4,374 matches
-
chistului hidatic hepatic, imaginile computer-tomografice “în cocardă” sunt probabile pentru toxoplasmoza cerebrală la imunodeprimați. Imaginile radiologice pulmonare pot fi suficiente pentru diagnosticul de localizare al unor infecții pulmonare (de exemplu bronhopneumonia, pneumonia lobară, pleurezia), uneori chiar și pentru o anumită etiologie a leziunilor (tuberculoza). Totuși, pentru a finaliza un diagnostic corect și complet, datele imagistice trebuie să fie corelate cu datele clinice și de laborator. Criterii terapeutice în diagnosticul bolilor infecțioase Proba terapeutică, denumită și diagnostic “ex juvantibus”, constă în administrarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
finaliza un diagnostic corect și complet, datele imagistice trebuie să fie corelate cu datele clinice și de laborator. Criterii terapeutice în diagnosticul bolilor infecțioase Proba terapeutică, denumită și diagnostic “ex juvantibus”, constă în administrarea unei medicații empirice, pentru o anumită etiologie suspicionată dar care nu este susținută de dovezi, urmată de ameliorarea sau remisiunea semnelor de boală. Argumentul terapeutic poate fi discutabil și nu este recomandat în contextul medical actual, pe de o parte caracterizat de posibilități performante de diagnostic, pe
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și se instalează după infecția manifestă sau inaparentă. Se consideră că formele inaparente sunt de 2 ori mai frecvente decât cele manifeste. Persoanele neimunizate sunt receptive la boală. Rubeola este una dintre cele mai frecvente cauze de malformații embriofetale cu etiologie infecțioasă și face parte din complexul TORCH, acronimul pentru un grup de infecții transmise perinatal: T (toxoplasmoză) - O („other”, alte: VHB, virus Coxsackie , lues, VVZ, HIV, Parvovirus B19) - R (rubeola) - C (Citomegalovirus) - H (Herpes simplex virus). Etiopatogenie Virusul rubeolic este
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se poate evidenția antigenul rubeolic prin testul anticorpilor monoclonali din produsul de biopsie placentară. Diagnostic diferențial Rubeola postnatală trebuie diferențiată de alte erupții virale, scarlatina ușoară, parvoviroze (B19), lues, erupții medicamentoase. Malformațiile congenitale infecțioase, în afara rubeolei, iau în considerare următoarele etiologii: toxoplasmoza, citomegaloviroza, herpesul diseminat, listerioza, sifilisul. Tratament In formele comune de boală sunt suficiente măsurile igieno-dietetice obișnuite pentru bolile febrile și tratamentul simptomatic (antitermic, antialgic). Tratamentul chirurgical de corecție al unor malformații, poate fi necesar în rubeola congenitală. Profilaxie Vaccinul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tratamentul antibiotic adecvat al anginelor bacteriene se impune deoarece: au potențial transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică, meningococică) pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice) anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
toxice, septice, toxico-septice) anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomopatologice. a. Clasificarea etiologică Angine infecțioase virale bacteriene micotice Angine neinfecțioase imunalergice cauzate de factori fizici (arsuri) sau chimici (nicotina) b. Clasificarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pultacee Angine pseudo-membranoasă Angina ulceroase și ulcero-necrotice Angine veziculoase sau aftoase Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale de tipul febrei au debut, intensitate și durată diferite în funcție de etiologia anginelor. Manifestările locale subiective sunt dominate de disfagie. Obiectiv, la examenul faringelui se pot identifica următoarele aspecte: eritem, depozite pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau necroze. Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau necroze. Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile și etiologia diferitelor tipuri de angine. Anginele eritematoase Sunt cele mai frecvente manifestări ale anginelor. Mucoasa faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale si paragripale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile și etiologia diferitelor tipuri de angine. Anginele eritematoase Sunt cele mai frecvente manifestări ale anginelor. Mucoasa faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale si paragripale, virusul Epstein-Barr) și mai puțin de bacterii (streptococ βhemolitic grup A, rar alți streptococi, meningococ, gonococ, fusobacterii). Anginele pultacee Se disting prin depozite
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
bacterii (streptococ βhemolitic grup A, rar alți streptococi, meningococ, gonococ, fusobacterii). Anginele pultacee Se disting prin depozite purulente, care pot fi dispuse sub formă de: Angină foliculară, cu depozite celulare inflamatorii submucoase sau foliculi limfatici inflamați, vizibile ca puncte albicioase; etiologia este virală și/sau bacteriană. Angină criptică, în care depozitele purulente sunt deschise la suprafața criptelor pline cu exudat inflamator; etiologia este exclusiv bacteriană. Anginele pseudo-membranoase Sunt caracterizate de prezența depozitelor purulente confluente, cu tendința de extindere în suprafață (chiar
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
dispuse sub formă de: Angină foliculară, cu depozite celulare inflamatorii submucoase sau foliculi limfatici inflamați, vizibile ca puncte albicioase; etiologia este virală și/sau bacteriană. Angină criptică, în care depozitele purulente sunt deschise la suprafața criptelor pline cu exudat inflamator; etiologia este exclusiv bacteriană. Anginele pseudo-membranoase Sunt caracterizate de prezența depozitelor purulente confluente, cu tendința de extindere în suprafață (chiar depășind aria amigdalelor), care acoperă mucoasa lezată de acțiunea toxinelor microbiene. Anginele ulceroase și ulcero-necrotice Sunt forme rare de manifestare ale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
chiar cu perforații), determinată de asocieri de bacili gram negativi anaerobi. Anginele veziculoase sau aftoase Apar sub forma de vezicule izolate sau grupate ”în buchete”, care evoluează ca ulcerații superficiale, nesângerânde, cu aspect mat-cenușiu, relativ dureroase, uneori complicate cu stomatită. Etiologia este frecvent virală (virusuri herpetice, virusul febrei aftoase, virusuri Coxsackie), mai rar bacteriană (streptococi anaerobi). Diagnostic Diagnosticul anginelor cuprinde două etape: 1. Recunoașterea anginei pe baza simptomelor subiective, examenului faringian și a examenului general. 2. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
general. 2. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală. Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie. Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita Suprainfecția bacteriană
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
gargare, antiseptice, comprese ușor alcoolizate aplicate pe fața anterioară a gâtului, administrarea de picături nazale Medicație simptomatică: administrarea orala, rectală sau parenterală de antipiretice, antialgice (Paracetamol, Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen). Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor; pentru etiologia streptococică se preferă Penicilina G sau V timp de 7 zile, urmată de Moldamin. 5.3 Mononucleoza infecțioasa Definiție Mononucleoza infecțioasă („febra glandulară”, boala Pfeiffer, „boala sărutului”) este o boală infecțioasă și contagioasă exclusiv umană, produsă de primoinfecția cu virusul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de îmbolnăviri și reprezintă una dintre primele cauze de mortalitate în întreaga lume. Mecanismul general de apariție a infecțiilor respiratorii este consecința agresiunilor microbiene care depășesc capacitatea de apărare a barierei respiratorii naturale. Clasificarea infecțiilor respiratorii se poate face după etiologie, în infecții respiratorii de tip viral, bacterian, fungic și rareori de tip parazitar. Clasificarea după sediul anatomic afectat este utilizată cel mai frecvent în practica medicală. Chiar dacă manifestările clinice predomină într-un anumit segment, în realitate, leziunile sunt deseori difuze
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în practica medicală. Chiar dacă manifestările clinice predomină într-un anumit segment, în realitate, leziunile sunt deseori difuze, afectând simultan mai multe sedii anatomice (rinofaringite, laringo-traheite, faringo-traheo-bronșite). 6.2 Virozele respiratorii Virozele respiratorii se caracterizează prin incidența crescută, contagiozitatea crescută și etiologia diversă. În prezent se cunosc peste 200 de virusuri cu manifestări respiratorii. Având în vedere particularitățile anatomo funcționale ale aparatului respirator, virozele respiratorii pot fi grupate astfel: Viroze ale căilor respiratorii superioare Rinita acută Rino-faringita acută Angina acută Adenoidita acuta
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
virozele respiratorii pot fi grupate astfel: Viroze ale căilor respiratorii superioare Rinita acută Rino-faringita acută Angina acută Adenoidita acuta Laringita acută Viroze ale cailor respiratorii inferioare Traheo-bronșita acută Bronșiolita acută Pneumonii virale Anginele și pneumoniile sunt prezentate în capitole distincte. Etiologie După ponderea manifestărilor respiratorii pe care le determină, virusurile respiratorii sunt: Virusuri cu afectare exclusiv respiratorie Mixovirusuri: virusuri paragripale, virusul sincitial respirator Adenovirusuri Rinovirusuri Coronavirusuri Virusuri cu afectare respiratorie variabila: Enterovirusuri: poliovirusuri, virusuri Coxsackie, ECHO V. cu manifestări respiratorii in
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
inspirator, tiraj suprasternal și intercostal, cornaj, dispnee. Dacă nu se intervine prompt, evoluția poate conduce rapid la hipoxie, cu cianoză, bradicardie și chiar deces prin asfixie. Traheo-bronșita virală acută Traheobronșita virală acută este inflamația traheii, a bronșiilor mari și mijlocii. Etiologia este similară rinofaringitelor, care preced deseori manifestările traheo-bronșice. Simptomele caracteristice sunt jena retrosternală, tusea inițial seacă, urmată de tuse productivă cu spută sero-mucoasă sau muco purulentă, care persistă 710 zile. În cazul bolnavilor cu afecțiuni pulmonare cronice, evoluția poate fi
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sero-mucoasă sau muco purulentă, care persistă 710 zile. În cazul bolnavilor cu afecțiuni pulmonare cronice, evoluția poate fi prelungită și complicată. Bronșiolita acută Bronșiolita acută este o afecțiune caracteristică vârstei de sugar, constând în inflamația bronșiolară (a bronșiilor mici), cu etiologie exclusiv virală. Manifestările clinice ale bronșiolitei sunt reprezentate de febră, tuse, wheezing, tiraj, dispnee, obiectivate ascultător prin raluri bronșice sau subcrepitante. Insuficiența respiratorie acută este o complicație frecventă. Virusul sincițial respirator este cauza celor mai frecvente și severe forme de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
respiratorie acută este o complicație frecventă. Virusul sincițial respirator este cauza celor mai frecvente și severe forme de bronșiolită. Diagnostic Diagnosticul virozelor respiratorii este preponderent clinic. Datele epidemiologice sunt utile în cazurile provenite din focare epidemice. Diagnosticul etiologic este dificil, etiologia fiind indicată în mai puțin de 50% dintre cazurile diagnosticate clinic. În cazurile sporadice și necomplicate de viroze respiratorii, care evoluează benign și se vindecă spontan în câteva zile, efortul de identificare etiologică presupune proceduri laborioase, costisitoare și este lipsit
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Asia, America și Europa. În timpul epidemiei din anul 2002-2003, Organizația Mondială a Sănătății a înregistrat 8089 cazuri, dintre care 774 au decedat. Mortalitatea este mai mare la persoane vârstnice, 50% dintre decese fiind înregistrate la persoane peste 65 de ani. Etiologia a fost precizată în luna februarie 2003, prin izolarea SARS-CoV, provenit prin modificarea unui subtip nepatogen de coronavirus sau prin depășirea barierei de specie a unui virus necunoscut. Transmiterea virusului se poate face direct sau indirect, atât pe cale respiratorie, cât
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
reacțiilor încrucișate față de anumite antigene ale diferitelor specii de Bordetella și a imunizărilor anterioare. Leucocitoza cu limfocitoză (20-60%) are valoare orientativă pentru diagnostic, mai ales în cazul sugarilor și copiilor mici. Diagnosticul diferențial se face cu sindromul pertusisform cu alte etiologii (adenovirus, Mycoplasma pneumonie, Chlamidia pneumoniae, Bordetella parapertussis), tuberculoza pulmonară, corpii străini bronșici, fibroza chistică. La adulți, tusea prelungită este deseori determinată de cauze neinfecțioase: utilizarea inhibitorilor enzimei de conversie, hiperreactivitatea bronșică și refluxul gastro-esofagian. Tratament Măsurile igieno-dietetice urmăresc menținerea hidratării
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
HCAP) se află la interferența dintre primele două categorii, cu germeni care au posibilă rezistență la antibiotice, dar care au fost dobândiți în afara spitalului. Recunoașterea acestei categorii în ultimii ani este motivată de recunoașterea tot mai frecventă a germenilor specifici etiologiei nosocomiale la pacienți cu CAP, fenomen favorizat de utilizarea obișnuită în ambulator a antibioticelor orale cu spectru larg sau cu administrare intravenoasă, scurtarea duratei de spitalizare prin efectuarea în ambulator a unui număr mare de intervenții invazive și prin externarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
peste 74 de ani, reprezentând principala cauză de prescriere a antibioticelor în practica medicală primară. Spitalizarea este necesară în 20-40% dintre cazuri, dintre care 5-10% în servicii de terapie intensivă. Mortalitatea prin pneumonie comunitară este de 5-10%, dar variază în funcție de etiologie. Dezvoltarea rezistenței la β lactamine determină deseori dificultăți terapeutice. Factorii de risc pentru apariția pneumoniilor asociate îngrijirilor medicale sunt: spitalizarea ≥ 48 ore, spitalizarea ≥ 2 zile în ultimele 3 luni, nursing la domiciliu sau în alte locații de îngrijire extraspitalicească, terapie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
zile de ventilație riscul este de 40%), reintubarea în cursul tratamentului. Sursa de infecție poate fi endogenă, reprezentată de flora saprofită modificată în mediul spitalicesc, sau exogenă, transmisă de la altă persoană (bolnav, personal medical, vizitatori) sau din ambient. 7.3 Etiologie Etiologia pneumoniilor comunitare rămâne necunoscută într-o proporție mare de cazuri, chiar și în țări cu un standard medical avansat (aproximativ 50% în Franța). Lipsa diagnosticului etiologic este cauzată de utilizarea inadecvată a antibioticelor, de investigațiile insuficiente sau de particularitățile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]