1,985 matches
-
istorie,-un popor,/ Câteodat' deși arare se-ntâlnesc, și ochii lor/ Se privesc, par a se soarbe în dorința lor aprinsă./ Se iubesc... Și ce departe sunt deolaltă amândoi!42. Finalul poemului este previzibil: împăcarea-i... e amorul 43. Presupusa etimologie a cuvântului amor este una sugestivă: a-, care înseamnă "fără", și mor (mors) "moarte", o sintagmă cu semnificația "fără moarte", adică așa cum ar trebui să fie iubirea, desăvîrșită, dar îndeosebi nemuritoare. Deși toți ne supunem lui Eros, în toate privințele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a cunoscut sincope (al căror mecanism îl revelează romanul "Universitatea care ucide" și, mai ales, confesiunile din "Saeculum" în dialogurile cu Al. Deșliu), păstrând, totuși, o tendință ascendentă, devenită de-a dreptul explozivă în ultimul deceniu. Afurisita muiere (examinat prin etimologie, substantivul muiere n-are nimic peiorativ) trăsnește în dreapta și-n stânga, fără a ține seama de sex, rasă, vârstă, prestigiu, susținere politică, box-office ori eventuală amiciție. În același timp, apără. Apără din răsputeri, potrivit "listei lui Ursache", în care-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
costum bleumarin cu dungulițe gălbui, și vesta traversată de lanțul ceasului-ceapă, cu capac clămpănitor, Simenschy a fost singurul profesor care își ținea cursurile fără nici o foaie de hârtie în față. Împreună cu dascălul nostru izbuteam uimitoare călătorii în împărăția sunetelor, înțelegând etimologii ciudate, descoperind legături și filiații sonore între spații geografice extreme, urmărind traseul sinuos al evoluției cuvântului și, mai ales, intuind raportul dintre efemeritatea alcătuirilor politice și temeinicia statornică a limbii. Nu citiți niciodată cărți bune" ne-a speriat și, tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
obârșia, așa cum vedem că se produc lucrurile în Rusia de astăzi" iar Eminescu s-ar cantona într-un naționalism îngust, limitat și xenofob. (Îngăduiți-mi o precizare: s-a ajuns la o alterare a percepției sensului termenului xenofob, datorită ignorării etimologiei: xeno=străin, phobos=frică. Deci, frică de străini, nu ură față de străini!) Că, până la urmă, Panait Istrati s-a dumirit cum e cu raiul bolșevic, se știe. Atacul la adresa lui Eminescu însă nu l-a regretat: dovadă l-a publicat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la mașina frigorifică din care se distribuia rodul năstrușnic cules de pe ogorului țăranului lui Creangă. Desigur, jinduitul produs n-a ajuns la toată lumea, așa că pentru codașele cozii n-au mai rămas decât... tacâmuri de "pine" (Pițu propune și o altă etimologie pentru "comunism", derivându-l din "queue" coadă spre a ajunge "queuemmunisme"...) Așteptau la rând și privilegiatele regimului, fiind profund dezamăgite de produsul similar primit prin pachete, din străinătate, deoarece " Când le-am scos din țiplă / S-au muiat într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
modernitatea sunt corelative, în sensul că ambele ilustrează căutarea și instituirea noului (L. Vlăsceanu, 2007, 28), însă în plan semantic, echivalarea acestor noțiuni ar fi o eroare, după cum ne avertizează un analist al conceptelor modernității, criticul literar Matei Călinescu (1934-2009). Etimologia cuvintelor "modă" (care derivă de la modus, manieră) și "modernitate" (modo, acum) indică diferența de sens dintre aceste două noțiuni (M. Călinescu, 1987/2005, 354) (vezi precizări terminologice, secțiunea 1.7). În capitolul de față, voi trata moda în corelație cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
CRÉNGĂ,C., GRIGORESCU, G. IENĂCHESCU,... BUCUREȘTI: [S. N.], 1994 (BIBLIOTECA CENTRALĂ PEDAGOGICĂ "I.C. PETRESCU"). Cuprinde facsimilul ediției: Iassy : Tipografia H. Goldner, 1868.. 1883 [1]. CIOBANU, ȘTEFAN, Carte de citire pentru școlile primare, (1883-1950), 1884 [1]. NĂDEJDE, IOAN, Gramatica limbei române, Fonetica, etimologia și istoria limbei. Pentru clasele liceale, Iași, Editura Librăriei P.C. Popovici, 1884. 1885 [1]. GEORGESCU, N., Noua carte de cetire cu figuri pentru clasele primare / prelucrata de N. Georgescu, - ediția a 2-a. -Iași :Editura și proprietatea librariei Dim.,Daniel
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
primare urbane și rurale aplicate la bucăți de citire, București, 1887. 1889 [1]. PIPOȘ, Dr. PETRU, Metodica școalei poporale, II, Partea specială, Arad, 1889. [2]. TIKTIN, H., Manual de ortografia romînă, Iași 1889. 1891 [1]. TIKTIN, H., Gramatica romînă, I. Etimologia, II. Sintaxa, Iași, 1891. 1893 [1]. TIKTIN, H., Gramatica română. Partea I-II a. Etimologia. Sintaxa, Iași, editura Librăriei Frații Șaguna, 1893. 1894 [1]. IONESCU, MIHAIL I., Conducător teoretic și practic pentru institutor și învățător, Focșani, 1894. 1895 [1] PIPOȘ
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
PETRU, Metodica școalei poporale, II, Partea specială, Arad, 1889. [2]. TIKTIN, H., Manual de ortografia romînă, Iași 1889. 1891 [1]. TIKTIN, H., Gramatica romînă, I. Etimologia, II. Sintaxa, Iași, 1891. 1893 [1]. TIKTIN, H., Gramatica română. Partea I-II a. Etimologia. Sintaxa, Iași, editura Librăriei Frații Șaguna, 1893. 1894 [1]. IONESCU, MIHAIL I., Conducător teoretic și practic pentru institutor și învățător, Focșani, 1894. 1895 [1] PIPOȘ, Dr. PETRU, Metodica școalei poporale pentru institutele pedagogice, ed. a doua amplificată, Arad, 1895. [2
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1911 [1] CRISTESCU, Fl.; BRATU, I.G., Metodica învățămîntului primar, București, Editura și Institutul de Arte .Grafice, C. Seftea, 1911. 1912 [1] CRASAN, Fl., Punctuațiunea, Edițiunea București, Institutul de Arte Grafice, Carol Göbl, 1912. 1913 [1] SLAVICI, Ioan, Gramatica limbii române. Etimologia, Gramatica română pentru învățământul secundar 1913. 1915 [1] CHELARU, G. I., Carte de limba română (cetire și literatura, compunere, gramatica), pentru clasa IV a scoalelor normale de invatatori și invatatoare, Alcatuita in conformitate cu Programa analitica in vigoare a, Scolilor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
RĂDULESCU, ȘTEFAN, Predarea limbii române la clasa a III-a prin instruire programată, SPCIP, 52-114. [36] RĂDULESCU, ȘTEFAN, Un nou sistem de predare a limbii române: instruirea programată, în Didactica și educația. Referate și comunicări, Craiova, 1969. [37] SIMIONESCU, CONSTANTIN, Etimologia și înțelegerea cunoștințelor, Gî, 21, nr. 1013, 1969, 3. [38] STERPU, GH., Observații pe marginea unor lucrări scrise la literatură în liceul de cultură generală [greșeli de fonetică, morfologie, vocabular și stil], SLLFOLC, 1, 1969, 201-205. [39] TUDORIU, VALENTINA, Metode
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru îmbogățirea și activizarea vocabularului, MIP, 119-122. [162] PETROMAN, P., Locul și rolul lecturii în educația elevilor, “Revista de pedagogie”, nr. 8, 1983. [163] PÎRLOG, MARIANA, Mesajul textului literar, Tribșc 13, lir. 248, .1983, 5. [164] POALELUNGI, GH., De-ale etimologiei, RN, 12,nr.97-98 99,1983, 1712-1713. [165] POP, ECATERINA, Modalități de stimulare a vocabularului preșcolarilor prin activități comune cu întreagă grupă de copii, Catedra, 1982, 105-115. [166] POPA, ION, Pledoarie pentru exercițiile de sinteză, Tribșc, 13, nr. 251, 1983
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
străini (Craiova, 26-27 aprilie 1985). în: BulSȘF, 1985, p. 177-179. [11] ANGHELESCU TEMELIE, N.; CONSTANTINESCU, SILVIU, Analize gramaticale. București, EȘE, 1985, 208 p. [12] APOSTOL, VIOLETA, Corectarea tulburărilor de limbaj, Trib Șc, nr. 280, 1985, 7. [13] ARCUȘ, MARIN, Cunoașterea etimologiei cuvintelor, Trib. Șc, nr. 273, 1985, 4. [14] BACIU, PETRU, O expoziție școlară în sprijinul optimizării predării-învățării literaturii române, în Rev. de Pedagogie, an 34, nr. 12, dec. 1985, p. 44-46. [15] BALA, SILVIA, Scrierea corectă la clasa I — premisă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
26, nr. 11, 1989. [37] MOISIN, ANTON, Aspecte metodice ale predării-învățării temei „Etnogeneza românească”, învLicTehn, 37, nr. 12, 1989, 21-23. [38] MORARU, DOINA, O modalitate eficientă de corectare a greșelilor, Tribșc, 19, nr. 326, 1989, 6. [39] MURARIU, VIOREL, Explicarea etimologiei conceptuale, condiție a înțelegerii lor, RPed, 38, nr. 6, 1989, 32-34. [40] MUREȘANU, PAVEL, învățarea eficientă și rapidă, București, Editura CERES, 1990. [41] NEAMȚU, G.G., Elemente de analiză gramaticală, București, Editura Științifică și Encioclopedică, 1989. [42] NEBUNU, MIHAI, O strategie
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
S.M.Antonescu, F.Antonescu, Limba română pentru admiterea în învățământul superior. București, Editura Eficient, 1997. în: Capital, 6, nr. 24, 1997, p. 19. [62] CIOBANU,ELENA; POPESCU-MARIN, MAGDALENA; PĂUN, MARIA; ȘTEFĂNESCU-GOANGĂ, ZIZI, Dicționarul explicativ și enciclopedic al limbii române: cu etimologia și frazeologia cuvintelor și cu o listă de simboluri și abrevieri - Floarea Darurilor, București, 1997 [63] CIUMĂGEANU, DUMITRU, Limba română: manual clasa a II-a pentru elevi cu deficiențe auditive (surzi) / Ciumăgeanu Dumitru, Bălan Gențiana, Negruț Petru, - București: Editura Didactică
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
bizantină și înainte de Palama. Maxim Mărturisitorul în veacul al VII-lea îi dă o uzanță importantă în scrierile sale. Maxim preia de la Aristotel triada substanță-putere-lucrare în contextul căreia va da altă dimensiune lui svspysia. Aristotel utilizează conceptul luând în calcul etimologia sa (provine din spyov, lucrare) și îl înțelege drept act privit ca proces în curs de înfăptuire. Alternativ cu acest termen, Aristotel folosește oarecum sinonim pe cel de evis^e^sta, înțeles ca act săvârșit, deci ca act care și-
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
14 mai, p. 3 Lirozofie sau doctrina lirei, nr. 21, 21 mai, p.3 Național și universal, nr. 22, 28 mai, p. 3 Ce este poezia, nr. 23, 4 iunie, p. 3 Ultima Thule, nr. 24, 11 iunie, p. 3 Etimologii fanteziste (IĂ, nr. 25, 18 iunie, p. 3 Etimologii fanteziste (IIĂ, nr. 26, 25 iunie, p. 3 Etimologii fanteziste (IIIĂ, nr. 27, 2 iulie, p. 3 Clopotele Mănăstirii Putna, nr. 28, 9 iulie, p. 3 C. C. Cornescu, prietenul lui Odobescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
21, 21 mai, p.3 Național și universal, nr. 22, 28 mai, p. 3 Ce este poezia, nr. 23, 4 iunie, p. 3 Ultima Thule, nr. 24, 11 iunie, p. 3 Etimologii fanteziste (IĂ, nr. 25, 18 iunie, p. 3 Etimologii fanteziste (IIĂ, nr. 26, 25 iunie, p. 3 Etimologii fanteziste (IIIĂ, nr. 27, 2 iulie, p. 3 Clopotele Mănăstirii Putna, nr. 28, 9 iulie, p. 3 C. C. Cornescu, prietenul lui Odobescu, nr. 29, 16 iulie, p. 3 Clasic și modern
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
22, 28 mai, p. 3 Ce este poezia, nr. 23, 4 iunie, p. 3 Ultima Thule, nr. 24, 11 iunie, p. 3 Etimologii fanteziste (IĂ, nr. 25, 18 iunie, p. 3 Etimologii fanteziste (IIĂ, nr. 26, 25 iunie, p. 3 Etimologii fanteziste (IIIĂ, nr. 27, 2 iulie, p. 3 Clopotele Mănăstirii Putna, nr. 28, 9 iulie, p. 3 C. C. Cornescu, prietenul lui Odobescu, nr. 29, 16 iulie, p. 3 Clasic și modern, nr. 30, 23 iulie, p. 3 Nordul Moldovei, vatră
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
arăta că semnele lingvistice care dau valoare comunicării nu pot reflecta gândirea unui singur individ (Cours de linguistique générale, 1915) și limbajul este un complex general care influențează fiecare semn în parte, devenind astfel un sistem autonom, cuvintele exprimând originea, etimologia și focalizând istoria comună a omului. Această focalizare care iese oarecum din demonstrația pe care ne-am propus-o a creat structuralismul, care extinde semnele lingvistice către toate acțiunile umane ce au un înțeles convențional, o semnificație ce poate constitui
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Moret, Misteriile egiptene, Herald, 2006. 98 Manly P. Hall, Învățăturile magice complete ale tuturor timpurilor, traducere de Mihaela Andronic, Editura Esoteris, Iași, 2005. 99 Liviu Pendefunda, Biblioteca Profetului, Editura Junimea, Iași, 2007. 100 Rudolf Steiner. 101 Robert Hewitt Brown prezintă etimologia cuvântului masonerie din egipteanul phre massen, copii ai soarelui, ai luminii. 102 Nicolae Achimescu, Noile mișcări religioase, Editura Limes, 2004. 103 Leonardo da Vinci, Notebook, Dover Publication, 1970. 104 Este divinația energiei naturale care centrează sistemul de credință filosofică, magică
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
stingă,/ Când valurile de izvor / N-au încetat să plângă?”). 3. Din perspectiva principiului etimologic, litera î conduce la o dublă încălcare a acestuia: - în interiorul cuvântului, evocă un a latin originar (a + n > în), în pâine, câine etc., dar obscurizează etimologia lui râu (< rivus, rius), a râde (< ridere) etc. - la început de cuvânt, când cedează locul „nedreptului” î, se obscurizează și evoluția a + n > în (în): angelus > înger. Ca să nu mai invocăm termeni de alte origini. Cu aceeași modalitate de "argumentare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai bună înțelegere și utilizare a conținutului acestei lucrări, fără pretenția de a intra în domeniul altor discipline, considerăm necesar să prezentăm conținutul unor termeni implementați de reforma învățământului, termeni ce vor fi utilizați pe parcursul cărții. * curriculum este cuvânt cu etimologie grecească (cursă, alergare) are în pedagogie înțelesul de -V. De Landsheere (1992), citat de Constantin Cucoș în anul 2002. El se definește ca perspectivă de învățare, ca program deziderativ care pune pe primul plan obiectivele în baza cărora se stabilesc
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Chien (145-87 î.Hr.) a descris sudul Chinei ca „o zonă joasă, cu climat umed, unde bărbații mor tineri”, din cauza unor boli identificate mai târziu ca malarie, febră denga și schistosomiază. Din Grecia Antică ne-a rămas “Corpus Hippocraticum”, care structurează etimologiile bolilor (ethios= cauza + logos=știință) în trei categorii: (1) Factori inanimați, pe care se bazează teoria miasmelor, conform căreia bolile contagioase sunt cauzate de “aburi toxici care se nasc din putrefacții, în special în zonele mlăștinoase” (2) Factori supranaturali, care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
procure „cărți adevărate”. Voluptatea scrisului se naște la Mircea făra dificultăți sau complexe, în prelungirea acestei libertăți a lecturii ce îi fusese îngrădită în cele din urmă. La începutul anilor 1920, multe dintre încercările sale literare sunt de interesul pentru etimologie și chimie. Este cazul Minunatei călătorii a celor cinci cărăbuși în țara furnicilor roșii, sau cel al unei povestiri fantastice de dimensiuni considerabile, intitulată Memoriile unui soldat de plumb, rămase necunoscute până de curand. La sfârșitul anului 1921, scriitorul în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]