1,424 matches
-
Dar, după câte-mi dau seama, nici măcar unul nu arăta litere adevărate. Paginile cărților deschise erau albe sau umbrite în albăstrui și cenușiu și complet lipsite de semne. Aș putea pomeni Madona familiei Pesaro, de Tizian, pictura lui Caravaggio cu evanghelistul Matei, Ingrid citind Aspenström, de Bertil Almlöf, Comitetul de conducere al azilului de săraci de Franz Hals. Sau pictura lui Zorn Regina Sophia cu Biblia. Ori Femeie în costum de baie, citind de Hopper. Nu au nici un fel de litere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
merișor. Tata mersese cu bunicul la oraș, căci proteza acestuia trebuia aranjată. Mama a început prin a spune: Trebuie să începi să te bărberești. Nu, am spus eu. Nu am de gând să mă bărberesc. Briciul și cuțitul mă înspăimântă. Evanghelistul Ioan era bărbierit. Dar nimeni altcineva. Acum, după toți anii aceștia, ori de câte ori îmi privesc fără voie imaginea într-o oglindă, mi se confirmă că s-a întâmplat așa cum am vrut. Chipul meu este fără îndoială xilogravat după un desen de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
defrișarea prin foc în ținutul interior din Västerbotten, dar prin aceasta nu am devenit nici cu o fărâmă mai fericit! Dacă Tu, așa cum dorește mama Ta, vei merge des la slujbele religioase, vei găsi mângâiere durabilă în aceste cuvinte ale evanghelistului Marcu: Este mai bine pentru tine să mergi în regatul Domnului cu un singur ochi decât să-i ai pe amândoi. Fiecare om trebuie trecut prin foc. Și amintește-Ți că, excepție făcând mica Ta ciudățenie, ești imaginea mea! Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
astfel că toți ceilalți păstrară o liniște exemplară, dornici să audă tot, să nu scape nimic. Cum spuneam, primii pustnici ori sihaștri, cum se mai numesc, au debarcat aici cam după anul 100. Au venit din Asia mică, pe timpul Sfântului Evanghelist Ioan, cel care a fost acolo cu Fecioara Maria... Trebuie să vă mai spun că acest munte, Athos, era cunoscut, încă din antichitate, la fel de bine ca și Olimpul, acel munte al zeilor... Vă amintiți de legendele Olimpului! Athosul și Olimpul
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
și că, imediat ce termină, va lua bilet pentru vapor. Va veni vremea: toate aveau un timp al lor; Donna Iulia știa bine Ecleziastul, lectura ei de căpătâi. Și Evanghelia lui Marcu. Din cele patru, era cea mai scurtă. Ceilalți trei evangheliști lungiseră povestea lui Isus inutil. Cuvântul lor trecea de Donna Iulia. Mai citea, seara, uneori, din cartea despre America. A trecut și decembrie; jumătate din ianuarie. Despre lupii albi se vorbea tot mai rar. Mulți târgoveți și uitaseră. Aveau altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
de aur și argint, icoane - tot câte două părechi de ființi așa: 1. Doi serafimi țin o inscripție: „Șisto Krilat” (cu șase aripi peste tot). 2.Maica Domnului cu Sf-tul Ioan Botezătorul. 3.Sfinții Apostoli Petru și Pavel. 4.Sfinții Evangheliști Maftei și Ioan. 5.Sfinții Evangheliști Marcu și Luca. 6.Sfinții Apostoli Simeon cu Andrei. 7.Sfinții Apostoli Vartolomei cu Iacob. Dedesupt are scris inscripția următoare: „Acest Epitrahir l-au făcut Varlaam Mitropolitul Sucevei. 7150 (1642)”(Arhiereu Narcis Crețulescu, Inscripțiile
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
câte două părechi de ființi așa: 1. Doi serafimi țin o inscripție: „Șisto Krilat” (cu șase aripi peste tot). 2.Maica Domnului cu Sf-tul Ioan Botezătorul. 3.Sfinții Apostoli Petru și Pavel. 4.Sfinții Evangheliști Maftei și Ioan. 5.Sfinții Evangheliști Marcu și Luca. 6.Sfinții Apostoli Simeon cu Andrei. 7.Sfinții Apostoli Vartolomei cu Iacob. Dedesupt are scris inscripția următoare: „Acest Epitrahir l-au făcut Varlaam Mitropolitul Sucevei. 7150 (1642)”(Arhiereu Narcis Crețulescu, Inscripțiile 55 Monastirei Neamțu, în revista Arhiva
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
380} Tractatul de la Lusc M*** Basarabia Rea-credință * în chestiuni de stat * German *: *** *** *** ** *** *** cedat Niciodată, niciodată, niciodată nu vom fi decât români EVANGHELISM 2264 Lupta în contra zgripțoiului cu două [capete] vie de la amiazăzi, vie de la miazănoapte, vie din apus. Cei 4 evangheliști întorși cu fețele înspre cele patru părți ale lumii. ["REVIZUIREA... "] 2292 Revizuirea din partea statului a trat[atelor] cu * Împărăția*, luate * de istorie Barnuțiu Cabala populației* ["ACADEMIA MAGHIARĂ"] 2292 Iar ce vor zice Academia ungurească și societățile lor istoriografice acea ne
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pe Baraba, să vedem ce a făcut fiecare pentru poporul în mijlocul căruia s-a născut. Baraba a condus o răscoală a iudeilor împotriva stăpânirii romane și fusese prins. Deci cu alte cuvinte, se pare că mai aproape de adevăr, a fost evanghelistul Matei, care deși la modul peiorativ, totuși amintește că ar fi fost „un fel de erou”, al Iudeii. Ce putea să-i opună Hristos, unui asemenea erou al poporului. În privința împovărătoarelor dări către imperiul roman, El spunea „Dați Cezarului ce
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
de ne... — Căcat, zice bărbatul. Se întoarce cu spatele și se duce să se uite pe glasvandul dinspre curte. Chipul i se oglindește în sticlă; i se văd doar ochii, falca țepoasă i se pierde în umbră. Cu voce de evanghelist de la radio, îi zic că Dumnezeu este ștacheta morală prin prisma căreia milioane de oameni ar trebui să-și judece propria viață. El este sabia de foc, trimisă pe pământ pentru a-i izgoni pe făcătorii de rele și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
așezat lângă el, i-l smulse cu un gest repezit, aruncându-l furios pe masă. — La obiect, messer Lapo. Cunoaștem cu toții finețurile prozei lui Caetani. La ce slujește acest studiu al cuvintelor sale, de parcă ar fi vorba de un nou evanghelist? Ce vrea? izbucni el. Nu știa nimic despre cereri și avea neplăcuta senzație că ceilalți Îl ținuseră Înadins În necunoștință de cauză. — Nobilul Caetani, Sanctitatea Sa Bonifaciu al VIII-lea, cere sprijin În bani și armată pentru expediția sa În Tuscania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
care continuau să turuie. Se tot gândea la numărul acela obsedant. Fiecare raport de care Își aducea aminte miza pe cantități diferite: unicitatea lui Dumnezeu adevărat, Adam și Eva, Treimea nemăsurată și necognoscibilă, cei patru călăreți ai Apocalipsei, cei patru evangheliști, cele patru fundamente ale naturii... Oricât s-ar fi străduit, nu izbutea să găsească nici un grup semnificativ compus din cinci elemente. Cei șapte Înțelepți, cele șapte minuni ale lumii, cele nouă ceruri, cei doisprezece apostoli... ca și când cinci ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
rezervate din studia, În povestirile populare, În unele scriptoria din mânăstiri. De asemenea, În taverne și În stațiile de poștă de pe Via Francigena, de la pelerinii ce coborau dinspre Nord sau care se Întorceau de peste mare. A cincea Evanghelie. Cei cinci evangheliști. Să fi vrut Ambrogio să Îl celebreze pe Iacov, despre care se șoptea că scrisese prima Evanghelie, cea mai veche? Însuși fratele lui Iisus Mântuitorul, umbra aceea mereu prezentă și mereu alungată În istoria Bisericii? Dar de ce să fi recurs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să Îl celebreze pe Iacov, despre care se șoptea că scrisese prima Evanghelie, cea mai veche? Însuși fratele lui Iisus Mântuitorul, umbra aceea mereu prezentă și mereu alungată În istoria Bisericii? Dar de ce să fi recurs la metafora uriașului? Fiecare evanghelist Își avea propriul său semn, consolidat În timp și În obișnuință, de pictori și de istorisitori. Și pentru ce a cincea Evanghelie ar fi trebuit simbolizată prin teracotă? Nu era oare absurdă o ierarhie de valori, aplicată cuvântului lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
copil. Cu ăștia nu poți construi nimic În țara asta, Își zise șoferul și dădu colțul, fericit că pe el se putea conta. Petru rămase sprijinit de canatul ușii de lemn nevopsit, neșlefuit, cu brațele atârnând. Repeta fără rost cuvintele evanghelistului: „Ce ați ieșit să vedeți in pustie? O trestie legănată de vânt?” (Matei, 11:7) Ochii săi arși nu mai vedeau, iar vântul arsese și el de tot odată cu trestia. 13. Mai privi o dată În jur: machete de vitrine, desene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
odată cu ele, formule jalnice de tipul: Tu, semnul meu de a fi! Citat din volumul niciodată publicat al unui celebru poet local și cenaclist duminical Înrăit. Dar, se Întreba, nu era el Însuși un joc de cuvinte, o găselniță verbală? Evanghelist al exilului! Replică târzie a unui fost propagandist hazliu și deconcertant al socialismului cu față umană, cum cu atâta convingere Îl descria tovarășa Csiki Irma de la Propagandă, În timp ce documentele de partid gemeau sub fesele ei tari de fostă dansatoare În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În Italia, și chiar centuristele de la noi, emit pretenții. E greu să alegi când Își povestesc siviurile. Nepotu' meu, așa păcătos cum e, are Însă și principii. Nu face nici o concesie În cazul Lui, al Fecioarei, al Fiului și al Evangheliștilor. Aici e cu credință și cu știință. Și cu multă, multă evlavie. Când ne-am apropiat de Szolnok, i-am spus: Donșoară, a sosit momentul! E frumoasă povestea dumneavoastră cu cele două litere FT scrijelite pe ruda fântânii, Înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
femei despre care nu știam decât cum mănâncă și cum calcă pământul, mereu zâmbitoare și niciodată grăbită. Șeful a Început să râdă. Fără motiv. Durerea ia uneori forme neașteptate. Printre sughițuri de râs, a spus: Am mai rămas doar noi: evangheliștii exilului! Evangheliști, evangheliști, am zis eu, da' noi de ce ne Întoarcem? Și acasă se poate muri, a zis el. Și Încă ce bine, am zis eu, nemulțumit de alegere. Când s-a făcut din nou liniște, am Înțeles că aventura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
care nu știam decât cum mănâncă și cum calcă pământul, mereu zâmbitoare și niciodată grăbită. Șeful a Început să râdă. Fără motiv. Durerea ia uneori forme neașteptate. Printre sughițuri de râs, a spus: Am mai rămas doar noi: evangheliștii exilului! Evangheliști, evangheliști, am zis eu, da' noi de ce ne Întoarcem? Și acasă se poate muri, a zis el. Și Încă ce bine, am zis eu, nemulțumit de alegere. Când s-a făcut din nou liniște, am Înțeles că aventura noastră se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nu știam decât cum mănâncă și cum calcă pământul, mereu zâmbitoare și niciodată grăbită. Șeful a Început să râdă. Fără motiv. Durerea ia uneori forme neașteptate. Printre sughițuri de râs, a spus: Am mai rămas doar noi: evangheliștii exilului! Evangheliști, evangheliști, am zis eu, da' noi de ce ne Întoarcem? Și acasă se poate muri, a zis el. Și Încă ce bine, am zis eu, nemulțumit de alegere. Când s-a făcut din nou liniște, am Înțeles că aventura noastră se apropia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
siestă Întîrziată. Stăteam În Citroënul meu În fața barului unde patrulau noaptea tîrfele de ocazie. Mașinile treceau rînd pe rînd printre porțile Clubului Nautico, conduse de șoferi osteniți, dar fericiți, care visau să Învețe lovitura de stînga perfectă de la acest frumos evanghelist al fileului. Crawford plecă ultimul. La cinci și un sfert, botul de rechin al Porsche-ului său Își făcu apariția În dreptul porții. Șoferul opri să cerceteze strada, apoi acceleră și mașina trecu pe lîngă mine gîlgîind Înfundat. Am observat că Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Foarte de gașcă. A mai făcut ceva actorie, așa că o să-nceapă cu dreptul. Vorbea fără ironie, cu ochii pironiți În plafonul mașinii, de parcă derula deja imagini cu aglomerația de la premieră. Părea mulțumit de munca lui din acea după-amiază, ca un evanghelist de cartier care a reușit să Împartă tot stocul de broșuri biblice. Spargerile și furturile Îl lăsaseră calm și relaxat, cu sentimentul datoriei Îndeplinite față de habarniștii locuitori ai Residenciei. Ne-am Întors la clubul sportiv, unde m-a ghidat către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Au amestecat vopselele și s-au suit pe schelele pline de ciment, au întins cu bidinelele zugrăveala până și:au potrivit cum le plăcea culorile și s-au apucat să picteze pe domnul Isus, pe Maica Domnului, raiul și iadul, evangheliștii, apostolii și pe Iuda Is-carioteanul, Predica de pe munte, grădina Ghetsimani cu florile ei, șarpele, pe Adam și Eva, goi, în paradisul lui Dumnezeu, pe Pilat din Pont și judecata din urmă, îngerii răului și ai binelui, Măria Mag-dalena, pe Iov
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vehicule la îndemână, patrulând nu doar în zonele în care demonstrau Brațele din Jurul Ierusalimului, ci în toate zonele implicate în campania împotriva lui Yariv. Dacă ceea ce citise era corect, o mare parte din bani urma să fie vărsată de creștinii evangheliști din Statele Unite. Încă o dată, i se aminti că, chiar dacă aveau să calmeze lucrurile și să aducă din nou taberele la masa negocierilor, pacificatorii aveau să întâmpine obstacole enorme. Maggie îi mulțumi rabinului și se urcă în mașină. În scaunul șoferului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ai nimicului. Își iau banii și puțin le pasă de dezastrul produs. Cei mai nerușinați, cinicii idealurilor cu care ne-au îndobitocit, dau acum mărețe spectacole de pocăință. Ei, doctrinarii ticăloșirii noastre, apostolii fricii și ai spaimelor de tot felul, evangheliștii credinței pe care ne-o împingeau până și în cele mai intime gânduri ale noastre, odată cu frica și teroarea, acum, mimând o spășeală de curve cu sulemeneala fleoșcăită, mărturisesc că au fost înșelați. Ei, răspânditorii terorii, ai urii, ai trădărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]