iubiri de odinioară, joc tolerat de o nevastă care joacă rolul unui asistent amabil, fantasmă pe care chiar regizorul la cei 88 de ani o reclamă cu dorința de a retrăi. Privit astfel, ceea ce părea neverosimil în acest scenariu erotic bizar devine deodată eliberat de obligații, autentic într-un orizont de posibilitate, o punere în scenă discretă a nostalgiei lui Alain Resnais însuși.
Parfumul uitat al ierburilor sălbatice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6188_a_7513]
-
rând autorul, de a fi rescris minuțios, căci rescriere e cuvântul cel mai nimerit pentru o astfel de întreprindere, în latină pagini întregi din proza lui Sadoveanu. Nu e, totuși, o carte castă, aceasta. Nu lipsesc din ea primele experiențe erotice, concrete ori numai latente. Doar că și unele, și celelalte au parte de un subtil filtru cultural. Acesta conduce și la efectele, nu puține, de pince sans rire. Cutare imagine din Divina Comedie e înțeleasă pe deplin la o conferință
Portretul lui T. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6208_a_7533]
-
ghid, dar în viziunea proprie mediată de drog. DMT-ul produce halucinații extrem de puternice, unele dintre ele putând fi percepute ca extensii verosimile ale realității, euforie și un univers vizual copleșitor. Sufletul călătorește printr-un Tokio nocturn exasperat de scene erotice, recapitulează episoade importante din viața lui Oscar, episoade care revin obsedant. În această poveste-trip își face intrarea sora sa, Linda (Paz de la Huerta), care face streaptease într-un local de lux, se culcă cu patronul și clienții acestuia și decade
Plonjând în abis by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6127_a_7452]
-
pâlnie, în mijlocul căreia există doar ochiul absorbant al vidului. Pe măsură ce se apropie de centru, senzațiile sunt accelerate, distorsionate tot mai puternic și tot mai intense, fie că asistăm la nenumărate acuplări spasmotice într-un uriaș zgârie nori devenit un fagure erotic, fie că alternativ se desfășoară imaginile cum nu se poate mai naturaliste ale unui chiuretaj sau deodată apare chipul decorticat al mamei imediat după accident. Alternața în sine ține de un bombardament neuronal, iar sufletul lui Oscar identifică vidul, fie
Plonjând în abis by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6127_a_7452]
-
fel, secretă a Parisului, plimbîndu-ne prin locuri dispărute, dar și prin locuri și astăzi vii, amestecînd personaje reale (marea majoritate) cu personaje de ficțiune, oferindu-ne o sumedenie de exemple scoase din literatură, teatru, cinema, music-hall etc. Unde este centrul erotic al Parisului? Breton și suprarealiștii îl situau în Place Dauphine, ce ar figura un sex de femeie, triunghi perfect mîngîiat de cele două brațe ale Senei. Istoricii însă îl fixează în cartierul Palais-Royal, spațiu emblematic, vreme de mai multe secole
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]
-
etc., etc. Cu toate acestea, superba actriță i-a declarat scriitorului Erich-Maria Remarque că „detesta raporturile sexuale"... Ne putem întreba ce-ar fi fost dacă i-ar fi plăcut ... Palatul Elysée? Președintele Félix Faure (1841-1899), firește, mort în plin extaz erotic (un președinte, s-a spus, cu un joc de cuvinte intraductibil, „qui se croyait César et qui mourut Pompée"); Bill Clinton avea apucături similare, însă nu i-au fost fatale). Partenera lui în acel moment, Marguerite Steinheil, a devenit, cîțiva
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]
-
bordelurile, dar și diferitele domicilii ale Odettei de Crécy (și ea o femeie întreținută), eroina lui Proust (precum micul hôtel particulier din strada La Pérouse - la cîteva sute de metri de Arcul de Triumf - unde Swann și Odette practicau jocul erotic numit „faire cattleyas", formulă enigmatică, descifrată numai de cei doi, sinonimă cu a face dragoste). Ce să mai zic? Cartea e doldora de povești (adevărate) și de anecdote, foarte adesea pline de haz, de personaje trăsnite, de decoruri extravagante. E
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]
-
adevărate) și de anecdote, foarte adesea pline de haz, de personaje trăsnite, de decoruri extravagante. E un ghid foarte bun (cu ilustrații pe măsura textelor), amuzant și instructiv, care ne permite să redescoperim Parisul. Si, desigur, în primul rînd Parisul erotic, adevăratul Paris erotic. Sîntem, din fericire, departe de parkingurile subterane, de șoselele de centură unde se consumă stahanovismul sexual al scriitoarei exhibiționiste Catherine Millet (mai citește cineva Viața sexuală a lui Catherine M., 2001, trad.rom. 2002). Între această confesiune
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]
-
anecdote, foarte adesea pline de haz, de personaje trăsnite, de decoruri extravagante. E un ghid foarte bun (cu ilustrații pe măsura textelor), amuzant și instructiv, care ne permite să redescoperim Parisul. Si, desigur, în primul rînd Parisul erotic, adevăratul Paris erotic. Sîntem, din fericire, departe de parkingurile subterane, de șoselele de centură unde se consumă stahanovismul sexual al scriitoarei exhibiționiste Catherine Millet (mai citește cineva Viața sexuală a lui Catherine M., 2001, trad.rom. 2002). Între această confesiune a unei nimfomane
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]
-
cu suprarealismul. Filmând în sepia, Balabanov reface atmosfera fin de siècle a unui Sankt Petersburg misterios depopulat în care evoluează după un scenariu dostoievskian personaje extrase parcă din Demonii, monștri vădind însă un numitor comun, pasiunea pentru fotografie și film erotic. Cinematograful își exercită ineluctabil fascinul, iar Balabanov se joacă pur și simplu cu convențiile genului la marginea abisului scrutat prin lentila unor pasiuni inavuabile de reflex decadent acolo unde contrastele se ciocnesc violent având însă o rezultantă estetică. Esențial însă
Festivalul de la Wroclaw by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6142_a_7467]