1,580 matches
-
termenul „transfer”, considerând că este mai larg și acoperă două posibile fenomene: cel al transferului în atribuire, dar și un transfer efectiv (pe baza mecanismului clasic al inducției nervoase a excitației). Oricum, o stare mentală ambiguă, încărcată de tensiune și excitație nervoasă, puțin derutantă duce frecvent la nevoia de fixare pe o persoană. Bineînțeles că experimentele de felul celui mai sus redat ne spun destul de puțin despre factorii importanți în alegerea partenerului de dragoste și mai cu seamă a soțului sau
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
durerii este în hipocondrul drept, până spre coloana vertebrală și în sus, în regiunea inter-scapulo-vertebrală dreaptă. Evoluează adeseori cu agitație, meteorism, eventuale ascensiuni febrile, precedate uneori de frison (solemn), când apar vărsături biliare și câteodată icter. Durerea este generată de excitația plexului nervos perivezicular. Substratul principal al durerii este un proces dischinetic în arborele biliar. Se indică ceaiuri. Herba Chelidonii (rostopască). Se bea 1-2 linguri din trei în trei ore pe parcursul unei zile dintr-o infuzie cu o jumătate de linguriță
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
fizicianul și psihologul Gustav Theodor Fechner 1801-1887-, fondatorul așa numitei școli „psihofizice” sau „psihomatematice”, cunoscut pentru formularea , împreună cu celebrul fizician Wilhem Eduard Weber 1804-1891-, a cunoscutei legi potrivit căreia intensitatea senzațiilor variază direct proporțional cu logaritmul mărimii fizice care produce excitația. Cu alte cuvinte, teoria informației și abordarea sistemică a diferitelor fenomene , procese sau activități a atras atenția multor specialiști , din diferite părți ale lumii, , cu preocupări și activități diferite. Nu putem să nu-i remarcăm și pe G. Fergusson, cu
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
procedee de cuantificare a senzației. El a pornit de la observația că nu dispunem de o unitate de măsură a senzației prin sine dar o putem raporta la parametrii fizici ai stimulilor și exprima prin mărimile acestora. Raportul de proporționalitate între excitație și senzație găsit de Weber: Creșterea excitației / intensitatea inițială a senzațiilor=raport constant A fost cuprins de Fechner într-o formulă mai generală stabilind "legea cantității" sau "legea intensității"; pe baza acestei legi intensitatea senzației este egală cu logaritmul excitației
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
pornit de la observația că nu dispunem de o unitate de măsură a senzației prin sine dar o putem raporta la parametrii fizici ai stimulilor și exprima prin mărimile acestora. Raportul de proporționalitate între excitație și senzație găsit de Weber: Creșterea excitației / intensitatea inițială a senzațiilor=raport constant A fost cuprins de Fechner într-o formulă mai generală stabilind "legea cantității" sau "legea intensității"; pe baza acestei legi intensitatea senzației este egală cu logaritmul excitației. Cercetările ulterioare au dovedit că legea lui
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
excitație și senzație găsit de Weber: Creșterea excitației / intensitatea inițială a senzațiilor=raport constant A fost cuprins de Fechner într-o formulă mai generală stabilind "legea cantității" sau "legea intensității"; pe baza acestei legi intensitatea senzației este egală cu logaritmul excitației. Cercetările ulterioare au dovedit că legea lui Fechner se aplică numai pentru registru mijlociu al intensității excitanților, la valorile extreme intensitatea senzației crește cu rații mai mici decât logaritmul excitației, pentru ca, la un moment dat, să nu mai crească deloc
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
pe baza acestei legi intensitatea senzației este egală cu logaritmul excitației. Cercetările ulterioare au dovedit că legea lui Fechner se aplică numai pentru registru mijlociu al intensității excitanților, la valorile extreme intensitatea senzației crește cu rații mai mici decât logaritmul excitației, pentru ca, la un moment dat, să nu mai crească deloc. Psihofizica lui Fechner are meritul de a fi introdus în psihologie aprecierea obiectivă. S.S.Stevens a adoptat metodologia psihofizicii subiective, stabilind scări de apreciere subiectivă, unități convenționale de evaluare a
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
un moment dat, să nu mai crească deloc. Psihofizica lui Fechner are meritul de a fi introdus în psihologie aprecierea obiectivă. S.S.Stevens a adoptat metodologia psihofizicii subiective, stabilind scări de apreciere subiectivă, unități convenționale de evaluare a raportului senzație excitație. În practica experimentală operăm cu trei tipuri de praguri senzoriale, acestea fiind și principalele mărimi ce trebuie determinate cu ajutorul unor criterii specifice; valorile pragurilor se exprimă prin coeficienți energetici ai excitațiilor. Pragul absolut al senzației reprezintă valoarea sau mărimea minimă
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
apreciere subiectivă, unități convenționale de evaluare a raportului senzație excitație. În practica experimentală operăm cu trei tipuri de praguri senzoriale, acestea fiind și principalele mărimi ce trebuie determinate cu ajutorul unor criterii specifice; valorile pragurilor se exprimă prin coeficienți energetici ai excitațiilor. Pragul absolut al senzației reprezintă valoarea sau mărimea minimă a unui stimul care poate determina un răspuns. Această valoare reprezintă în general intensitatea unui stimul dar poate fi și o calitate a acestuia (ex. înălțimea unui sunet sau frecvența). Această
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
în primul rând deoarece receptorii interni sunt greu accesibili unei stimulări directe. Perspective importante pentru cercetarea obiectivă a senzațiilor interne a deschis I.P. Pavlov cu metoda reflexelor condiționate. Cercetările efectuate de școala pavloviană au demonstrat că analizatorii interni răspund la excitații mecanice, chimice, termice, algice și că scoarța cerebrală analizează și diferențiază cu destulă precizie semnale care vin din mediul intern. Alte experimente au arătat posibilitatea conectării excitațiilor care vin de la organele interne la scoarța cerebrală, cu excitațiile care ajung la
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
condiționate. Cercetările efectuate de școala pavloviană au demonstrat că analizatorii interni răspund la excitații mecanice, chimice, termice, algice și că scoarța cerebrală analizează și diferențiază cu destulă precizie semnale care vin din mediul intern. Alte experimente au arătat posibilitatea conectării excitațiilor care vin de la organele interne la scoarța cerebrală, cu excitațiile care ajung la scoarță de la exteroceptori, putându-se realiza modificarea reflex-condiționată a schimburilor respiratorii la om. În acest scop subiecții erau puși să efectueze o anumită activitate musculară, iar ritmul
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
interni răspund la excitații mecanice, chimice, termice, algice și că scoarța cerebrală analizează și diferențiază cu destulă precizie semnale care vin din mediul intern. Alte experimente au arătat posibilitatea conectării excitațiilor care vin de la organele interne la scoarța cerebrală, cu excitațiile care ajung la scoarță de la exteroceptori, putându-se realiza modificarea reflex-condiționată a schimburilor respiratorii la om. În acest scop subiecții erau puși să efectueze o anumită activitate musculară, iar ritmul activității era determinat prin ritmurile unui metronom (80 de bătăi
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
importante în reorganizarea vizuală și vizual motorie. Un subiect care poartă ochelari prismatici vede plumbul unui fir cu plumb ridicându-se; dacă prinde el firul atunci perceptul se schimbă brusc, plumbul apărându-i îndreptat în jos. În cazul perceperii reliefului excitațiile cutano-mecanice și motorii produse de acțiunea cu obiectele sunt considerate ca excitații primitive și fundamentale, pe câtă vreme excitațiile luminoase care pleacă de la locurile mai luminate sau mai umbrite (deci mai proeminente sau mai adâncite) reprezintă semnale care și-au căpătat semnificația
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
prismatici vede plumbul unui fir cu plumb ridicându-se; dacă prinde el firul atunci perceptul se schimbă brusc, plumbul apărându-i îndreptat în jos. În cazul perceperii reliefului excitațiile cutano-mecanice și motorii produse de acțiunea cu obiectele sunt considerate ca excitații primitive și fundamentale, pe câtă vreme excitațiile luminoase care pleacă de la locurile mai luminate sau mai umbrite (deci mai proeminente sau mai adâncite) reprezintă semnale care și-au căpătat semnificația pe baza coincidenței lor în timp cu excitațiile cutano-mecanice și motorii amintite
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
cu plumb ridicându-se; dacă prinde el firul atunci perceptul se schimbă brusc, plumbul apărându-i îndreptat în jos. În cazul perceperii reliefului excitațiile cutano-mecanice și motorii produse de acțiunea cu obiectele sunt considerate ca excitații primitive și fundamentale, pe câtă vreme excitațiile luminoase care pleacă de la locurile mai luminate sau mai umbrite (deci mai proeminente sau mai adâncite) reprezintă semnale care și-au căpătat semnificația pe baza coincidenței lor în timp cu excitațiile cutano-mecanice și motorii amintite. În cazul perceperii adâncimii în
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
obiectele sunt considerate ca excitații primitive și fundamentale, pe câtă vreme excitațiile luminoase care pleacă de la locurile mai luminate sau mai umbrite (deci mai proeminente sau mai adâncite) reprezintă semnale care și-au căpătat semnificația pe baza coincidenței lor în timp cu excitațiile cutano-mecanice și motorii amintite. În cazul perceperii adâncimii în desen, deși ochiul vede numai nuanțe de lumină și umbră emanate de o suprafață plană, în urma legăturilor condiționate care s-au format între impresiile vizuale și cele cutano-mecanice și kinestezice, părțile
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
o "dimensiune a conduitelor". Această descriere se poate face din două unghiuri experimentale diferite: observând din afara organismului conduitele sale globale, putând remarca că el este în starea de somn, că se trezește, că este atent, că atinge un grad de excitație emoțională mai mult sau mai puțin puternică. Din alt unghi putem realiza observații fiziologice privind activitatea elextrică a creierului, asupra gradului de contractare al mușchilor, asupra reflexelor, a activității aparatului circulator și respirator. 1. Starea de vigilență Head a denumit
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
radar se prelungește, eficiența detecțiilor efectuate de către observator se reduce. Termenul de vigilență a fost folosit pentru a indica o stare a organismului, care poate fi descrisă sau explicată în termeni de atenție, de inhibiție care controlează o stare de excitație. Atunci când vigilența se referă la performanța la anumite sarcini, ea este descrisă prin măsura probabilității detecției, latența răspunsurilor, modificările pragurilor senzoriale, modificările coeficientului răspunsurilor, schimbări față de nivelul inițial al performanței etc. a. Particularități ale sarcinilor de vigilență Sarcina de vigilență
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
un rezultat al inhibiției de protecție. În măsura în care nu se modifică orientarea de bază a activității, ele reprezintă fenomene adaptative, pentru că asigură momentele de odihnă necesare unei activități de durată. 3) Concentarea atenției presupune orientarea între o dominantă, un focar de excitație, și zonele învecinate relativ înhibate. Examinarea stabilității atenției se face în laboratoarele de psihologie prin teste care solicita sarcini monotone: teste de baraj sau de operații aritmetice simple. Aceste teste se numesc teste de atenție concentrată (vezi "Aptitudinile și măsurarea
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
relativ automatizate (dirijate de regiuni parțial înhibate ale scoarței cerebrale și care nu cer controlul atenției). Simultaneitatea se realizează și în cadrul unui câmp perceptiv mai larg, prin alternanța rapidă a atenției de la o activitate la alta, pe seama extinderii focarului de excitație optimă. 5) Mobilitatea constă în deplasarea și orientarea atenției de la un obiect la altul în intervalele cerute de desfășurarea activității. Mobilitatea este rezultatul deplasării rapide a focarului de excitabilitate optimă, care la rândul său presupune mobilitatea proceselor nervoase. Este vorba
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
este următoarea: stimul-percepția stimulului-emoția-expresia emoțională. W. James, creatorul psihofiziologiei din S.U.A., ră stoarnă ordinea firească prezentată mai sus și propune următoarea ordine: stimul-percepția stimulului-expresie emoțională-emoție. În limbaj fiziologic am avea: stimul-percepție stimul-excitația reflexă a organelor interne și a musculaturii striate-percepția excitațiilor viscerale și somatice fiind emoția. Rezultă că sursa emoțiilor o constituie excitațiile, semnalele provenite de la viscere, de la mușchi, reflectate în creier ca senzație. Primar este elementul vegetativ, iar secundar este emoția. Emoția are numai funcția de a dubla pe planul
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
stoarnă ordinea firească prezentată mai sus și propune următoarea ordine: stimul-percepția stimulului-expresie emoțională-emoție. În limbaj fiziologic am avea: stimul-percepție stimul-excitația reflexă a organelor interne și a musculaturii striate-percepția excitațiilor viscerale și somatice fiind emoția. Rezultă că sursa emoțiilor o constituie excitațiile, semnalele provenite de la viscere, de la mușchi, reflectate în creier ca senzație. Primar este elementul vegetativ, iar secundar este emoția. Emoția are numai funcția de a dubla pe planul conștiinței o stare organică prin proiecția simplă a acesteia. Teoria lui James
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Femmes, deschizînd o epocă nouă În istoria recentă a romanului francez. La trei ani după ce Tel Quel dispare și la unul după ce este Înlocuită de mult mai modesta L’Infini, Sollers Încurajează o literatură erotică nu În sens comercial, destinată excitației caline sau de-a dreptul pornografice, ci una care pune În chestiune tot ce este legat de eros. Tonul Îl dă, vedeți bine, chiar el. Dar, pentru că nu talentul literar este punctul lui forte, tot așa cum reușise să-i promoveze
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Deși e greu și inutil de “povestit” cartea, rămîne memorabilă scena actului sexual de la marginea unui drum de țară, În natură, petrecut Într-o poziție care-i Înlesnea protagonistei panorama văzduhului, consonantă, prin anvergură și consistență, cu starea ei de excitație cronică. Autoarea refuză În general nu autolivrarea totală, ci transfigurarea, convinsă că aceasta ar distrage de la transmiterea faptelor. Faptele debordează trăirile tocmai pentru că definesc o durată care nu este aceea a efuziunilor, a sentimentelor. La fel de “interioară” ca aceea a consacratei
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
epidermice cu nimic, este temperatura care adoarme simțurile și nu stimulează, prin experiențe senzoriale de prag, operația deductivă de discriminare și cea intelectuală de uimire. Este, apoi, literatura contemplativă prin excelență. CÎnd nici un stimul exterior nu mai vine să provoace excitații, cînd informațiile primite de organism se răresc, conștiința ăși apare sieși mai limpede ca altădată, În toată splendoarea inefabilului ei. Tot ce ține de fiziologie face sens: foamea, setea, durerea, instinctul - acesta din urmă Înzestrat, e limpede, cu sens forte
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]