2,389 matches
-
și studii axate pe „valorificarea” diferitelor contribuții, atât teoretice, cât și metodologice: sociologia comunităților urbane și rurale, geopolitică, psihologie socială, sociologia organizațiilor, epistemologia sociologiei, calitatea vieții și, În mod special, metodologia cercetării empirice și construcția teoriilor. Voi cita doar lucrările erudite ale lui Traian Herseni Începând cu 1969 sau lucrările despre paradigma stuctural-funcționalistă (Cernea, 1970; Zamfir, 1975). În acest proces de „valorificare”, care a contribuit decisiv la dezvoltarea sociologiei românești, s-a adoptat, În fapt, paradigma sociologiei occidentale. Multe lucrări au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
péninsule balkanique. Géographie humaine, Paris, 1918. Lucrarea recentă a lui Francis W. Carter (1977) vorbește totuși În cuprins de ,,Europa de Sud-Est” și pune În discuție o serie de relații Între mediul natural și viața socială. Traian Herseni semnează o erudită prezentare a relațiilor dintre sociologie și geografie (1972). Auzeam de curând oameni de stat români explicând că noi nu facem parte din Sud-Estul Europei, ci din Centrul continentului. Pur geografic și admițând că Europa se termină cu lanțul Uralilor, așa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mitră decât de coroană”), Demostene Russo (originalul Învățăturilor... ar fi reprezentat de versiunea grecească, teză la care învățatul va renunța mai târziu, iar autorul a fost un călugăr din secolul al XVII-lea), P. P. Panaitescu (opera, o „compilație religioasă erudită”, a fost scrisă în slavonă între zidurile mănăstirii, cândva în prima jumătate a secolului al XVII-lea). Sprijinitorii paternității lui N.B. asupra Învățăturilor... formează și ei o echipă numeroasă: N. Bălcescu, B. P. Hasdeu (versiunea primă a cărții a fost
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
un specialist de prim rang în domeniul studiilor despre umor. În 2003 publică lucrarea Humorul, o „sinteză istorico-literară” esențială, o veritabilă opera magna consacrată unui domeniu ce a reprezentat preocuparea majoră de-a lungul întregii sale cariere. Aici face distincții erudite între umor și satiră, între „micul” și „marele humor”, acesta din urmă fiind văzut ca atitudine filosofică față de lume. Comentariile aprofundate referitoare la aproximativ două sute de autori din diferite literaturi și epoci, suportul documentar impresionant fac din această carte o
PANAITESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288651_a_289980]
-
două zile (George Bălăiță), Trei dinți din față (Marin Sorescu), Labirintul (Francisc Păcurariu), Martorii (Mircea Ciobanu), Ficțiune și infanterie (Costache Olăreanu). Eseurile sunt scrise într-un ton colocvial, apelând uneori la calambur, însă dicțiunea critică valorifică enunțul teoretic și referința erudită, ca și aluzia ironică sau observația mulată pe detaliul tematic semnificativ. În cea de-a doua carte, Meșterul Manole. Prozatori ai lumii: Creangă, Sadoveanu, Rebreanu (2001), P. grupează patru eseuri ample, concepute, într-o primă versiune, în anii studenției sau
PECIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
unul dintre poeții cei mai profunzi. Prin el s-a reîntrupat, într-un fel, imaginea de odinioară a trubadurului, a poetului pasional, deopotrivă literat și cântăreț, amplificată însă de o sensibilitate subtil-cinică și de o imaginație când voit naivă când erudită, pe care epoca lui Jaufré Rudel nu o cunoscuse. PETRU POANTĂ SCRIERI: Rod, București, 1968; Rod III, București, 1975; Rod IV, București, 1977; La Baaad, București, 1979; Muzeon, București, 1979; Fragmente din Muzeon, București, 1982; Doina, București, 1983; Rod, București
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
Buna Vestire”, „Zeitschrift für romanische Philologie”, „Schweizer Archiv für Volkskunde”, „Quaderni del Saper Scientifico” ș.a. Își îndreaptă atenția mai ales spre cultura populară romanică, fiind interesat îndeosebi de felul cum oamenii simpli își reprezintă contactul dintre uman și divinitate. Cunoscător erudit al teologiei aulice, K. are o receptivitate acută față de cei lăsați de obicei în umbră: românii pierduți pe întinsurile stepelor asiatice, sicilienii, provensalii sau sud-americanii vorbitori de limbi romanice, locuitorii din Sardinia, Catalania sau din ținuturile retoromane, aromânii din Pind
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
narativ fac din aceste proze, povestiri fantastice în intenția lor, simple exerciții de digitație pe subiecte care începuseră a fi la modă. Ca om de știință, lui K. i-a adus notorietatea cartea Enigmele miturilor astrale (1970). Aici este analizată erudit ipoteza paleoastronautică conform căreia Pământul a fost vizitat în trecutul îndepărtat de mai multe ori de extratereștri, urmele acestor vizite păstrându-se în memoria colectivă a unor popoare. Antologia comentată Miturile esențiale (1978) îl arată preocupat de cercetări de mitologie
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
cum remarca autorul într-un interviu, în aparent paradoxala neinfuzare a mitologiei românești într-un sistem religios coerent și totodată în prezența ei doar în anumite forme de manifestare desacralizate. Lucrarea - crede Gheorghe Vlăduțescu - „îl confirmă definitiv” pe K., un erudit „înspăimântător” și un „reorganizator subtil al unei materii parcă de neconceput că există”. SCRIERI: Rime, București, 1957; Țara dintre zăpezi și portocali, București, 1958; Luntrea sublimă, București, 1961; ed. București, 1993; Lumini pe Strada Mare, București, 1963; Freamăt galactic, București
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
vremea lui Matei Basarab. Urmează gimnaziul de la Liceul „Carol” și apoi Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1926-1933). Întrerupe Facultatea de Științe (1933-1935) pentru satisfacerea stagiului militar la Școala de Ofițeri Artileriști din Craiova, după care se înscrie, influențat de prelegerile erudite ale unchiului său, generalul și profesorul I.C. Pârăianu, la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1936-1940). După ce a debutat cu proză în 1932, în paginile revistei „Ramuri”, la recomandarea lui G. Călinescu scrie la „Națiunea” (1947-1949), apoi
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
babiloniene la rolul taxei pe valoarea adăugată într-o economie de piață. Este mai important să știi unde să cauți decât să crezi că ai găsit un adevăr universal fără să-l fi căutat vreodată. Nu în primul rând de erudiți are nevoie Biserica 2, ci de oameni care au descoperit entuziasmul cunoașterii vii și al iubirii spontane, firescul vieții duhovnicești, bucuria slujirii aproapelui și exigențele infinite ale Înțelepciunii lui Dumnezeu. Încă o dată: sunt meritorii acele școli de teologie care dau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
teologice sau culturale, ci însuși modul de manifestare în lume a cunoașterii. Organizarea lineară a codexului ascunde structura de palimpsest a textualității. Ideea că în mintea autorului se află originea tuturor semnificațiilor ascunse în scriitură justifică demersul metodei istorico-critice. Treptat, erudiții pierd din vedere contribuția tradiției și tectonica imprevizibilă a limbii. Semnele intră sub regimul cantității. În loc ca lectura să fie un ritual sacru al frângerii Cuvântului, după modelul sinaxei euharistice, plăcerile intense ale textului provin acum din rapiditatea și bogăția
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
însemne că n-a găzduit și miracole invizibile ochiului sceptic al istoricilor. Sfinții Bisericii n-au nevoie de apărare atunci când sunt cu adevărat urmașii lui Hristos. Din punct de vedere teologic, numai prezența sfinților în lume confirmă faimoasa sentință a eruditului german care situa fiecare epocă a istoriei umanității „nemijlocit aproape de Dumnezeu”. Recapitulatiotc "Recapitulatio" Cei care au cunoscut tainițele adânci ale inimii ne învață că hotarul între păcatele cu voie sau fără de voie ale omului este greu de știut. Aceasta face
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
toate că, în școala românească de teologie, primele eforturi de reabilitare a personalității monahului egiptean aparțin lui Iustin Moisescu (ulterior patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), autorul unei teze de doctorat susținute la Atena, redactată în limba greacă și consultată de eruditul iezuit Irénée Hausherr în ediția sa la Tratatul despre rugăciune a lui Evagrie 1. Până astăzi 2, volumul lui Iustin Moisescu nu este accesibil în limba română decât sub forma unui rezumat. Al doilea predecesor al cercetării evagriene la noi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
luminați ai Bisericii, scrierile evagriene s-au păstrat în numeroase biblioteci ecleziastice, pentru ca, în sfârșit, erudiții moderni - între care nu puțini călugări - să ajungă să le editeze și să le traducă pentru marele public. Firește, pentru recuperarea lui contemporană, hărnicia erudiților este lăudabilă și indispensabilă. Traducătorii români ai operelor patristice își îndatorează profund cititorii. În ceea ce privește interpretarea operei evagriene, nu putem ignora profunzimile exegezei monastice întreprinsă timp de aproape trei decenii de un eremit benedictin cum este părintele Gabriel Bunge. Rezultatele exegetice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
anilor 1840, estetica metafizică a istoriei din anii 1860 (o critică a imitării Occidentului, susținută de Titu Maiorescu, 1840-1917, și grupul „Junimea”), până la ontologia etnică a perioadei interbelice 13. Ceea ce începuse într-un mod oarecum inocent, ca temă de cercetare erudită în domeniul literaturii comparate și al istoriei artei, s-a transformat într-o ideologie autohtonistă în toată puterea cuvântului, care prefăcea dezbaterea unor ipoteze într-o vulgată. Protocronismul pretindea că românii au prioritate absolută în aproape toate domeniile, de la teoria
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Cristian Bădiliță, „Gânduri despre școala de la Păltiniș”, Aldine, supliment al României libere, 12 decembrie 1998, pp. I-III. Ideea salvării prin cultură este în mod evident o soteriologie seculară. În Jocul cu mărgele de sticlă, părintele Jacobus, un călugăr creștin erudit, crede la început că cercul interior al Castaliei, Ordinul Castalian, este o „imitație blasfematoare” a ordinelor monastice creștine (p. 164). Bădiliță consideră că Noica și discipolii săi au fost lăsați în pace de către Partid tocmai pentru că nu erau creștini și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din Franța, discipoli ai lui Aron, adunați în jurul revistei Commentaire (și cunoscuți la noi grație unor politologi de vocație în frunte cu Cristian Preda)8. Scrierile de filozofie politică ale lui Allan Bloom, nu foarte numeroase, dar extrem de subtile și erudite, rămân astăzi ceea ce trebuie să fie: o lectură pentru specialiști 9. The Closing of the American Mind, vehementa critică adusă învățământului superior american și culturii de stânga, pare astăzi, așa cum sugeram mai înainte, aproape uitată. Multe best-sellers au această soartă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
s-a dovedit mereu ospitalier. Jörn Rüsen și discipolul său cel mai valoros, Friedrich Jaeger, vechi și apropiați prieteni, au adăugat ospitalitatea familiilor lor și au discutat îndelung cu mine în diverse stadii de elaborare ale acestui text. Masiva și erudita lucrare a lui Friedrich Jaeger Amerikanischer Liberalismus und zivile Gesellschaft. Perspektiven sozialen Reform zu Beginn des 20. Jahrhunderts (Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 2001) a fost lectura mea cea mai importantă în etapa finală a revizuirii acestui text. Soția mea, Mona Antohi
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
februarie); „The Timeless God: Barth and Rosenzweig” (3 martie); „The Redeeming God: Schmitt, Tillich, Bloch, Benjamin” (5 martie). Textul de circa 120 de pagini al conferințelor, care mi-a fost pus la dispoziție de autor, anunță un volum la fel de dens, erudit și provocator ca și acela pe care îl discut aici. Recent, autorul își descria astfel proiectul: cartea... ...e despre un episod al gândirii moderne ce are însemnate implicații pentru modul în care reflectăm despre religie și politică. E vorba de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
b) traducerea comentată a lui Émile, de Rousseau; în esență, o altă utopie pedagogică, asemenea scrierii lui Platon - în același spirit, Bloom a comentat și Banchetul; c) o masivă antologie de eseuri, Giants and Dwarfs: Essays 1960-1990; d) un comentariu erudit și original, scris împreună cu Harry V. Jaffa, Shakespeare’s Politics; e) o la fel de masivă carte postumă, Love and Friendship, încheiată cu puțin înainte de moarte, în care se regăsesc toate pasiunile intelectuale și sufletești ale autorului, de la deja amintiții Platon, Rousseau
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pătrunderi a criticii lui Bloom: o disonanță cognitivă fertilă și perspicace, o diferență interiorizată și reflectată, de bună-credință în ciuda retoricii nemiloase, de luat în seamă în ciuda faptului că Bloom este, în multe privințe, un excentric. Așa îl văd eu: un erudit într-o lume pentru care erudiția nu contează; un dandy provincial, prizonier pe un campus asediat de lumea americană ostilă, filistină, arhaică, antimodernă, premodernă, postmodernă (dar niciodată modernă!), tânjind bovaric după viața socială și culturală a Parisului; un savant respectat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
gentleman veni s-o harponeze, doamna intră în posesia lui, împreună cu eventualele harpoane ce se vor fi găsit într-însa. Erskine pretindea că ambele cazuri - al balenei și al doamnei - erau similare, luminîndu-se reciproc. După ce ascultă pledoariile și contra-pledoariile, foarte eruditul judecător hotărî, în termeni categorici, precum urmează: ambarcațiunea le revenea reclamanților, întrucît ei o abandonaseră numai pentru a-și salva viața; dar controversatele harpoane și saule aparțineau de drept împricinaților; iar cît privește balena, fiindcă, în momentul capturării ei finale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
balenieră, căci se știe că orice balenieră trebuie să aibe la bord un dogar. Presupunerea mi-a fost confirmată de o indicație de pe copertă, potrivit căreia tomul era opera unui anume Fitz Swackhammer. Dar amicul meu, dr. Snodhead, un foarte erudit profesor de neerlandeză și germană la Colegiul „Santa-Claus“ și la Colegiul „St. Pott“, căruia i-am încredințat sarcina de a traduce tomul, dîndu-i o ladă cu lumînări de spermanțet pentru osteneală - ei bine, de îndată ce a zărit cartea, doctorul Snodhead m-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lor și să vi-l pun sub ochi în forma lui esențială, adică în stare de schelet pur. Dar cum ai putea oare tu, Ismaele, un simplu vîslaș, să pretinzi că știi ceva despre structura internă a balenei? Nu cumva eruditul Stubb a ținut, călare pe cabestan, conferințe despre anatomia cetaceelor, conferințe exemplificate cu cîte o coastă de balenă, coborîtă cu ajutorul vreunui palanc? Explică-te, Ismaele! Ai fi oare în stare să aduci pe punte o balenă adultă ca s-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]