2,623 matches
-
România. Considerăm Casa Noastră forma potrivită pentru etapa actuală de susținere a politicii europene față de minorități. Primiți Domnule Președinte asigurarea distinsei noastre considerațiuni. CAPITOLUL XII 2000 Îndepărtate urme valahe Românii din Morava și zonele învecinate Una dintre primele lucrări românești etnografice privind existența unei populații de origine romanică în regiunea Moravă o datorăm lui Th. Burada autorul studiului făcut în zonă și publicat în anul 1894 în Arhiva Societății Științifice și Literare din Iași. Sub raport geografic Morava, cu partea locuită
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
din secolul al XIX-lea, ea încetează să mai fie integral valabilă. Culturii citadine, chiar dacă încă incipientă, i se refuză, din principiu, calitatea de românească? În al doilea rând, satul tradițional, ancestral, aproape că a dispărut, cu excepția unor mici insule etnografice. Sistemul și colectivizarea comunistă l-au distrus. El rămâne, în continuare, doar un mit ideologic, nostalgic și foarte conservator. În sfârșit, în întreaga Europă occidentală și, tot mai mult și centrală, țăranul se transformă în fermier, iar ponderea sa socială
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pe sticlă, Ed. Meridiane, București, 1982, pag. 171; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Oto Bihalji-Merin, Neboiașa-Bato Tomașevici, World Encyclopedia of Naive Art, Ed. Frederick Muller, London (Anglia), 1984, pag. 177. Lucrări în instituții: Muzeul Etnografic al Mineritului, Rodna-Veche, Bistrița-Năsăud. Cheța Gheorghe 1958 Pictor Cluj. Născut în data de 25 iulie 1958 la Gherla, jud. Studii: Școala Populară de Artă din Cluj-Napoca, 1982. Debut artistic - 1982 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de Proiecte Culturale ArCuB, București, 2007; Enciclopedia Personalităților din România - Hübners Who is Who, Enciclopedia biografică a femeilor și bărbaților contemporani cu carieră de succes din România, Ediția a II-a, 2007, publicată în Elveția, pag. 559; Albumul Fotografia - document etnografic, editat de Consiliul Județean Cluj și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Ed. Hiperborea, Cluj, 2007, pag. 26; O vizită în Țara Poeziei, clubul Mitteleuropa, Oravița, 2008, pag. 23 - 30; Mihai Vintilă, Arca din arhipelagul naivilor, Ed.
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
culturale botoșănene - editat de Centrul Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, Ed. Axa, Botoșani, 2008, pag. 74; Nicolae Busuioc, Florentin Busuioc, Scriitori și publiciștii ieșeni contemporani, Dicționar 1945 - 2008, Ed. Vasiliana’98, Iași, 2009, pag. 359; Fotografia - document etnografic, Photography - ethnographic document, editat de Consiliul Județean Cluj și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Ed. S.C. Clear Vision Print S.R.L., Cluj, 2009, pag. 40, 41; Al. Florin Țene, Cu inima în palmă, Ed. Contrafort, Craiova, 2010
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
mai apropiată ca stil și surse de inspirație de pictorii de la Uzdin sau cei din Brusturi (Arad). Un univers fabulos în care natura luxuriantă se alătură omului, a cărui imagine elaborată izvorăște parcă din sânul ei. O picătură egală etnografică dar și... „ecologică” prin dorința ei de-a rămâne ca o parte integrantă a naturii și a omului. O natură fără violențe, aducându-ne aminte de acel adagiu mioritic în care omul se reprezintă într-o lume paradisiacă, trăind in
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și infinită recunoștință Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Antropologia, alteritatea și gândirea dialogală / 15 1. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn. Aspecte bio- bibliografice / 15 2. Construcția socială a sensului în relația cu Celălalt / 17 3. Reconfigurări actuale în antropologie / 22 4. Filmul etnografic și antropologia vizuală / 24 Magie, știință, vrăjitorie / 27 1. Jean Servier și sesiunile Eranos din Ascona / 27 2. Magia și organigrama faunei astrale / 32 3. Magie și vrăjitorie / 36 4. Magie și știință / 41 Mitologia și simbolistica divinității / 45 1
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
referință, cum ar fi cele de non-loc, ideologic, ruină etc.. Cel de-al doilea autor al Antropologiei, Jean-Paul Colleyn, este un apreciat cercetător belgian, născut la Bruxelles în 1949. Este specializat în antropologie vizuală și este autorul mai multor filme etnografice de referință. Este licențiat în științe sociale la Universite Libre de Bruxelles și doctor în antropologie cu o temă extrem de interesantă: L anthropologie des cultes de possession. Le cas des Minyanka du Mali. Acum, Jean-Paul Colleyn este conferențiar la Ecole
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
dar, magie și sacrificiu semnate de Franz Boas, Bronislaw Malinowschi, Marcel Mauss. Toate luate împreună, dar și fiecare dintre ele în parte, sunt ,,fapte sociale totale,, (Marcel Mauss)13. Astazi, cercetarea socio-antropologică a lor nu poate face abstracție de filmul etnografic și, în general, de antropologia vizuală. 4.Filmul etnografic și antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de ,,film etnografic,, este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține ,,filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Malinowschi, Marcel Mauss. Toate luate împreună, dar și fiecare dintre ele în parte, sunt ,,fapte sociale totale,, (Marcel Mauss)13. Astazi, cercetarea socio-antropologică a lor nu poate face abstracție de filmul etnografic și, în general, de antropologia vizuală. 4.Filmul etnografic și antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de ,,film etnografic,, este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține ,,filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune,,14. Dincolo de aceste realități, cei doi
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
parte, sunt ,,fapte sociale totale,, (Marcel Mauss)13. Astazi, cercetarea socio-antropologică a lor nu poate face abstracție de filmul etnografic și, în general, de antropologia vizuală. 4.Filmul etnografic și antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de ,,film etnografic,, este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține ,,filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune,,14. Dincolo de aceste realități, cei doi autori pledează argumentat pentru filmul antropologic realizat de profesioniști și, prin urmare
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
la adresa ta. Filmând comunități exotice, riști etaliind subtilitățile tehnice ale captării vieții exotice și indigene de către cineaști, Marc Auge și Jean-Paul Colleyn remarcă și o mutație spectaculoasă și oarecum inedită în antropologia vizuală: ,,din ce în ce mai mult, oamenii care erau ,,subiecții,, filmelor etnografice își produc propriile lor imagini și ța socială. Utilizarea strategică a mijloacelor media de către ,,popoarele indigene,, le permite, pentru prima dată în istorie, să-și controleze propria imagine și să lanseze comunității internaționale mesajele pe care le dorește,,17. În
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
despre cele văzute și cele nevăzute, Editura Harisma, București, 1995, p. 277. 25 Ibidem, p. 279. 26 Jean Servier, op. cit., p. 48. 27 Jeanne Favret-Saada, Les Mots, la Mort, les Sorts, Gallimard, Paris, 1994, p. 48, apud Francois Laplantine, Descrierea etnografică, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 159. 28 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Cernăuți, 1903; Gh. F. Ceușanu, Superstițiile poporului român în asemănarea cu ale altor popoare vechi și nouă, București, 1914; Simeon Florea Marian, Vrăji, farmece și desfaceri
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
filosofice incerte într-o noțiune mai degrabă tehnică, prezentă în folclorul tuturor popoarelor. Ideea că există un "destin românesc" distinct dispare sub abundența documentării aduse în discuție. Studiile lui Ion Ghinoiu, coordonatorul corpusului de documente de istorie orală, intitulat Documente etnografice completează substanțial răspunsurile la chestionarele Hasdeu și Densusianu. O serie tematică este intitulată Sărbători și obiceiuri și cuprinde: obiceiuri la naștere, căsătorie, înmormântare, calendaristice, comunitare, mitologie. În Panteonul românesc. Dicționar, autorul prezintă o lume fantastică, atipică în raport cu panteonul greco-roman, având
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
număr mare de cazuri și pe eșantionare. - Asigurarea descrierilor ample constituie, după Howard S. Becker (1993), cel de-al cincilea criteriu de demarcație a cercetărilor calitative față de cele cantitative. Într-adevăr, cercetările calitative se disting prin bogăția descrierilor, utilizând texte etnografice, narațiuni istorice, mărturisiri, fotografii, istorii ale vieții, ficțiuni materiale biografice și autobiografice etc. Spre deosebire de acestea, în cercetările orientate cantitativ abundă modelele matematice, tabelele statistice, graficele, rapoartele de cercetare fiind scrise, de cele mai multe ori, într-un stil impersonal. Tradițiile cercetării calitative
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
la situațiile problematice; e. realizarea actelor persoanelor au o bază rațională; f. înțelegerea acestor raționalități este definită și redefinită prin interacțiuni; g. sensibilitatea față de natura evenimentelor evolutive și explicabile; h. conștiința relațiilor dintre condiții (structuri), acțiuni (procese) și consecințe Studiile etnografice se înscriu și ele în tradiția cercetărilor calitative. Etnografia (gr. etnos, popor + graphein, a descrie), ca știință a vieții și civilizației unei comunități etnice, apare în secolele XVIII-XIX, sub influența filosofiei germane a timpului, dar preocupările de cunoaștere a caracterului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
implică interpretarea explicită a semnificațiilor și funcțiilor acțiunilor umane, rezultatul luând forma descrierilor și explicațiilor verbale, cu analize statistice și cuantificări care joacă cel mult un rol subordonat. Reflexibilitatea constituie un concept-cheie în cercetarea calitativă, în general, și în studiile etnografice, în special. George Marcus, referindu-se la reflexibilitatea în etnografie, consideră că ea deschide noi posibilități: despărțirea de ideologia obiectivității, distanțarea și transparența realității conceptelor; necesitatea de a explora dimensiunile etice, politice și epistemologice ale cercetărilor etnografice, ca o parte
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
și în studiile etnografice, în special. George Marcus, referindu-se la reflexibilitatea în etnografie, consideră că ea deschide noi posibilități: despărțirea de ideologia obiectivității, distanțarea și transparența realității conceptelor; necesitatea de a explora dimensiunile etice, politice și epistemologice ale cercetărilor etnografice, ca o parte integrală a producerii cunoștințelor despre alții. Există, conform autorului anterior citat, patru stiluri de reflexibilitate: - reflexibilitatea subiectivistă, care respinge principiul obiectivității și acordă cercetătorului, cu capacitățile lui autoreflexive și intuitiv empatice, cu experiențele lui, un rol primordial
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
și tehnicilor utilizate. O astfel de reflexibilitate este necesară pentru a arăta obiectivitatea distanței și condițiile sociale care o fac posibilă, cum ar fi externalitatea observatorului, obiectivitatea tehnicilor utilizate etc.reflexibilitatea intertextuală ce vizează reprezentarea reprezentărilor existente în momentul cercetărilor etnografice de descoperire și de descriere a unor populații ce nu mai fuseseră studiate anterior; - reflexivitatea ca poziționare epistemologică și ca practică în cercetările etnografice feministe, care presupune luare în considerare a experienței subiective a cercetătorului, un anume esențialism retoric și
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
externalitatea observatorului, obiectivitatea tehnicilor utilizate etc.reflexibilitatea intertextuală ce vizează reprezentarea reprezentărilor existente în momentul cercetărilor etnografice de descoperire și de descriere a unor populații ce nu mai fuseseră studiate anterior; - reflexivitatea ca poziționare epistemologică și ca practică în cercetările etnografice feministe, care presupune luare în considerare a experienței subiective a cercetătorului, un anume esențialism retoric și apelul la logica binară (masculin/feminin, cultură/natură). Adăugăm că în studiile etnografice se face distincție între reflexibilitatea esențială, inerentă oricărui discurs ca parte
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
studiate anterior; - reflexivitatea ca poziționare epistemologică și ca practică în cercetările etnografice feministe, care presupune luare în considerare a experienței subiective a cercetătorului, un anume esențialism retoric și apelul la logica binară (masculin/feminin, cultură/natură). Adăugăm că în studiile etnografice se face distincție între reflexibilitatea esențială, inerentă oricărui discurs ca parte a funcțiilor limbii, și reflexivitatea derivată, adică atitudinea față reflexibilitate, exprimând semnificația ce o acordăm reflexibilității ca strategie pentru atingerea anumitor interese teoretice și intelectuale. George Marcus consideră că
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Superioară la Budapesta (1907-1910). Se specializează în etnografie și antropologie la Berlin (1910), cu profesorul Felix von Luschan. Obține doctoratul în geografie cu mențiunea summa cum lauda la Cluj (1924), cu teza Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor, „studiu antropogeografic și etnografic”. Profesor la Hațeg (1910-1919), devine asistent (1920) al lui George Vâlsan la Institutul de Geografie din Cluj, șef de lucrări (1921-1926), profesor suplinitor (1926-1939), apoi titular (1939-1947) la Catedra de etnografie și folclor a Facultății de Litere și Filosofie clujene
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
asistent (1920) al lui George Vâlsan la Institutul de Geografie din Cluj, șef de lucrări (1921-1926), profesor suplinitor (1926-1939), apoi titular (1939-1947) la Catedra de etnografie și folclor a Facultății de Litere și Filosofie clujene. Fondează, împreună cu George Vâlsan, Societatea Etnografică Română, este întemeietor, alături de George Vâlsan și de Emmanuel de Martonne, și director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei și al Parcului Național „Regele Carol I” din Cluj (1923). Mai târziu va fi cercetător (1955) și șef al Sectorului de etnografie
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
profesor suplinitor (1926-1939), apoi titular (1939-1947) la Catedra de etnografie și folclor a Facultății de Litere și Filosofie clujene. Fondează, împreună cu George Vâlsan, Societatea Etnografică Română, este întemeietor, alături de George Vâlsan și de Emmanuel de Martonne, și director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei și al Parcului Național „Regele Carol I” din Cluj (1923). Mai târziu va fi cercetător (1955) și șef al Sectorului de etnografie al Academiei RPR (1957), șef al Secției de etnografie la Institutul de Etnografie și Folclor din
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
al Sectorului de etnografie al Academiei RPR (1957), șef al Secției de etnografie la Institutul de Etnografie și Folclor din București (1963). Membru al Societății de Antropologie, Etnologie și Preistorie din Berlin (1910), în 1939 va înființa Cercul de Studii Etnografice și de Folclor. A colaborat la „Lucrările Institutului de Geografie din Cluj”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională din Cluj”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Buletinul Arhivei Etnografice-Folclorice a Muzeului Etnografic din Cluj”, „Culegătorul”, „Dacoromania”, „Lamura”, „Revue de Transylvanie”, „Transilvania”, „Museion
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]