2,823 matches
-
ipoteză de lucru o relație între maladie și creație, pentru sugestiile posibile pe care le poate conține.Jean Starobinski în eseul”Boala-un accident al imaginației “, din cartea “Relația critică “, p.194, rezumă o întreagă direcție filosofică. Acest medic și eseist genevez a studiat tradiția observării legăturilor dintre maladie și expresia ei subiectivă.Concluzionând, la sfârșitul considerațiilor sale, să inverseze relația de dependență a psihicului în raport cu biological și cu patologicul. În acest context Ragaiac are sete de viață, poate și a
PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
-
Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1535 din 15 martie 2015 Toate Articolele Autorului Trăim o tragedie românească. Pe unionistul până în măduva oaselor MIRCEA CHELARU, născut pe 3 iulie 1949 în comuna Rediu din județul interbelic Iași, generalul de armată, eseistul, istoricul și omul politic român care a îndeplinit vremelnic funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, l-am cunoscut cu mulți ani în urmă și vă mărturisesc cu mândrie că trecerea timpului ne-a cimentat prietenia. Să
ÎN LOC DE CEC ÎN ALB PENTRU MARELE ROMÂN, GENERALUL MIRCEA CHELARU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376169_a_377498]
-
Galați, poet HURJUI ION (JAN), n. 18 aprilie 1933 la Ploscuțeni, prof.univ.dr., poet IONESCU GELU, n. 8 iunie 1937 la Galați, critic literar JECU IONEL, n. 6 august 1950 Costache Negri, epigramist LUPAN RADU, n.23 martie 1920 la Galați, eseist MANOLE VASILE, n. 19 ianuarie 1941 la Galați, epigramist, inginer MARDARE VALERIU, n. 1 mai 1958 la Berești, publicist și traducător MIHĂILESCU DAN, n.12 aprilie 1929 la Liești, publicist MODORCEA GRID, n.9 ianuarie 1944 la Galați, doctor în
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
și orbirii lor. Și scriitorul Ion Slavici a avut cuvinte memorabile despre gândirea umană: „Oamenii se nasc, trăiesc și mor, dar gândul bun și fapta bună vor dăinui în veci”. Un remarcabil om de cultură, Romulus Vulpescu, poet, scriitor, traducător, eseist, publicist, om politic român a scris un adevărat imn închinat iubirii de femeie, de neam și de țară, care, în viziunea acestuia, sunt unul și același lucru: „Iubirea de mamă și cea de soție, / iubirea iubitei și cea de copii
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
devine un merit, sau chiar un foarte admirabil merit, numai când ai foarte multe alte merite . Or, aș zice, ca poezia este meritata de acei, care au muncit mult, pentru a ajunge, prin spini, până la Ea. Lilia Manole, poet, jurnalist, eseist. Referință Bibliografica: FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE POEZIE RENATA VEREJANU, UNICUL PRODUS SĂNĂTOS AL POEZIEI / Lilia Manole : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2082, Anul VI, 12 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE RENATA VEREJANU, UNICUL PRODUS SĂNĂTOS AL POEZIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379233_a_380562]
-
45 a făcut vâlvă în mediile culturale, prezentată de elita universitară și încadrată la carte eveniment. “Rubaiate”, de Omar Khayyam, poet iranian, traducere din limba persană, studiu introductiv, note și comentarii de Gheorghe Iorga, este, în opinia criticului Vasile Spiridon, eseist, profesor doctor, la Facultatea de Litere a Universității “Vasile Alecsandri” Bacău (care a ... Citește mai mult Omar Khayyám- RubaiateTraducere din limba persană de prof. Gheorghe Iorga, USR BACĂUÎmi propun în cele ce urmează să expun actul cultural științific al acestei
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
45 a făcut vâlvă în mediile culturale, prezentată de elita universitară și încadrată la carte eveniment.“Rubaiate”, de Omar Khayyam, poet iranian, traducere din limba persană, studiu introductiv, note și comentarii de Gheorghe Iorga, este, în opinia criticului Vasile Spiridon, eseist, profesor doctor, la Facultatea de Litere a Universității “Vasile Alecsandri” Bacău (care a ... XXV. SCRIITOR LA 16 ANI: CARINA ELENA VĂDĂVOIU, de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 1873 din 16 februarie 2016. CARINA ELENA VĂDĂVOIU Jurnalul călător- Vixon Cartea
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
atâta dragoste, jertfelnicie și abnegație, de peste cincisprezece ani, de către Părintele Paroh Petre Vețeleanu... 19 Septembrie - a avut loc întâlnirea spiritual - duhovnicească cu tema: "Despre tinerețe fără bătrânețe...", susținută de către invitatul nostru de onoare, în persoana Domnului Dr. Costion Nicolescu - Teolog, eseist și publicist precum și cercetător la Muzeul Țăranului Român (MTR) din București. 26 Septembrie - a avut loc întâlnirea spirituală și seara duhovnicească cu tema: "Despre tinerii de azi și relația lor cu familia creștină contemporană în fața provocărilor lumii actuale", invitat de
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE/ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE ÎN CADRUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN [Corola-blog/BlogPost/378696_a_380025]
-
Dacă trecutul sublimat îi ajută pe moldo-valahii din elite să se reprezinte, contrastul acestei sublimări a realităților contemporane, de dependență, introduce o deviere. Imaginile pe care elitele luminate le impun propriei națiuni sînt corectate de imaginile pe care călătorii și eseiștii occidentali le vehiculează în privința Europei de Est. Informațiile se luminează recioproc și se susțin. În ceea ce privește Moldova și Țara Românească, se creează un fel de fascicul de stereotipuri care evoluează după implicația diplomatică și perspectivele politice ale personalităților purtătoare de dovezi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se luminează recioproc și se susțin. În ceea ce privește Moldova și Țara Românească, se creează un fel de fascicul de stereotipuri care evoluează după implicația diplomatică și perspectivele politice ale personalităților purtătoare de dovezi. UN POPOR IGNORAT Impresia care domină la lectura eseiștilor francezi și a învățaților români, parcurgînd povestirile unora și corespondența celorlalți, este aceea a desființării nedrepte a unui popor, totodată barbar și cu un trecut îndepărtat, de către marea istorie care nu-l ia în seamă. Dau tonul cîteva rînduri ale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vrea lizibil și asimilabil pentru publicul francez, acestea înlătură trăsăturile unei societăți plurietnice, divizate, ierarhizate, care îi deranjează pe patrioții români aflați în căutarea unui popor-națiune și pe observatorii francezi aflați și ei în căutarea unei cauze simple. Urmărind scrierile eseiștilor francezi implicați în problemele românești fie că erau investiți cu funcții de consilier sau de secretar, fie că gîndiseră și lucraseră pe lîngă puterea franceză în relațiile cu Rusia și Imperiul otoman -, observăm că acestea prezintă o altă realitate. Félix
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a se naște chiar în momentul catastrofal în care omul a început să înțeleagă că totul era pentru vecie pierdut. În consecință, nu era deloc momentul să fii liber. Mulțimile moderne voiau pîine și cinema: un drog? De ce nu?" Fondane eseistul se întîlnește cu Fondane poetul, cel care eliberează mulțimile dezrădăcinate de război. Poemul Ulysse (1929) oferă o imagine a acestora: J'ai vu ces paysans en 1914 Fuir les Autrichiens, quitter la terre au con des boeufs, De leurs corps
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de angajamente politice. Lupta radicalizată dintre dreapta naționalistă și stînga antifascistă provoacă elitele românești la confruntare. Această lectură dualistă, care poate părea schematizantă, a fost totuși percepută astfel de observatori credibili, străini de realitatea României anilor '30. Astfel, scriitorul și eseistul Paul Morand a publicat la Paris în 1935 o carte de succes, Bucarest, avînd drept subiect confruntarea ideologică ce împarte două tabere, din una făcînd parte Crainic, Nae lonescu, Pamfil Șeicaru, Mircea Eliade toți adunați în jurul lui Nae lonescu -, iar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și așa trebuie să rămînă și în viitor". Toate aceste luări de poziție antioccidentale, antidemocratice și antiliberale provin din medii intelectuale și politice care trec dincolo de rîndurile extremiștilor. Reflecția asupra crizei societății și a sistemului politic al anilor '30 aparține eseiștilor politici, apropiați de Carol II, care se străduiesc să gîndească adaptarea la spațiul românesc a corporatismelor fasciste și național-socialiste. Lucrarea lui Mihail Manoilescu, Rolul și destinul burgheziei române (București, 1942), oferă o sinteză a curentelor de gîndire. În centrul acestei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
proporții, metodică și orientată spre explorare și cunoaștere. În paralel cu valența științifică, genul eseistic adoptă forma conversațională în Anglia victoriană și publicistică, filosofică și literară în Franța iluministă. Principiul de bază al eseului rămâne, de-a lungul timpului, relativismul. Eseistul tratează un subiect fără pretenția epuizării lui, cu dezinvoltură și seninătate. Genului eseistic i s-au atribuit valențe persuasive pentru că ar folosi mijloace subtile prin care ar încerca să determine cititorul să adere la ideile exprimate. Adrian Marino consideră că
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
tratează un subiect fără pretenția epuizării lui, cu dezinvoltură și seninătate. Genului eseistic i s-au atribuit valențe persuasive pentru că ar folosi mijloace subtile prin care ar încerca să determine cititorul să adere la ideile exprimate. Adrian Marino consideră că eseistul ridică o problemă și propune soluții fără să le impună sau să le dogmatizeze. Conotații actuale Eseul este astăzi altceva decât a fost odinioară. Arta eseistică actuală se deosebește, la modul esențial, de eseurile lui Montaigne sau Bacon. Eseul s-
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
timpului eseuri în care cunoștințele au fost prezentate într-o construcție litarară admirabilă. Din această persectivă a scrie un eseu înseamnă a realiza cu ajutorul datelor concrete și a imaginilor un tot unitar, caracterizat prin libertate de compoziție și perspectivă critică. Eseistul oferă o operă accesibilă oricui, nu pretinde cititori specializați într-un anumit domeniu. În același timp, genul eseistic dă posibiliatea afirmării erudiției, exemplul ilustrativ, în acest sens fiind Pseudo kinegeticos al lui Alexandru Odobescu. O caracteristică importantă a eseului este
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
marginea unei lucrări, fără a fi o exegeză a textului, ci mai degrabă o remodelare a lui. Nicolae Balotă susține că, deși creația ține de esența eseului, compoziția nu este o creație în sens artistic, ci mai curând o transcreație. Eseistul care construiește pornind de la ele își promovează întotdeauna propriul său punct de vedere. Datele speculației eseistice sunt de multe ori performante, iar autorul oferă o perspectivă originală asupra subiectului tratat. Eseul se conturează cu ajutorul unei ars combinatoria în care ideea
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
AMZĂR, D.[imitrie] C. (15.X.1906, Suseni, j. Argeș - 10.III.1999, Sigmaringen, Germania), etnolog și eseist. Este fiul Ioanei și al lui Christian Amzăr. Elev al lui Nae Ionescu, este și primul editor al cursurilor universitare ale acestuia, încă din perioada studenției (1926-1929). În 1929 și 1930 participă la două dintre campaniile sociologice ale lui D.
AMZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
AMĂRIUȚEI, Constantin (20.X.1912, Focșani), eseist, poet și prozator. După ce și-a luat licența la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1943), A., fiul Elenei și al lui Vasile Amăriuței, a fost, pentru scurt timp, asistent al profesorului Mircea Florian la Catedra de
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
până la poezia lui Marin Sorescu, acreditat drept singurul poet metafizic afirmat în literatura din țară, în ultimele generații scriitoricești, A. se dovedește nu o dată preocupat de surprinderea unei condiții existențiale românești, oglindită în opera literară. Ca gânditor și critic, ca eseist, romancier și poet, A. caută, cu febrilitate s-ar spune, să scoată în evidență modul specific de existență românesc, înscriindu-se pe linia teoretică trasată de la Lucian Blaga și C. Rădulescu-Motru până la Mircea Vulcănescu și Constantin Noica. SCRIERI: Le Paresseux
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
ANDRIESCU, Radu (9.VI.1962, Iași), poet și eseist. Este fiul Corneliei-Ana Andriescu, germanistă, și al lui Alexandru Andriescu, critic și istoric literar. Urmează cursurile liceelor „C. Negruzzi” și „M. Eminescu”, după care devine student al Facultății de Filologie, secția limba și literatura engleză - limba și literatura franceză, a
ANDRIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285357_a_286686]
-
, Vasile (pseudonim al lui Vasile Andrucovici; 22.V.1942, Bahrinești-Cernăuți), prozator, eseist și jurnalist. Este fiul Ecaterinei (n. Păun) și al lui Teodor Andrucovici, țărani. În 1944, după ocupația sovietică, familia Andrucovici trece clandestin frontiera, stabilindu-se în satul Mușenița, județul Suceava. A. face școala primară la Mușenița (1949-1955), gimnaziul la Baineț
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
, Sorin (20.VIII.1957, Târgu Ocna), eseist și traducător. Fiul al lui Nicolae Antohi și al Anetei (n. Tătaru), învățători. A absolvit Facultatea de Filologie (secția engleză-franceză) a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1981), după care a fost redactor la revista studențească „Dialog”, profesor la Liceul
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
ANGHEL, Paul (18.III.1931, Răcătău, j. Bacău - 4.X.1995, București), prozator, eseist, publicist și dramaturg. Fiu al lui Vasile și al Anei Anghel, învățători, A. urmează liceul la Bacău (absolvent în 1950), apoi Școala de literatură „M. Eminescu”. A fost redactor la „Contemporanul”, apoi redactor-șef la „Tribuna României” (1972-1974). Debutează cu
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]