29,871 matches
-
de către un grup de tineri intelectuali și povestește apoi pe larg ce consecințe a avut inițiativa lor, ducând în cele din urmă la modernizarea mentalității publice înseși. Lucrarea este de fapt o secvență dintr-o posibilă odisee a culturii române. Eroii sunt incredibil de tineri. "Numai Pogor - explică Z. Ornea - depășise - în 1864 - treizeci de ani (avea 31), deși era cel mai... copilăros dintre ei. Cât despre ceilalți, Maiorescu avea 24 de ani, Carp 25, Rosetti 27, iar Negruzzi, ătipicarulă, păstrătorul
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
complex care se impusese în conștiința epocii și al cărui nume figură la rîndul sau în diverse dramolete. Dar Dumas nu se oprește aici. Căci, cu ironie și autoironie, el își pune "corul" să-i compare personajul principal cu Didier, eroul astăzi-uitatei Marion Delorme a lui Hugo (1829) și, în aceeași frază, si cu Antony, erou al și mai-uitatei drame omonime proprii (1831). Nu e inutil să remarcam că și Didier și Antony, personaje exclusiv ficționale, figurau printre reperele, fie ele
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
în diverse dramolete. Dar Dumas nu se oprește aici. Căci, cu ironie și autoironie, el își pune "corul" să-i compare personajul principal cu Didier, eroul astăzi-uitatei Marion Delorme a lui Hugo (1829) și, în aceeași frază, si cu Antony, erou al și mai-uitatei drame omonime proprii (1831). Nu e inutil să remarcam că și Didier și Antony, personaje exclusiv ficționale, figurau printre reperele, fie ele persiflate, ale tinerilor parizieni din lumea bună din al patrulea deceniu al secolului trecut. Deși
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
de existență doamnei Wallis Simpson". Punct și incident închis. Doamna Simpson nu avea să joace nici un rol în viața lui Charlie Trumper, ci doar în istoria Angliei - poate, indirect, a lumii. Dar se poate întîmpla și altfel. Românul Aratată-mi un erou, scris de Ted Allbeury în 1992, începe în perioada interbelică și urmărește, pas cu pas, războiul rece pînă în momentul în care acesta s-a încheiat oficial. Ceea ce interesează aici - și ceea ce frapează, în general, în cartea cu pricina - este
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
apariției primului capitol în "Journal des Débats" (1845) de incipitul diegetic al românului (1815), în timp ce punctul final este datat cu circa zece ani (ce pot fi foarte bine nouă) înainte de apariția ultimului episod al foiletonului. (Dată celei de pe urma apariții a "eroului" se cunoaște cu exactitate: 5 octombrie; anul este intenționat neprecizat: căci "eroul" e nemuritor, precum se știe; el dispare dincolo de linia orizontului într-un moment ce poate fi aproximat, dar nu specificat.) Acesta este, poate, unul din motivele subtilelor întretăieri
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
românului (1815), în timp ce punctul final este datat cu circa zece ani (ce pot fi foarte bine nouă) înainte de apariția ultimului episod al foiletonului. (Dată celei de pe urma apariții a "eroului" se cunoaște cu exactitate: 5 octombrie; anul este intenționat neprecizat: căci "eroul" e nemuritor, precum se știe; el dispare dincolo de linia orizontului într-un moment ce poate fi aproximat, dar nu specificat.) Acesta este, poate, unul din motivele subtilelor întretăieri de ficțiuni și de "fapte diverse" (din care se constituie fundalul narativ
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
și-o pofta de ludic de care, mărturisesc, nu-i credeam în stare. Campionul absolut al acestei tendințe a fost Hell for Leather de Dominik Scherrer (32 de ani). Imaginați-vă o operă rock - gen "Jesus Christ Superstar" - al carei erou nu e Isus, ci Satan! N-o să vă așteptați acuma să "predice" Binele, ci - evident - Răul în toate formele sale; și, cum Răul e cîntat, cum cupletele satanice sînt irezistibile, drăcii - teribil de "în voce" și, una peste alta, piperul
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
orchestrarea războiului civil mineresc din anii 1990-1991). Lucru nu numai nedrept, dar, pe termen lung, riscant: cum nedreptatea va ieși la suprafață precum uleiul, există toate șansele că din infractor de drept comun, "Luceafărul Huilei" să se metamorfozeze într-un erou sacrificat pe altarul interesului politic. În aceste condiții, e greu să nu vezi în sentința lui Miron Cozma o nedorită componentă politică. Atunci când vrei să lecuiești o boală de gravitatea celei puse în evidență de simptomul Miron Cozma, nu te
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]
-
o nevasta și doi copii acceptabili, o amantă obișnuită, Si totusi viață este un rahat. Cînd începe să te bîntuie o astfel de idee nu mai este nimic de făcut. E inutil să mai spunem că America prin care bîntuie eroul cărții nu este deloc identică cu aceea din sufletul nostru."(s.n.) Dacă s-ar fi mulțumit să rezume în acest mod inept (foarte asemănător cu acela în care sînt prezentate subiectele filmelor de la televizor) complexul român construit pe două axe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
Rushdie în 1995. Obsedat de India natală, unde nu se mai poate întoarce deoarece a fost exilat din această lume, Rushdie nu reușește să se desprindă de orașul tuturor bucuriilor și al iluziilor, al incertitudinilor și decepțiilor, pe care, asemenea eroului sau, Moraes Zogoiby, poreclit Maurul, îl iubește și urăște cu pasiune. Exorcizarea operată în românele anterioare, precum Midnight^s Children (Născuți la miezul nopții - 1981) sau The Satanic Verses (Versetele satanice - 1988), a fost insuficientă. Rushdie se întoarce din nou
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
în Versetele Satanice, unde oferă o imagine neobișnuită a Londrei indienizate, transformată într-un Bombay al Europei. În ultimul său roman însă, translația este direcționată invers. Europa este transportată în Asia și adaptată acolo. Fenomenul se datorează în bună măsură eroului indian, de origine mauro-portughezo-spaniolă, ai cărui strămoși, pe de o parte descendenți ai ultimului sultan maur, Boabdil, pe de alta, ai lui Vasco da Gamă, ajung cândva în India. În plus, spiritul orașului Bombay trăiește prin inepuizabila putere narativa a
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
să se maturizeze pentru că a și îmbătrânit. La treizeci și șase de ani, având de fapt șaptezeci și doi, este un batran ce se gândește la moarte. Deși Aurorei condiția lui Moraes i se pare cea a unui magic călător prin timp, eroul tânjește după normalitate fizică, cu atat mai mult cu cât cronologiilor sale suprapuse li se adaugă o înălțime neobișnuită și o deformare a mâinii drepte. Infirmitatea fizică (extinsă și asupra altor personaje, ca, de pildă, asupra tatălui său a lui
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
Saleem Sinai, naratorul din Midnight^s Children, regăsim în Moraes Zogoiby povestitorul avid să înșire cuvintele tumultuos, neluându-si nici macar timpul necesar să răsufle. Prin Moraes, Rushdie devine un postmodernist al respirației oprite, al ultimei răsuflări, al expirației dinainte de exitus. Eroul sau simte că se apropie de moarte și, copleșit de povestea să, o revarsă chiar cu riscul, de a-și epuiza plămânii. Deși este forțat de împrejurări exterioare să lupte cu narațiunea în scris (este ținut prizonier de Vasco da
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
înșira povești pentru ascultători, de a încerca prin exorcizare orală să scape de toate spectrele ce îl bântuie. Palimpstine este, desigur, unul din cele mai obsedante. Dar, deoarece înaintează prin ani cu o viteză mult mai mare decât cea obișnuită, eroul se simte asemenea unui alergător de cursă lungă, amenințat să colapseze dacă nu stie să-și regleze respirația. De aceea, povestirea să nu se poate contura dacă nu devine propria să răsuflare: "Sunt ceea ce respir. /.../ Suspino ergo sum. Respir, de
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
devenind el însuși o umbră degradata de viciu și crimă. Totuși, în ultimul tablou al Aurorei, numit și el, desigur, Ultima suflare a Maurului pentru a sugera încă o dată în plus cât de complicată este stratificarea titlurilor, temelor, artelor și eroilor în acest român, pictorita-mamă-India îi reda Maurului umanitatea. Metamorfozând arlechinul abstract al gunoaielor într-un sultan învingător, ce își întinde mâinile spre Palimpstine într-un gest suprem al iertării, îl salvează ca idee pentru generațiile următoare. Este o ultimă suprapunere
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
mărturisita în repetate rânduri pentru Șaguna: Marele Personaj angajează, în așezarea să în lume, un destin. El nu se află într-o istorie, el se află între viață și moarte: între două eternități. E un personaj exemplar, după cum e un erou exemplar: "Primind darul arhipăstoriei, noul episcop, (s.n.) un om de-abia treizeci și nouă de ani, înalt, cu umeri lați, cu pieptul ieșit, cu fruntea mare, cu chipul de o rară frumusețe bărbăteasca și cu toate mișcările măsurate, Andrei Șaguna
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
azi se află în eroare, iar alianțele cu socialiștii evocă mai degrabă eroarea pe care o traversează lumea de azi. 8. Ordinea imperialăă și lumea de mâine. Popa Tanda începe printr-o veselă ceremonie prin care facem cunoștință cu un erou al lumii de ieri. Frază inițială a celebrei nuvele ("Ierte-l Dumnezeu pe dascălul Pintilie") e urmată de altele previzibile, scoase din arsenalul genurilor popular-carnavalesti: "Era cântăreț vestit. Și murăturile foarte îi plăceau. Mai ales când era cam răgușit, le
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
mâine: "Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Easte om bun: a invatat multă carte și cântă mai frumos chiar decât răposatul tatăl său. Și întotdeauna vorbește cumpănit, ca și cum ar citi dintr-o carte. (s.n.)5) Așa intra în lume eroii lui Slavici. Citim primele fraze din Pădureanca sau din Moară cu noroc, din Gură satului, din O viață pierdută și descoperim, de o inaugurare tipic slaviciană. Suntem invitați să observăm că începe Marea Lucrare. Se rostesc formulele sacramentale aparținând gintei
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
urmă chiar împotriva inimii sale, dar dintr-un fel de loialitate față de sine însuși, față de un jurămînt care de fapt e absent. A trăi în copaci, a nu coborî niciodată, e blazonul micului baron, care trece astfel prin toate ipostazele eroului de povestire pentru copii, de la micul rebel la Peter Pan și apoi la Robin Hood. De ce spun că la Italo Calvino convenția imaginarului e mai subtilă oarecum, în sensul de insesizabila, decît la mării autori consacrați gen Carol Lewis? Pentru că
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
abia își deconspira complotul la fabulație, ori se demască drept fapturi la fel de bizare ori neobișnuite că și protagoniștii povestirilor lor. Sau cel puțin așa procedează călugărita din Cavalerul inexistent, naratoarea care e de fapt și personaj, o războinica îndrăgostită de eroul masculin, sau mai bine zis de eroii-bărbati, pentru că trece de la unul la celălalt, așa cum o seduce propria imaginație creatoare de isprăvi fantastice. De fapt, și ea și toți ceilalți naratori sînt îndrăgostiți de închipuirea lor care concepe asemenea fantasme uluitoare
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
al desiderium-ului. "A dori", care e esența iubirii, trebuie să rămînă, în tradiția occidentală cel putin, în chip fundamental opus lui "a putea". Poate de aici provine proastă reputație literară a căsătoriei, care dacă nu apare ca destinație dincolo de care eroii dispar, ca final fericit în comedii, cu siguranta e pretext de parodiere, privită fiind cu ochii cinici ai celui care o plasează în imediata vecinătate a adulterului, a minciunii și desfrîului. Nu e ușor să pledezi, împotriva unei tradiții stăpînite
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
seducătorilor. Două române de curînd apărute la Editură Univers în seria Knut Hamsun, ce-i drept mai puțin reușite decît marile lui capodopere, însuflețesc aceleași personaje frămîntate de neastîmpărul firii și de vremelnicia iubirii: Visătorii și Cer de toamnă înstelat. Eroii ambelor cărți sînt niște rătăcitori, în chip propriu, bărbați care nu își găsesc liniștea pentru că sînt mereu îndrăgostiți de femei de care nici nu se pot apropia. Fie că sînt prea săraci, nepricepuți într-ale amorului cavaleresc, ori "victimele" unei
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
confirmat de altii drept obiect al dorinței. Ce e interesant, mai ales la personajul din al doilea român, este că el întruchipează explicit atît inventatorul, cît și nestatornicul: cel care își creează propriile sale ficțiuni amoroase, abandonîndu-le mereu pentru altele. Eroul concepe tot soiul de mașinării, mai mult sau mai putin banale ori ciudate: fierăstraie de tăiat copaci enormi, instalații de țevi pentru captarea apei, ori simple mașini de cusut făcătoare de vestminte modeste pentru sărăntoci. Fiecare mașinărie e asociată cu
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
de țevi pentru captarea apei, ori simple mașini de cusut făcătoare de vestminte modeste pentru sărăntoci. Fiecare mașinărie e asociată cu o poveste de dragoste, în sensul că personajul se îndrăgostește în timp ce își prezintă invențiunea. Legătură nu e, evident, întîmplătoare. Eroul lui Hamsun nu e, însă, un Pygmalion, pentru că el nu e decît un inventator de duzină, mai degrabă un comis-voiajor de instrumente ciudate. Cînd "inventatorul" intra în criză de inspirație, ca în finalul românului, asta se întîmplă pentru că mașinăria s-
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
decît anihilare totală. Dar, de fapt, căsătoria ca instituție accesibilă celor din jur înseamnă mult pentru acești protagoniști: ea e unul dintre spațiile interzise, unul dintre mirajele iubirii. Există însă un moment, în cel de-al doilea român, în care eroul reflectează la căsătorie altfel decît că locul unde se află pradă rîvnita. Contemplînd doi soți iubitori, el constată că fiecare dintre ei vrea să facă bine semenilor, dar încearcă totodată să atribuie faptă bună celuilalt. Nimic mai înălțător, s-ar
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]