4,165 matches
-
manifestate în filozofie ca "forme deschise", ca părți reprezentative pentru întregul ipotetic al filozofiei. Într-o epocă în care cuvântul de ordine este specificitatea de orice tip se simte nevoia unei reordonări, ca lucrurile să capete, dacă nu un sens evolutiv ca la Hegel -, măcar un rost și, eventual, o unitate, fie ea și ipotetică, atât în privința științelor spiritului în genere, cât și a filozofiei îndeosebi. De aceea, prin demersul lui, Dilthey urmărește să refacă o unitate pierdută, să regăsească o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
concordanță cu tendința europeană), dreptul insolvenței, dreptul cambial, drept concurenței, dreptul consumului, dreptul asigurărilor, dreptul valorilor mobiliare, și cine știe ce va mai inventa business-ul și va codifica legiuitorul. În sprijinul specializării drepturilor profesionale pot fi invocate argumente de ordin istoric, evolutiv. Instituirea în urmă cu sute de ani a dreptului comercial a constituit numai o decizie artificială a politicului asupra evoluției firești a unui drept profesional născut natural din activitatea celei mai dinamice și mobile grupări de oameni din Evul Mediu
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
forma acestuia reprezintă criteriile de bază după care geografia politică operează evaluarea tipologică a entităților statale. Pentru spațiul arabofon relativa omogenitate a condițiilor fizico-geografice, etno lingvistice, socioculturale, economice și chiar istorico-politice au determinat o anumită comuniune a trăsăturilor genetice și evolutiv istorice ale statelor arabe și prin urmare o tipologie puțin diferențiată a acestora, cel puțin după criteriul modului de constituire al teritoriului statal. Diferențieri mai pregnante apar în funcție de alte criterii de referință luate în calcul, respectiv după criteriul dimensiunii (suprafeței
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
lungul timpului istoric. Criteriul propus de Martin Glassner are în vedere modul de inserție al capitalelor în organismul statal și evoluția în timp a raporturilor capitală-teritoriu, iar criteriul adoptat de Vaughan Cornish pune accent pe funcționalitatea capitalelor. A. După criteriul evolutiv al lui Martin I. Glassner, capitalele statelor arabofone se încadrează în următoarele categorii: a. Capitalele permanente (istorice)s-au dezvoltat natural, odată cu dezvoltarea întregului organism statal. Acestea au funcționat timp îndelungat în calitate de capitală sau de reședință, anterior obținerii independenței,și-
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
pe o tendință moderată până în anii 2030, ca urmare a aplicării de către autorități a unor politici urbanistice coerente vizând dezvoltarea rețelei urbane medii și superioare. - Statele cu o dinamică inițial ascendentă, apoi descendentă a primațialității urbane au înregistrat un traseu evolutiv cu un „vârf” al indicelui Iu asemănător cu cel al primațialității generale, după care s-a înregistrat o tendință de reducere a valorilor, ce se va menține și în perioada următoare. Se va păstra însă caracterul de supradezvoltare a capitalei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
dar și existența unor multitudini de criterii pentru clasificarea acestora. Pentru o încadrare tipologică cât mai riguroasă a ariilor-nucleu din lumea arabofonă, vom folosi trei criterii de clasificare diferite, dintre care două consacrate în literatura de specialitate, respectiv criteriul genetico evolutiv și criteriul raporturilor spațiale în interiorul statelor, precum și un criteriu geografic propus de noi, constând în clasificarea ariilor-nucleu în funcție de tipul unității geografice-suport și de relațiile de poziție-sit al acestora (Tabelul nr. 9). a. După originea și evoluția ariilor-nucleu (criteriul lui Andrew
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
a cuprins Valea Motrului pe la 2800-1900 Î.e.n (Î.Hr). Atestarea vieții materiale și spirituale a traco- geto-dacilor pe teritoriul României, dar și În județul Gorj, constituie o problemă deosebită pentru știința istorică românească, pentru Înțelegerea și argumentarea transformărilor evolutive ale societății umane, a evoluției poporului român. Avea dreptate Geo Bogza cînd scria : „Noi, urmașii geților, vrem să trăim. Noi vrem să prindem din marea primăvară a lumii nu numai trosnetul ghețurilor, ci și ora dulce a florilor Procesul de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de mare performanță. Performanțele cu care se pot obține astăzi, medalii la marile întreceri internaționale sunt realizabile numai în urma unei selecții bine dirijate și gândite, începută de la vârsta preșcolară și privită nu ca acțiune de moment, ci ca un proces evolutiv. Mijloacele și metodele folosite în cadrul activității de înot trebuie structurate în așa fel încât să servească depistării rezervelor funcționale ale înotătorilor, pentru ca la sfârșitul etapelor de pregătire sportivă să cunoaștem și să avem unele posibilități de prognoză privind evoluția acestora
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
ridică insula din sânul oceanului, pe care apoi viața își așterne covorul său, iar nu ca ceea a furtunilor mării ce înalță într-o clipită cumpliții munți de spumă, ca iarăși să-i cufunde în latul ocean." Preferința pentru formula evolutivă e categorică și ea coincide cu crezul social-politic manifestat de celălalt istoric de seamă, M. Kogălniceanu. "Să sporim în bine", îndemnase acesta încă în Arhiva românească, atent la aceeași strategie a mobilizării morale. La fel gândea și Eminescu și el
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
spiritului critic, uneori și negația lui totală, ceea ce presupune capacitatea de articulare a unui alt discurs. Opoziția față de putere nu e sterilă dacă știe să respecte adevărul. Din contra, ea ține de nevoia înnoirii permanente a lumii. Căci "istoric, adică evolutiv uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură, ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor", spunea Pârvan, socotind și el că acțiunea critică face parte din Datoria vieții noastre. Nu e surprinzător deci că
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
extraordinare se plasează la un capăt și la altul. Lectura unuia și a celuilalt (un plural ar fi totuși preferabil aici) dezvăluie dramatism opțional. Intelighenția îți trăiește cu lucidă pasiune rolul ce și l-a adjudecat anevoie, în cadrul unui proces evolutiv care implică o treptată radicalizare, însă și nesiguranță, reveniri, confuzie. La un capăt se situează formarea de programe ideologice, la altul disoluția lor. De la Revoluția franceză, lumea a trăit sub obsesia ideologicului. Se risipesc acum, sub ochii noștri, reverberațiile unei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și frenatoare, opțiuni și acte decizionale privind modelele oferite de școală, de familie, de instituțiile extrașcolare etc.” În concordanță cu cele trei dimensiuni enunțate, există posibilitatea prezentării unui model genetic și operațional ce sintetizează și evidențiază structura, semnificațiile gnoseologice și evolutive ale configurațiilor motivaționale din activitatea școlară. Din multitudinea aspectelor implicate ne vom opri doar la trei din ele, pe care le vom exemplifica. Astfel, în context școlar, motivația educațională poate avea calitatea de: Scop - reflex al dialecticii în plan proiectiv
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
independente una de alta (Douvan, E., ș.a., 1966; Offer, D., ș.a., 1975; Rutter, M., 1980) au indicat faptul că, în realitate, trăirea acestei vârste este mai puțin alarmată decât stereotipul ce i se atribuie. Majoritatea subiecților au probat un traseu evolutiv în limitele crizelor normale ale vârstei față de problematica sexualității, a raporturilor cu părinții sau cu vârstnicii - , fără perturbări sau tumult emoțional. Raportul celor ce reclamă probleme este, conform rezultatelor lui Offer, de la 1 la 5 subiecți investigați. Dar, este mai
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de produse, să creeze, distribuie, promoveze și să stabilească prețul lor, facilitând schimbul într-un mediu dinamic. Ca proces dinamic, marketingul preia de fiecare dată alte mărimi de intrare în scopul satisfacerii nevoilor și dorințelor consumatorilor oferind marketingului un caracter evolutiv. Marketingul se adresează unui mediu foarte diferit ca structură și componență, iar această trăsătură îi conferă complexitate. Schimbul de valori implică existența a cel puțin două părți, care dețin fiecare valori necesare pentru cealaltă parte, sunt gata să negocieze unul
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
specialitate cu "un set de fapte obiective în legătură strictă cu evenimentele"4), ajungând la informații (văzute ca "mesaje, ce îmbracă forma înscrisurilor ori a unei comunicări vizuale sau auditive"5) și la inovații, care generează plus valoare. Ordinea lor evolutivă ar putea fi surprinsă astfel: Date → Informații → Cunoștințe → Gândire creativă → Inovații → Valoare Explicitând evoluția acestora, observăm că datele inițiale sunt convertite în informații, care, suprapuse, dau naștere cunoștințelor. Stocul de cunoștințe constituie premisa unei gândiri creative, capabile să creeze și
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
cercetare-dezvoltare-inovare Pluralitatea de indicatori necesari pentru cuantificarea performanței științifice românești provine din caracterul multidimensional al științei, în general. Performanțele locale sunt măsurate printr-o serie de indicatori, avuți în vedere și la nivel european, în raport de care identificăm etapele evolutive ale acestui sector. Acești indicatori reprezintă, în fapt, diverse activități științifice, pe care îi interpretăm ca fiind elemente de output științific 209: sporirea numărului de articole în publicații cotate ISI; creșterea numărului de cereri la Oficiul de Stat pentru Invenții
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
exemplu, nu sunt, de fapt, lucruri pe care indivizii le posedă sau nu, ci condiții sau configurații de reguli și relații sociale care facilitează sau constrâng posibilitățile de acțiune ale acestora. În plus, ele nu sunt fenomene statice, ci procesuale, evolutive. Drept urmare, a susținut Young, aplicarea logicii distributiviste și în cazul lor este inacceptabilă, în primul rând pentru că această logică denaturează atât specificul acestor bunuri, cât și al conceptului de dreptate distributivă 11. Pe această bază, Young a criticat și ceea ce
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Liban din 1975-1990, care au deranjat modelele de evoluție consacrate. De asemenea, unele state, stabile și prospere, au cunoscut o evoluție caracterizată printr-un relativ echilibru între ponderile deținute de integrarea în organizațiile regionale și cele mondiale. Pornind de la specificitățile evolutive menționate, în spațiul arabofon se disting următoarele tipuri ale dinamicii de integrare în structurile internaționale (fig. 63 și fig. 64): a. Statele cu dinamică ascendentă a integrării în structurile regionale constituie un grup format din șapte state situate exclusiv în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Liban din 1975-1990, care au deranjat modelele de evoluție consacrate. De asemenea, unele state, stabile și prospere, au cunoscut o evoluție caracterizată printr-un relativ echilibru între ponderile deținute de integrarea în organizațiile regionale și cele mondiale. Pornind de la specificitățile evolutive menționate, în spațiul arabofon se disting următoarele tipuri ale dinamicii de integrare în structurile internaționale (fig. 63 și fig. 64): a. Statele cu dinamică ascendentă a integrării în structurile regionale constituie un grup format din șapte state situate exclusiv în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
propagandistice din statele respective, în timp ce la scară regională pot fi catalogate ca mezoevenimente (prin evaluarea stărilor conflictuale pe care le-au creat cu vecinii), iar la scară globală drept microevenimente regretabile care au deranjat, sau după caz, au aranjat traiectoria evolutivă a timpului geopolitic contemporan. Conflictele arabo-israeliene constituiau pentru statele arabe implicate, la momentul producerii lor, niște megaevenimente, deși astăzi la scară mondială și la nivelul întregii perioade postbelice reprezintă secvențe (mezoevenimente) ale lungului șir de episoade din zbuciumata coexistență a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în Liban) sau colaterale induse (în Irak). B. Dinamica conflictelor interne (intrastatale) Pe ansamblul spațiului arab, evoluția conflictelor interne în perioada postbelică a urmat o curbă ascendentă, cu o creștere semnificativă după 1975, reliefând existența a patru intervale cu caracteristici evolutive specifice: intervalul 1950-1974 s-a caracterizat printr un nivel relativ scăzut al conflictualității intrastatale, aspect datorat și numărului încă scăzut de state arabe independente din acea epocă. În această perioadă s-au înregistrat în medie cca. 4 conflicte interne/an
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
structurarea și mobilitatea spațio-temporală a ariilor primordiale ori a celor periferice. Evaluarea comparată a dinamicii lor descifrează geometria spațială variabilă a nișelor teritoriale ocupate de cele două domenii constitutive ale spațiului politico-geografic. a. Dinamica ponderii spațiilor pivotale reprezintă un criteriu evolutiv de bază pentru definirea caracteristicilor de “vizibilitate” geopolitică a spațiului arabofon pe mapamondul politic în diferite etape din istoria postbelică. Pe linia acestui raționament de lucru, vom lua în considerare evoluția în timp a ponderii statelor pivotale din totalulstatelor-pivot existente
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
definea ca fiind “o știință socială , deoarece obiectul său e să determine raporturile dintre membrii unei societăț i , așa cum trebuie să se petreacă pentru ca, conviețuirea cerută în numele intereselor fiecăruia să fie posibilă ”. Diplomatul român arăta că “Dreptul e supus legii evolutive. Dreptul e produsul evoluțiuniii de ieri și el servă de bază evoluțiunii de mâine”. Nicolae Titulescu a considerat norma de drept nu ca ceva imuabil , fix, ci ca “o regulă socială , produs al evolu țiunii și merită a trăi atâta vreme cât
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
plasmocite. În toate aceste forme tulburarea celulară de bază este aceeași; se admite de fapt că sunt de fapt etape în evoluția unui proces comun, descriindu-se și forme de tranziție. Conklin și Alexanien, luând drept criteriu de clasificare stadiu evolutiv, au descris următoarele forme clinice: • Mieloame manifeste - cu o frecvență de 89% din cazuri, evoluează cu plasmocitoză medulară de cel puțin 20%; leziuni osoase sunt difuze; bolanvii au anemie și se decelează imunoglobuline mielomatoase serice; • Mieloame asimptomatice, indolente - cu o
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
astăzi conceptul de carieră are o vârstă relativ redusă. Conceptul de carieră ar numeroase înțelesuri, neexistând o definiție unanim acceptată, care să întrunească consensul specialiștilor, în literatura de specialitate fiind cunoscute numeroase formulări sau opinii. ,,O carieră este o succesiune evolutivă de activități și poziții profesionale pe care le atinge o persoana ca și atitudine, cunoștițele și competențele asociate care se dezvoltă de-a lungul timpului.” (Gary Johns, 1996). În general, înțelesul popular al termenului de carieră este asociat cu ideea
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3112]