16,546 matches
-
jurnale) Editura CuART, Romania „Semiotica celulelor Stem”poeme,in Tipography( 2010) Proză, teatru, eseu, pamflet, publicistică: „Incursiuni în fantastica realitate” reportaje-Editura Eminescu „Aventurile lui Paparuda (proză pentru copii), Editura Călăuza „Ghinda și sabiadocumente Editura Călăuza v.b. „Luceafăr din lacrimă”eseuri și pamfleteEditura Signata „Tresărirea Focului”Jurnale de idei ( vol I) idem „Magnet-ferestre fulgerate, Blitzende Fenster” - poesie, proză, eseuri, ediție rom.-germană - coautori Magdalena C. Schlesak și Robert StaufferColecția Provincia Corvina „Tresărirea Focului Jurnale de idei vol IIEditura Corvin ( 500 pagini
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
fantastica realitate” reportaje-Editura Eminescu „Aventurile lui Paparuda (proză pentru copii), Editura Călăuza „Ghinda și sabiadocumente Editura Călăuza v.b. „Luceafăr din lacrimă”eseuri și pamfleteEditura Signata „Tresărirea Focului”Jurnale de idei ( vol I) idem „Magnet-ferestre fulgerate, Blitzende Fenster” - poesie, proză, eseuri, ediție rom.-germană - coautori Magdalena C. Schlesak și Robert StaufferColecția Provincia Corvina „Tresărirea Focului Jurnale de idei vol IIEditura Corvin ( 500 pagini) „Cartea întâlnirilor”, ( publicistică culturală) vol I editura Polidava ( 500 pagini) „A doua carte a întâlnirilor”jurnale, eseuri, poeme
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
proză, eseuri, ediție rom.-germană - coautori Magdalena C. Schlesak și Robert StaufferColecția Provincia Corvina „Tresărirea Focului Jurnale de idei vol IIEditura Corvin ( 500 pagini) „Cartea întâlnirilor”, ( publicistică culturală) vol I editura Polidava ( 500 pagini) „A doua carte a întâlnirilor”jurnale, eseuri, poeme. ( Biblioteca Corvina) - vol II, editura Astra, (900 pagini) „A treia carte a întâlnirilor”, idem Astra, Deva - 2009 ( memorialistică) „Gnoze și pregnoze” - eseuri si pamflete, editura Pro IsisAstra, 2010 „Storia della letteratura universala” 2008, Agar Editrice, editor. Paolo Borruto, Calabria
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
pagini) „Cartea întâlnirilor”, ( publicistică culturală) vol I editura Polidava ( 500 pagini) „A doua carte a întâlnirilor”jurnale, eseuri, poeme. ( Biblioteca Corvina) - vol II, editura Astra, (900 pagini) „A treia carte a întâlnirilor”, idem Astra, Deva - 2009 ( memorialistică) „Gnoze și pregnoze” - eseuri si pamflete, editura Pro IsisAstra, 2010 „Storia della letteratura universala” 2008, Agar Editrice, editor. Paolo Borruto, Calabria -Italia „Despărțiri de pluralIeșiri din sistem”pseudo antologie, eseuri, pamflete, ( 400 pag) ed. Polidava, 2010 Din 1980 este membru al Uniunii Scriitorilor din
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
pagini) „A treia carte a întâlnirilor”, idem Astra, Deva - 2009 ( memorialistică) „Gnoze și pregnoze” - eseuri si pamflete, editura Pro IsisAstra, 2010 „Storia della letteratura universala” 2008, Agar Editrice, editor. Paolo Borruto, Calabria -Italia „Despărțiri de pluralIeșiri din sistem”pseudo antologie, eseuri, pamflete, ( 400 pag) ed. Polidava, 2010 Din 1980 este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara. Deține numeroase premii, Trofee, titluri de excelență, în România și în occident. Este inclus în Istorii literare,Dicșâționare, Antologii,etc. ( România și Italia
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
să modifice poziția poetului în canonul contemporan, ne obligă, totuși, să îi revizuim profilul critic. Pornind chiar de la mult-hulitul element factologic, de natură cantitativă: din patru volume, câte numără ea până acum, numai două conțin poezie. Celelalte două sunt dedicate eseului, confesiunii și publicisticii literare. Factologiei îi putem adăuga și un element cronologic: cel mai vechi text din acest al patrulea volum al ediției datează din 1973 (este vorba de un fragment din Jurnalul de la Dolhasca), iar cel mai consistent „calup
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
scriitorul o furnizează ca prolog al volumului, proza confesivă (sub forma unui „jurnal cifrat”) are întâietate asupra poeziei chiar și în copilărie: primul dintre genuri este încercat la 11 ani, cel de-al doilea, de-abia la 14... Împreună, proza/ eseul și publicistica alcătuiesc, prin urmare, un versant al creației lui Emil Brumaru cel puțin la fel de consistent și de semnificativ ca și poezia. Și oricât ne-ar îndemna unii să facem sociologie și teorie în loc de literatură, cred că nu explicația materială
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
Emil Brumaru cel puțin la fel de consistent și de semnificativ ca și poezia. Și oricât ne-ar îndemna unii să facem sociologie și teorie în loc de literatură, cred că nu explicația materială justifică perseverența cu care, după 1989, Brumaru scrie publicistică și eseu. Ci pasiunea. Circumstanțele doar favorizează exercitarea pasiunii: înainte de 1989, acest tip de proză și, respectiv, de publicistică literară erau strict prohibite. Poetul dădea deja bătălii ciclopice cu cenzura pentru salvarea liricii sale erotice, mereu suspectată de „licențiozitate” de către obtuza morală
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
când hoțul a operat - și nu are un tipar după care să fie recunoscut ușor, improvizează cu multă ușurință, se adaptează ușor și merge la risc și reușește. Scrisă la persoana I, cartea depășește confesiunea și alunecă discret când spre eseu, când spre thriller, într-o combinație derutantă. John Gilkey este hoțul de cărți care și-a alcătuit o bibliotecă impresionantă, ascunzându-și comoara (unde altundeva decât într-o insulă?!!) adunată cu atâtea strădanii și cu pasiune obsesivă. Dar cu aceeași
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
topul celor mai importante manuale de învățătură a unei Autorul se dovedește un adevărat specialist al limbi române corecte, scriere ce ar trebui să nu ne corectitudinii gramaticale, cunoscut și recunoscut și prin lipsească niciunui român care se respectă Articole, Eseuri, Recenzii materiale publicate în revista Editorul, scriitorul argeșean Ion Ștefan se poate Pietrele Doamnei , Argeș Expres și nu numai. mândri că a avut această onoare ca la Editura Arefeana să Cum vorbim, cum scriem este o carte ce nu trebuie
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
lui „blazat în cuget” cu „tâmpit” sau al paragrafului-concluzie, în care se face vorbire despre „jugul lui Eminescu”) există o întreagă mecanică a demonstrației, care nu poate fi ignorată cu superioritate. Mihail Eminescu. Studiu critic este, de fapt, un lung eseu despre ceea ce azi numim cotă valorică. Ca pedagog (de școală veche, trebuie spus), acesta se arată îngrijorat, cel puțin la început, de reverberațiile modelului eminescian, care cucerise deja tineretul din Ardeal și din afara Ardealului. (O prețioasă mărturie în acest sens
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
un capitol în care isihasmul e întors pe toate fețele (traseu istoric, fondatori ai curentului, teme specifice etc.), cartea iese din obișnuința scrobită a tezei de doctorat (pe care a reprezentat-o la origini volumul) și intră în tensiunea unui eseu competent. Se simte de la o poștă că Nicoleta scrie dinlăuntru, atingînd o temă pe care o știe nu atît teoretic, cît mai degrabă duhovnicesc, ceea ce înseamnă că autoarea și-a trăit temele înainte de a le descrie. Pentru ea, isihasmul nu
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
fățiș luminează mărturisit scriind apodictic: sfârșitul veacului al XX-lea. ca România să ia parte la operațiunile Bucurați-vă, Eminescu nu moare Cartea este drapată de un militare stabilite. Pe un ton de o (3) Referințele sunt semnate de substanțial eseu, denumit Neo violență durissimă, comentează Constantin Noica și G. Călinescu. primitivismul. istoricul literar George Apostoiu, Primul a căutat să înlăture formula Autorul propune, nu de la Eminescu a folosit urmă torul „cel mai...”, frizând caducitate prin tribună, nu în urma unei cauze
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
toate comentariile cărții vremea când era atașat cultural al unei lucidități meritorii, am include și Neamul și Babilonia drept respirații României în Portugalia, Eliade pe cele despre Fănuș Neagu și Paul de cultură, literatură, ideologie și publica în ziarul „Accaö” eseul Everac. Mijloacele de prezentare sunt pol i t ică , pe care un român, Camöes și Eminescu (republicat în descrierea și portretul. Extracția neînstrăinat în diplomație, precum românește în „Vremea”, an XVI 1943, demnității și a moralității celor doi, domnul George
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
revelă latura tenebroasă pe care poetul a eliminat-o” din forma definitivă a capodoperei sale, spune d-sa, reluând ideea din primul capitol. Această lectură „nocturnă” a Luceafărului în romanul lui Eliade precede cu vreo două decenii interpretările cunoscute din eseul lui Ion Negoițescu și cele care i-au urmat. „Utilizând procedee specific narațiunii romanești, ea aduce la suprafața textului ceea ce rămânea ascuns în adâncimea poemului eminescian”, cum spune autoarea. Cartea oferă cititorului român perspectiva unui eminescolog care așează lectura sa
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
Gabriela Gheorghișor După publicarea volumului de eseuri despre literatura franceză contemporană, Ultimele zile din viața literaturii (Cartea Românească, 2008), Alexandru Matei (despre care am citit că a debutat editorial în 2000, cu poezie, Tractir fiind acum, probabil, doar un „păcat” al primei juneți) s-a îndepărtat de
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
a gândirii Nichita Danilov, propună torul unui volum hibrid, cu generic duios-autoironic, dens în amintiri, dar mai ales tensionat ideatic prin permanenta pendulare între contabilizarea tendințelor de zeificare a autorului Necuvintelor și explicitarea pornirilor demolatoare. Rezultă, benefic pentru statutul unui eseu ponderat, un Nichita realmente viu, un inspirat plin de păcate și un cetățean „pe linie“, la care simțul social a învins, cumva, „iraționalitatea“ boemei. Întâmpinat, de regulă, cu apelativele de „geniu“ și „magician“, el însuși dependent de auditoriul pe care
Între legendă și tratament critic by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/2425_a_3750]
-
voce distinctă. Maiorescu îl primește în casa lui din Str. Mercur 1, semn de considerație și, în 1906, îi întocmește referatul care îi va aduce laurii premiului Academiei. La apariția, în martie 1906, a Vietii Românești, C. Stere scria entuziastul eseu Poetul pătimirii noastre, Goga devenind prieten și colaborator al revistei ieșene. Numele personalității sale lirice urca spre zenit, admirat peste tot în lumea românească. Va mai publică, pînă în 1916, alte trei volume de poezie (Ne cheamă pămîntul, 1909, Din
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
nici de dobîndirea deprinderilor democratice după secole de netulburate samavolnicii, ci, dimpotrivă, de recăderea țării în jugul mai necruțător al urgiilor comuniste, înstăpînit de oblăduirea Anei Pauker și a lui Gheorghiu-Dej". În orice caz, mult mai interesant ni se înfățișează eseul referitor la "starea de spirit" numită sămănătorism, din unghiul de vedere al exegetului pe nedrept "exmatriculata". Putem admite că, pînă la un punct, " E. Lovinescu își îngăduia să privească cu ochi buni sau răi o plăsmuire beletristica nu în funcție de valoarea
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
unei naturi bune a omului ca semn al unei anumite legături inevitabile cu Celălalt. Cărțile sînt Mărturisirea și iertarea. Dificultățile confesiunii. Secolele XIII-XVIII, un studiu pe cît de doct pe atît de accesibil apartinîndu-i lui Jean Delumeau, si Iertarea, un eseu în de-acum cunoscută (cititorului român) manieră tulburătoare, aforistic-speculativă, si totusi auster argumentativa, a lui Vladimir Jankelevitch. Ambele cărți tratează chestiunea iertării, Delumeau în cheie istorică și focalizata pe religie într-o perioadă bine determinată, Jankelevitch la un nivel pur
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
avem libertatea de a o acordă sau nu, si raport personal cu celălalt pentru că obligă la o individualizare a vinei și a resentimentului, căci nu iertam fapte sau principii, ci oameni în particular. Jankelevitch operează cu multe distincții în acest eseu, toate profund relevante, precum aceea între scuză și iertare, ori între iertarea prin uitare, intelecție sau uzură, si iertarea autentică. Cartea această mi s-a părut mult diferită față de alte eseuri ale autorului (nu că abordare ori stil, ci la
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
în particular. Jankelevitch operează cu multe distincții în acest eseu, toate profund relevante, precum aceea între scuză și iertare, ori între iertarea prin uitare, intelecție sau uzură, si iertarea autentică. Cartea această mi s-a părut mult diferită față de alte eseuri ale autorului (nu că abordare ori stil, ci la un nivel subtil al conținutului), mult mai umană și mai lumeasca, în sensul grav al termenului, nu cel de superficialitate. Mi se pare însă interesant că, tocmai atunci cînd e mai
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
mostre din creația lui Leopold Mozart (Serenada în re major și Simfonia în sol major), ca și a fiului său, W.A. Mozart (Mică serenada în sol major). Muzică ascultata confirmă opinia exprimată de dl. Francisc Lăszlă în competentul sau eseu introductiv din programul festivalului: "Mozart avea, din belșug, ambele daruri de la providența: atât codul genetic care îl predestina pentru o cariera muzicală, cât și un anturaj muzical stimulator. Cariera sa este de neînchipuit fără aportul părintelui sau, care a fost
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
și să se gîndească intens la modalitățile de a le confruntă și înlătura". Ropote repetate de aplauze au însoțit discursul lui Havel. Președintele ceh oferea lumii universitare americane o viziune asupra viitorului democrației radical diferită de viziunea "standard" multiculturalistă. (Vezi eseul meu "Nouă Identitate a Omului Occidental" din România liberă, nr. 37 din 16-22 septembrie.) Conceptul de "democrație transcendență", reabilitînd ontologicul și stabilind o legătură directă, dialogica între Subiect și Obiect, oferă un instrument critic de înțelegere a limitei prezentului model
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
schimb într-o economie globalizata. Integrat în grup, "marginalul" reintră astfel în sistemul general de echivalente al imaginilor-biect (de aici "echivalentă tuturor culturilor") și participă la producerea și consumul social de imagini, la economia spectaculara a societății globale. (Vezi și eseul meu "Victoria spectacolului generalizat", România literară, 26 oct./1 noiembrie 1994). "Identitatea de grup" propusă de "multiculturalism" calcă în picioare valorile individualismului clasic, fără să ofere cîtuși de puțin o ieșire, un "way ouț" din vechea paradigmă rationalist-instrumentală. Este cel
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]