4,490 matches
-
care să le suscite interesul pentru conversație (legate de obiecte familiare, personale, activități preferate); -afișarea în formate atrăgătoare/nonagresive a informațiilor pentru a face vocabularul cât mai accesibil (planșe, afișe pe categorii-oameni, locuri, obiecte, acțiuni). Fără o cale de a eticheta experiențele este imposibil să le împărtășim cu altcineva. Organizând experiențele copiilor pe diferite categorii îi vom ajuta să le rețină, să le prelucreze și să le interpreteze pe cele noi mult mai ușor, fapt care va aduce multiple beneficii în
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
rămasă neutilizată nu se va pune înapoi în sticla de stocare. Substanțele solide vor fi și ele scoase din borcanul original în borcane mai mici sau pe sticle de ceas, utilizând o spatulă curată. Pipetele folosite, se introduc în eprubete etichetate în timpul experimentului și abia la sfârșit, după o spălare corectă, se introduc în suportul de eprubete curate. Apa distilată se va utiliza pentru prepararea soluțiilor și numai la clătirea vaselor de laborator, după spălarea cu apă curată. Măsuri de prim
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Copilul surd și comunicarea verbală inst. Apopei Elenă, Sc. ,,N. Iorga`` Focșani înv. Macsim Maria, CSEI ,,Elenă Doamna`` Focșani Persoanele surde au fost etichetate că persoane fără acces în societate, pentru că ele nu puteau să se exprime, să vorbească, nu înțelegeau și nu puteau întreține o discuție. Handicapul de auz face parte din categoria afecțiunilor senzoriale. Instalarea acestui deficit produce modificări în activitatea individului
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
autorului ca fiind justificate, cu atât mai mult cu cât nu întrezărim, nici măcar în comportamentele iritante ale victimelor provocative, prezența conștientă a intenției de a-l răni pe celălalt sau a unei atitudini de provocare. În acest context teoretic, putem eticheta hărțuirea psihologică drept o problemă de relaționare distructivă<footnote Această idee fiind fondată și pe concluzia lui W.Craig și D.Pepler (2005) potrivit căreia, într-o clasă de elevi, va exista un grup mic de elevi care hărțuiesc sau
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
lor le oferă o cale de a contracara părerile lumii despre ei, influențate de alții. Surzii au trăit multă vreme sub bunăvoința și grija altora, ale căror planuri și aspirații i-au izolat adesea unii de alții și i-au etichetat în diferite feluri. Această cultură le oferă posibilitatea de a-i face pe surzi oameni compleți, care să se adapteze prezentului. Ea permite surzilor să se gândească la ei înșiși ca la ființe culturale și lingvistice, le dă un motiv
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
pe executant să analizeze reacțiile proprii în acele contexte, pune întrebări, îi sporește încrederea și îi reamintește să-și formeze o iamgine a scopului. Numeroși studenți afirmă că vor să devină „profesori buni”, așa cum au fost modelele din viața lor etichetată după „cunoștințe”, abilități, sau calități profesionale. Într-adevăr, viitorii profesori trebuie să „aibă cunoștințe”, „să fie capabili să facă, după cum trebuie să aibă și unele calități cum ar fi buni la suflet, înțelegători, „entuziaști, drepți. Însă fundamentul pentru viitorii profesori
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
specializare, licență, masterat, doctorat ar trebui să țină cont de evoluția profesiilor de informare care este strâns legată de avansarea științei și tehnologiei informației. Prin profesioniști în informare înțelegem persoanele care preiau informația înregistrată pe diferite suporturi, o organizează, o etichetează, o indexează, o stochează, o reperează, o distribuie ca atare sau distribuie produse elaborate pornind de la ea. Activitățile exercitate de profesioniștii din informare prezintă o remarcabilă diversitate. Printre muncile clasice întâlnite în mod curent, pot fi: evaluarea, planificarea, vânzarea și
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
o influență negativă asupra atitudinii școlare și a conduitei elevilor.Astfel, suprapopularea claselor și școlilor, insuficienta adaptare a programelor, caracterul prea încărcat al manualelor, supraefortul la învățătură, atribuirea de sarcini suplimentare, formează numai o parte din cauzele a ceea ce se etichetează în mod obișnuit cu termenul de “inadaptare”sau”dezadaptare”școlară. 2.4.4.3.1. Principalele forme de manifestare a devianței școlare Devianța școlară este definită în sens general ca “ ansamblul comportamentelor care încalcă sau transgresează normele și valorile școlare
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
indiferent dacă deviantul este prins sau nu. Dacă cel care copiază e prins și sancționat, efectele pot fi: consolidarea disciplinei școlare, deteriorarea climatului afectiv din clasă în urma aplicării sancțiunii (uneori au de suferit și colegii celui prins copiind) și, profesorul etichetează, elevul își deteriorează imaginea socială și își ruinează credibilitatea în ochii profesorului. Este posibil ca, în urma surprinderii acestei practici, profesorul sa încerce a o diminua dezvoltând un stil de evaluare aversiv. Dacă cel care copiază nu este prins, efectele sunt
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
factori moderatori: autocontrolul subiectului, caracteristicile mediului fizic și caracteristicile grupului. Vandalismul școlar prezintă o serie de elemente caracteristice, legate de organizarea si funcționarea instituției educative, de caracteristicile demografice ale populației școlare, de practicile sociale specifice, de capacitatea școlii de a eticheta/ierarhiza elevii etc. Aceste aspecte, care determină specificul vandalismului școlar, se relevă la nivelul mai multor variabile. 1. Indicele vandalismului școlar diferă de la o școală la alta în funcție de :mărimea școlii; situarea școlii într-o zonă caracterizată de un indice mare
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
footnote Merton apud Cristina Neamțu Devianță scolară, Editura Polirom, 2003 footnote> . Principala cauză a proceselor penale în cazul minorilor este furtul, comis atât în locuri publice, cât și la domiciliu (caz în care, deși este un fapt neobișnuit, părinții nu-1 etichetează ca „delincventă" și doar rareori raportează incidentul la poliție). De cele mai multe ori însă, delincventa juvenilă se produce în locuri publice -pe străzi, în magazine, pe stadioane, în săli de dans, în școli etc. -, iar această caracteristică poate să reflecte tendința
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
în terioada 1921 - 1924. Cominternul, care se amesteca tot mai mult în problemele interne ale partidului, nu admitea nici o abatere de la linia trasată de Moscova, în special de linia dură a Internaționalei. Încă din 1920 V. I. Lenin, conducătorul Cominternului, eticheta statul român ca unul imperialist, care incorpora teritorii străine. Se făcea aluzie la Basarabia, care devenise teritoriu românesc, așa cum a dorit Sfatul țării în ziua de 27 martie 1918 și sudul Dobrogei (Cadrilaterul), preluat după al doilea război balcanic. La
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
vadă compromise speranțele și tinerețea de o clasă politică fără coloană vertebrală, obedientă încă în mare parte față de dispozițiile transmise de la Moscova, prin trepădușii săi politici, gen Vladimir Voronin și compania, o generație care nu se mai vrea manipulată și etichetată drept ,,de sacrificiu”, cum au fost multe altele, care visează să își împlinească destinul într-un stat democratic, întemeiat pe legi și valori europene, general acceptate. Am căutat să adunăm opinii ale românilor basarabeni referitoare la aderarea Republicii Moldova la
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
e vorba aici atât de o similitudine de receptare a operei artistice, cât de o asemănare procedurală a celor două arte. Pe de altă parte, fragmentul ekphrastic reprezintă intervenția lui Vasi, personaj creat de Țoiu în zodia superficialului. Babis Vătășescu etichetează, nu de puține ori, poveștile lui ca fiind neserioase. Vizita la Luvru nu este rezultatul unei înclinații culturale a lui Vasi, care, de altfel și mărturisește că are "o silă veche de acest muzeu" pe care îl ocolește "aproape cu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
povestirii terapeutice este să-i evidențieze clientului anumite aspecte ale situației problemă în care se află și pe care îi este greu să le perceapă și să ofere posibilități de rezolvare creative” (Ș tefania Gubavu). Povestea teraputică nu îl critică, etichetează, somează pe copil spre schimbare, evitând astfel "surditatea psihică", ci favorizează identificarea copilului cu anumite personaje și implicit transpunerea soluției din poveste și în situația sa. Povestea este un altfel de limbaj. Ea are puterea de a comunica oamenilor lucruri
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
substanțe moderat toxice la care DL 50 are valori între 200 și 1000 mg/kg corp, cu etichetă albastră; - Gr. IV cuprinde substanțe cu toxicitate redusă, la care Dl 50 este de peste 1000 mg/kg corp și au etichetă neagră. Eticheta fiecărui produs trebuie să aibă o serie de simboluri, care să avertizeze utilizatorul asupra riscului pe care-l poate asupra omului sau mediului (fig. 12). Produsele fitofarmaceutice pot avea acțiune preventivă și/sau curativă. Modul de acțiune al produselor utilizate
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
nu absorbi vaporii, lichidele eliberate accidental și să poată fi curățate ușor. - Pesticidele se stochează separat, după organismele pe care le combat (fungicide, insecticide și erbicide), dar și în funcție de modul de condiționare (pulberi, produse emulsionabile). - Produsele se ordonează și se etichetează cu tăblițe sau etichete ușor vizibile și se vor păstra în ambalajele originale în care au fost livrate de la firmă. - Încăperile depozitului trebuie să fie bine aerisite, cu sistem de ventilație și sistem de alarmă și gratii pentru a împiedica
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
problema: hematiile sau eritrocitele prezente în exsudat sunt celule inflamatorii sau sunt elemente normale antrenate de lichidele și celulele emigrate în focarele inflamatorii. Datele de care dispunem în prezent MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 67 pledează mai mult pentru ultima poziție. Exsudatul etichetat de obicei ca fiind hemoragic este un exsudat mixt invadat cu hematii/ eritrocite. Tabel 2.4 Diferențierea transsudatului de exsudat Prelucrare după Runnels (1964Ă și Coles (1967Ă Caractere Transsudat Exsudat Consistentă subțire și apos; lipsit sau cuelemente celulare foarte puține
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fost recoltate și fixate în bune condiții, imediat după moartea sau sacrificarea animalelor. Pe cadavrele vechi cât și în secțiunile provenite de la cadavre vechi, diagnosticul de inflamație catarala trebuie pus cu foarte mare rezervă. Este total eronat să se aplice eticheta de inflamație catarala unor inflamații ale rinichilor, ficatului, limfonodurilor etc., organe lipsite de mucoase. Ea se aplică doar căilor de acumulare și eliminare a secrețiilor biliare sau urinare. Nici noțiunea de inflamații catarale cronice nu este prea fericit utilizată. În
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
canceroase; - adenopatia - rar, supraclavicular stâng. Diagnosticul carcinomului pancreatic rîmâne dificil. Pacientul tipic cu durere abdominală, scădere ponderală, și icter obstructiv, rareori se prezintă În timp util la medic, iar cei cu scădere ponderală, durere abdominală difuză, diagnostic imagistic incert sunt etichetați uneori ca fiind psihoneurotici, până existența cancerului devine evidentă. Dacă predomină durerile dorsale, se presupun inițial cauze ortopedice sau neurochirurgicale. Caracteristică este tendința pacientului de a ameliora durerea prin poziția șezând cu coloana flectată. Decubitul dorsal crește discomfortul și uneori
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
activități. Ei fac omisiuni, inversiuni sau adăugiri de sunete sau silabe pentru că nu și-au consolidat deprinderea de citire inteligibilă și conștientă. Dislexia îl demoralizează pe elev, el poate deveni pasiv, inhibat, descurajat sau dimpotrivă agresiv, violent. Acești copii sunt etichetați de cele mai multe ori ca leneși, chiulangii sau retardați. Disgrafia și disortografia - constau în dificultățile de însușire a sistemului gramatical al limbii și al ortografiei în procesul de consolidare și automatizare a scrierii. Cele două tulburări nu se asociază neapărat. Grafismul
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
stilistic. În legătură cu criteriile de evaluare a unui tipar flexionar puternic/în expansiune, în raport cu unul slab, neproductiv, devenit (sau pe cale de a deveni) inactiv, facem următoarele aprecieri: - Inventarul numeric de substantive reprezentând un anume tipar flexionar nu este suficient pentru a eticheta tiparul analizat drept unul actualmente activ și puternic. Vom vedea că există astăzi clase flexionare bine reprezentate numeric, dar care, din punctul de vedere al românei actuale, au ajuns neproductive, inactive. - Deschiderea față de neologism (fie împrumut, fie creație internă), măsurabilă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
la radiații). Recipientele și condițiile de conservare ale eșantioanelor trebuie să corespundă cu datele de stabilitate ale substanței analizate și nu trebuie să afecteze compoziția eșantionului studiat. Procedeele de preparare a eșantioanelor trebuie să fie descrise și fiecare probă trebuie etichetată cu denumirea chimică a substanței și mențiunile: - data; - solventul sau matrița; - condițiile de conservare. Dacă este necesară o procedură de pretratament a eșantionului (prelevări biologice), aceasta trebuie consemnată și să se asigure că nu are nici o influență asupra conservării și
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
vor începe colaborarea iar în 1930 vor pune bazele Școlii de Cercetare Spirituală. Aici vor conferenția, printre alții, neurologul Roberto Assagioli din Roma și Marele Duce Alexandru al Rusiei. Așa cum era de așteptat, colaborarea celor două distinse și erudite doamne - etichetate de W. Mcguire drept "încăpățânate" - nu a ținut mult. Motivul oficial al despărțirii a fost, se pare, depistarea de către Alice Bailey în această paradisiacă regiune a unor energii negative ce ar bântui încă zona ca urmare a practicării în trecut
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
conduită de evaziune. In al doilea rând, existența și aplicarea constrângerilor de către profesor dau ocazia elevilor să deprindă, prin observarea unui model, exact genul de conduită violentă practicat de către profesor prin normele/regulile școlare. De exemplu, profesorul care insultă/etichetează provoacă În mod repetat ocazia pentru fixarea/generalizarea acestui comportament la adolescenți. In mod similar, violența non-instituțională poate afecta dinamica violenței instituționale În diverse situații. Astfel, intervențiile inadecvate ale unor profesori În cazul unor conflicte Între adolescenți; dacă În urma unei
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]