4,693 matches
-
n-am fost, dar nici sărac ca anul acesta, ca anul trecut și ca de cînd mă știu n-am fost“. De dragul unui posibil adevăr, s-ar putea ca și noi, cu ipoteza de mai sus, și Creangă, cu înduioșătoarea evocare, să fim mai apropiați de o etimologie populară decît de una foarte riguroasă, pentru că nu prea putem explica vocala u din silaba a doua. Surprinzător este totuși faptul că pînă acum nimeni, din cîte știm, nu a încercat să clarifice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în crestinism, cât și în islamism, hinduism, budism sau în alte sisteme religioase, arta sacră reflectă ideea detașării spirituale de această lume, căutând să reprezinte formele sacre ale unor realități superioare celor umane 477. Arta sacră nu se îndreaptă spre evocarea sentimentelor comune sau spre comunicarea impresiilor trecătoare, ci spre evidențierea realităților supra-formale, printr-un caracter atemporal, imaterial, simbolic și aluziv, obiectul său fiind de natură inefabilă 478. De altfel, în civilizațiile tradiționale, arta sacră se inspiră din Arta Divină, scopul
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
extraordinara lor complexitate și prin imensa lor bogăție de valori deținute, credem că reprezentarea vizuală a sacrului și arta sacră în mod special pot și trebuie să ofere soluțiile impuse de nevoile epocii noastre, deschizând noi căi de cunoaștere prin evocarea nesfârșitei nostalgii a timpului sacru, pe care artele vizuale încearcă de atâtea milenii să îl readucă în imagini. Summary Aiming at catching the contemporary artistic phenomena as objectively as possible, we intended in this study a scientific and impartial approach
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
autorului, în grotesc. Hazul însemnărilor, generat de nepotrivirea flagrantă dintre situația reală și felul în care e răstălmăcită, este involuntar, memorialistul, mereu crâncen și pus pe răfuială, fiind aproape cu totul lipsit de umor. Nu însă și de darul povestirii. Evocarea e vie, cu o energică mișcare a epicului, punctată de accente sugestive în portretistică și înzestrată cu un dialog nu fără resurse expresive. Stilul slobod, fără vreun dichis, a făcut ca L. să fie socotit de Camil Petrescu un precursor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
dispare lungi perioade. Dedicată în mare măsură fenomenului literar, pagina culturală cuprinde relativ puțină beletristică, numeroase fiind materialele de critică și istorie literară, prezentările de cărți și reviste etc., în rubrici ca „O carte pe zi”, „O revistă pe zi”, „Evocări”, „Carnet”, „Note”, „Încrestări”; în foileton se publică cronică literară, muzicală, plastică ș.a. Poeziile selectate, printre care multe reproduceri, aparțin lui Aron Cotruș (Țara, Rusie), Octavian Goga (Ceahlăul, Moș Crăciun, Colindă), Nichifor Crainic (Iisus prin grâu, Cântecul pământului), St. O. Iosif
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
creație în diverse domenii: ¾ Asocierea consonantă Cu cât memoria este mai bogată, cu atât apariția asociațiilor este mai mare. Asocierea reprezintă realizarea de legături între imaginație și memorie. Factorii esențiali sunt: asemănarea obiectivă, fizică, exterioară, subiectivă, interioară, psihologică, similitudinea și evocarea (asociereaă imagine senzație. ¾ Analogia extrapolară Transferul, împrumutul de idei de la o soluție la alta apropiata (de ex. pasareavion, bila care lasă urme pe asfalt-pix etc.Ă. 57 ¾ Inversia Reprezintă abordarea inversă, sus-jos, plus-minus (de ex.: De ce se face iluminatul indirect
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Health, 17, 1964. 377 Pe lângă calitatea locuirii, nivelul veniturilor, educația, condiții proaste de muncă, alimentație proastă, consum de tuttun, dificultăți de acces la sănătate etc. (Antonovsky A., Health, Stress and Coping, San Francisco, Josey-Bass Publ., 1979) 378 " Cred că simpla evocare a cuvântului stress ca posibilă cauză a bolilor a făcut să întârzie mult cercetările, la fel cum a făcut-o miasma înainte de descoperirea microorganismelor" (Cassel J., "The Contribution of the Social Environment to Host Resistance", în Am. J. Epidemiol, 1976
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
definițiilor alternative ale culturii, ca o premisă necesară a lămuririi determinărilor posibile a acesteia asupra personalității individuale și colective. Termenul "cultură" este folosit adesea în limbajul curent într-un mod nespecific, pentru a descrie o arie conceptuală destul de difuză, precum evocările în limbajul instituțional ale termenilor "cultură organizațională" sau "artă și cultură". Ceea ce au în comun toate aceste concepte este calificarea culturii ca o entitate abstractă, implicînd o serie de artefacte colectiv-împărtășite, tipare comportamentale, valori sau alte concepte artificiale care, luate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
restul lumii" ocupînd un spațiu simbolic de puțin peste 10% (cu o pondere semnificativă a citărilor din Olanda, 3%, care și ea, deși europeană, are o școală influentă de psihologie socială formată pe model american). Așadar, în fața unui dezechilibru al evocărilor referențiale atît de pronunțat, se cuvine inițiată o redeschidere metodologică și conceptuală spre alte cîmpuri de cunoaștere, care să asimileze intimitatea culturală a spațiului cultural național printr-o perspectivă emică. Fără un asemenea demers, recitativul concluziilor cercetărilor din domeniu va
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
subiecții erau rugați să se descrie în situații tipice în care au devenit furioși. Cercetătorii au constatat că în SUA subiecții au făcut referiri la evenimente în care au fost implicați personal (recurgînd la tiparul discursiv independent), în timp ce în China evocările priveau evenimente petrecute altor persoane pe care le cunoșteau (activînd tiparul discursiv interdependent). Bond și Cheung (1983) au coordonat o cercetare în Japonia, Hong Kong, China și SUA, în cadrul căreia participanții, studenți de colegiu, aveau sarcina de a răspunde la întrebarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
reacții fiziologice necesare supraviețuirii și astfel au fost selectate prin procese evolutive (Ekman, 1972; Izard, 1994; Buss, 1994). Natura biologică, universală a emoției și specificul exteriorizării sale nu au fost total lipsite de controverse (Innes-Ker, Niedenthal, 2002). în primul rînd, evocarea unui "universalism" al exteriorizării emoțiilor este în contradicție cu poziția dominantă a relativismului cultural, care susține că toate emoțiile, ca și expresiile lor, provin din situații sociale particulare și că acestea au o semnificație anume numai într-un context dat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
are puterea să spere și să prevadă aproape exact durata epocii comuniste: cel mult cincizeci de ani. Stilul este sobru, cu un ritm determinat de evenimentele vremii și marcat de observații morale acide, îndeosebi în portretele unor colegi sau în evocările foștilor profesori. Jurnalul sfârșește prin a fi citit ca o ficțiune, sau, cum ar spune Eugen Simion, ca „ficțiunea nonficțiunii”. SCRIERI: F. W. Nietzsche. Viața și filosofia sa, București, 1897; ed. îngr. și postfață Marta Petreu, Cluj-Napoca, 1997; Cestiuni de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
TipoMoldova, Iași, 2001 Erotica - 2 romane: Clubul Megasexe și Prețul vieții ca de câine, Editura TipoMoldova, Iași 2002. Ademenirea - roman, Editura Moldova, 1996 Jurnal tardiv început și fără sfârșit 2000 - 2006, vol I., Editura PIM Iași, 2006. Cursești, Istoric și evocări la capăt de veac uri și m ilenii, 2009,Editura PIM Iași. Jurnal tardiv început și fără sfârșit 2007 - 2010, vol II., Editura PIM Iași, 2010. în manuscris: Cronică de familie. Facerea - roman. SCURT- INCURSIUNE îN TRECUTUL COTNARILOR Atestare documentară
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sensibil icoană, crucifix, lectura unui pasaj biblic imaginația depășește obiectul pentru a participa în mod afectiv la episodul istoric sau la momentul transcendent, pe care îl semnifică acel obiect. în cazul nostru, întunericul e obiectul sensibil, iar participarea imaginativă este evocarea momentului primordial din facerea lumii. Contemplația estetică a naturii e de ordin sensibil. Dar ce se întâmplă ca s-o putem numi și religioasă totodată? Se întâmplă un proces de deplasare în sus, de convertire a sensibilului în inteligibil sau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu lipsesc, firește, Citera, Lesbosul și Corintul, nume de sonorități languroase, luate din retorica poesiei franceze. Dar reprezentantul cel mai tipic al neoclasicismului, fără nota decadentă, e Duiliu Zamfirescu, poetul Imnurilor păgâne. Titlul spune prea mult față de luminoasele și cadentatele evocări ale Italiei romane și ale Greciei clasice. E o păgânătate mai mult peisagistă. când galantă și glumeață, când senzuală; oricum însă, a unui suflet sănătos și bărbătesc. O singură dată poetul își dă în petic și devine neopăgân, ca la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ia în considerare accentul tot mai însemnat pus pe autonomia oricărui specialist, inclusiv a asistentului social. Totuși, în profesia de asistent social, în decursul timpului, s-a pus accentul pe o relație strânsă între activitatea practicianului și supervizare. Nu cumva evocarea supervizării ar putea fi interpretată ca o dovadă a imaturității acestei profesii? Pentru a oferi răspunsuri la aceste întrebări este necesară evidențierea perspectivei istorice asupra supervizării, obiectivelor, funcțiilor și particularităților acesteia. Definiții Există mai multe moduri de definire a supervizării
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Arghezi, replică la serialul D. Tudor Arghezi ca poet minor de N. Davidescu. În aceeași pagină se ocupă de cartea străină, cu precădere de cea franceză, Constantin Noica, Octav Șuluțiu, Anton Holban și Mihail Sebastian, semnează articole, comentarii, studii și evocări Ion Călugăru (Un Eminescu adevărat, Th. D. Speranția, Modernismul românesc), F. Aderca (Pornografie?, Armata și... literatura, Magistrații și... literatura, Profesorii și... literatura, Procesul lui Flaubert), I. Peltz (amintiri despre Al. Macedonski, Duiliu Zamfirescu, C. Dobrogeanu-Gherea), Șerban Cioculescu (Critica istoriografică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
de la Guvern, când e vizibilă și o importantă primenire a colaboratorilor. Către sfârșitul anului 1941 secretariatul de redacție este încredințat lui George Ivașcu, ceea ce are ca efect coabitarea exponenților dreptei cu cei ai stângii. Astfel, acum scriu asiduu Vasile Netea (evocări, studii, interviuri, reportaje, articole), Petru Manoliu (care își aduce de la „Credința” rubrica „Țintar”), Ion Frunzetti (eseuri și cronici plastice), Octav Șuluțiu, Pericle Martinescu, Dan Petrașincu, Ion Ștefan (Traian Lalescu), George Sbârcea, Al. O Teodoreanu (rubrica „Tămâie și otravă”), uneori Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
de surpriză, dinamice, antrenante. Startul expunerii se poate baza pe următoarele artificii: a) invocarea unui lucru arhicunoscut, apropiat experienței copilului, de la care se va începe comentariul; b) declanșarea discuției pornind de la un suport vizual (un afiș, o icoană etc.); c) evocarea unui eveniment local, a unui articol de ziar, a unei emisiuni la televizor; d) povestirea unei întâmplări ale căror finaluri să fie dusă la capăt de elevi; e) invocarea unei istorii personale cu putere ilustrativă pentru tema dezbătută; f) organizarea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
măsura exact realitatea”), S. se apropie de lirica lui Adrian Păunescu prin „contrastele puternice și ritmul oracular” (Ion Cristofor), însă fără energia acestuia. În versurile din culegerea Întoarcerea la lucrurile naturii (1971) recurența unor teme și motive precum nostalgia copilăriei, evocarea ținuturilor natale asigură un timbru ceva mai firesc, mai puțin convențional și ideologizat, cu toate că declarativismul încă persistă. Câteodată descrierile de peisaje sunt un pretext pentru meditație (Râurile, iarna, Nisipuri zburătoare), în jurul motivului omului-copac (Mari poeți, copacii) deschizându-se spre zone
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
epitaf / Și-un marș de drumuri lungi pentru ce este”. Paginile din Cardioglob sau Pe ce lume trăim (1982) par niște note de călătorie versificate (privind Africa și Mexicul), unde accentul cade pe pitoresc, pe descrierea unor muzee și pe evocarea unor personalități ale culturii universale (Tolstoi, Hemingway, Vermeer). Inima, ca simbol al sentimentelor, este declarată, emfatic, filtrul acestor impresii adunate de pretutindeni: „Inima-mi însă în ovalu-i are/ Pământu-nscris ca un cardioglob”. Mai interesante sunt poemele care încearcă recompunerea unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
evitate. Cele două cicluri ale volumului - Orfice și Starea de dor - semnalează chiar prin titlu domeniile explorate: logosul și erosul. În Sonete (1978; Premiul Asociației Scriitorilor din București), meditația lirică, depășind restricțiile formale, refuză din nou contemplația, fiind înviorată de evocarea unei naturi în expansiune, în care gravitația apare ca un impuls generator. Revin cele două spații complementare: exteriorul hiperbolizat și interiorul care absoarbe ceea ce se pierde în afară. Ordonate pe cele patru cicluri calendaristice, aceste sonete nu evită incursiunea în timpul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
tipărită postum. Într-un ciclu de inedite, meditația asupra timpului necruțător se înfățișează ca o premoniție a trecerii în neființă. Ciclul 1907 - epopeea țărănească nu se înscrie, cum pare a anunța titlul, în lirica evenimentului, în prim-plan situându-se evocarea paseistă a civilizației rurale a copilăriei. În 1991 apare Cristal de primăvară, volum de poeme inedite (cu o prefață de Gina Hagiu, sora poetului). Cele două cicluri - Constelație ciudată și Răzvrătire în alb - refac în bună măsură un traseu liric
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
Mărginimea Sibiului, Sibiu, 1971; Cântecele dorului, Alba Iulia, 1997; Lucian Blaga și Sibiul, Sibiu, 1998; Eminescu și Sibiul, Sibiu, 1998; Ethnos. Studii de etnografie și folclor, I, Sibiu, 1998; Magia la români, București, 1998; Prezențe sibiene, Sibiu, 1999; Lucian Blaga. Evocări și interpreteri, Sibiu, 2003. Repere bibliografice: Virgiliu Florea, „Studii și cercetări de folclor”, ST, 1971, 6; Bârlea, Ist. folc., 539-540; Romulus Vulcănescu, Dicționar de etnologie, București, 1979, 396; Boris Zdericiuc, Profil contemporan. Profesorul Gh. Pavelescu la 75 de ani, REF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
Maniu, schimbul de sonete bahice cu Mihai Codreanu sau poemele libertine rămase prin arhivele confraților cărora le sunt trimise. T. a publicat și un volum de poezii lirice, Caiet (1938), oferind, indirect, secretul evoluției și al formulei sale scriitoricești. Autorul evocărilor tandre și al romanțelor din ciclurile Cântecele toamnei, Foi îngălbenite și Creionări a înțeles înzestrarea sa modică pe terenul poeziei (lirice) și, în consecință, și-a pus în valoare adevăratul talent. Suspinului minor i-a preferat - semn de inteligență artistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]