2,152 matches
-
3 dacă individul nu a absolvit nici măcar școala primară, 2 dacă a absolvit doar școala primară, 1 dacă a absolvit doar gimnaziul și 0 pentru celelalte situații. În cazul persoanelor în vârstă, am ales un indicator mai puțin strict al excluziunii: 1 dacă individul nu a absolvit nici măcar școala primară, 2 dacă a absolvit doar școala primară și 0 pentru celelalte situații. Excluziunea de la sănătate. Singurele variabile care pot măsura excluziunea de la sănătate în toți cei trei ani sunt: „dacă individul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și 0 pentru celelalte situații. În cazul persoanelor în vârstă, am ales un indicator mai puțin strict al excluziunii: 1 dacă individul nu a absolvit nici măcar școala primară, 2 dacă a absolvit doar școala primară și 0 pentru celelalte situații. Excluziunea de la sănătate. Singurele variabile care pot măsura excluziunea de la sănătate în toți cei trei ani sunt: „dacă individul a fost bolnav în luna respectivă” și „dacă suferă de o formă de dizabilitate”. Indicatorii rezultați nu măsoară însă în mod direct
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în vârstă, am ales un indicator mai puțin strict al excluziunii: 1 dacă individul nu a absolvit nici măcar școala primară, 2 dacă a absolvit doar școala primară și 0 pentru celelalte situații. Excluziunea de la sănătate. Singurele variabile care pot măsura excluziunea de la sănătate în toți cei trei ani sunt: „dacă individul a fost bolnav în luna respectivă” și „dacă suferă de o formă de dizabilitate”. Indicatorii rezultați nu măsoară însă în mod direct excluziunea de la sănătate, ci doar indirect, dacă presupunem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de la sănătate. Singurele variabile care pot măsura excluziunea de la sănătate în toți cei trei ani sunt: „dacă individul a fost bolnav în luna respectivă” și „dacă suferă de o formă de dizabilitate”. Indicatorii rezultați nu măsoară însă în mod direct excluziunea de la sănătate, ci doar indirect, dacă presupunem că mai curând se declară bolnavă o persoană exclusă de la sistemul de sănătate decât una care nu este exclusă. Rezultate Pentru a înțelege relația dintre sărăcie și excluziune socială, vom analiza mai întâi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
măsoară însă în mod direct excluziunea de la sănătate, ci doar indirect, dacă presupunem că mai curând se declară bolnavă o persoană exclusă de la sistemul de sănătate decât una care nu este exclusă. Rezultate Pentru a înțelege relația dintre sărăcie și excluziune socială, vom analiza mai întâi datele așa cum sunt utilizate cel mai adesea - transversal -, astfel încât atât ratele sărăciei, cât și indicatorii de excluziune socială sunt calculați utilizând doar informația anuală 12. Chiar dacă indicatorii pot fi calculați utilizând informația de anchetă completă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de la sistemul de sănătate decât una care nu este exclusă. Rezultate Pentru a înțelege relația dintre sărăcie și excluziune socială, vom analiza mai întâi datele așa cum sunt utilizate cel mai adesea - transversal -, astfel încât atât ratele sărăciei, cât și indicatorii de excluziune socială sunt calculați utilizând doar informația anuală 12. Chiar dacă indicatorii pot fi calculați utilizând informația de anchetă completă (în acest mod rezultatele fiind mai exacte), vom folosi doar datele pentru indivizii din subeșantionul-panel de compatibilitate cu indicatorii longitudinali. Datele pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
calculați utilizând informația de anchetă completă (în acest mod rezultatele fiind mai exacte), vom folosi doar datele pentru indivizii din subeșantionul-panel de compatibilitate cu indicatorii longitudinali. Datele pentru cei trei ani (anexa, tabelul 6) conduc la următoarele observații: - sărăcia și excluziunea socială, măsurate transversal, nu se suprapun atât de puternic așa cum susține teoria. Chiar dacă există săraci excluși de la diferite dimensiuni, mulți dintre ei sunt totuși integrați în subsistemele respective: peste 40% dintre indivizii cu vârsta cuprinsă între între 18 și 60
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
an (din cauza situației speciale din 1996). Este puțin probabil ca persoanele excluse social să se schimbe de la an la an, astfel încât putem afirma că variația persoanelor care trăiesc în sărăcie are impact asupra mărimii gradului de intersecție; - indicatorul nostru de excluziune de la sănătate pare să nu fie consistent - măsura subiectivă nefiind suficient de puternică pentru a semnala excluziunea de acest tip. Nu este subînțeles ca indivizii care trăiesc în sărăcie să aibă o sănătate mai bună decât persoanele ce nu se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
an la an, astfel încât putem afirma că variația persoanelor care trăiesc în sărăcie are impact asupra mărimii gradului de intersecție; - indicatorul nostru de excluziune de la sănătate pare să nu fie consistent - măsura subiectivă nefiind suficient de puternică pentru a semnala excluziunea de acest tip. Nu este subînțeles ca indivizii care trăiesc în sărăcie să aibă o sănătate mai bună decât persoanele ce nu se află în această situație 13. De aceea, în continuare vom renunța la acest indicator. Există două posibile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o sănătate mai bună decât persoanele ce nu se află în această situație 13. De aceea, în continuare vom renunța la acest indicator. Există două posibile cauze pentru problemele menționate: prima constă în imposibilitatea măsurării lunare a sărăciei și/sau excluziunii sociale reale (din cauza problemelor de colectare a datelor sau, pur și simplu, a nereprezentativității caracteristicilor unei luni particulare pentru perioade mai mari). Cel de-al doilea „inculpat” este oferit de teorie: relația slabă se poate datora diferențelor dintre săracii temporari
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să își rezolve problemele prin propriile puteri, și, pe de altă parte, există indivizi care nu se pot ajuta singuri și au un risc ridicat de a trăi în continuare în sărăcie. Cele două situații pot afecta diferit procesele de excluziune (sau pot fi afectate de acestea). Pentru a explora aceste două ipoteze vom folosi datele dintr-o perspectivă longitudinală, analizând simultan experiențele indivizilor în toți cei trei ani. În tabelul 1 observăm că doar 11% dintre indivizi trăiesc în continuare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
7,7 20,4 1996 2 1997 10,7 Nonsăraci 1995-1996-1997 55,1 55,1 Total 100 Săraci anual 1995 28,9 1996 18,9 1997 32,6 Un mod simplu și intuitiv de analiză a relațiilor dintre sărăcie și excluziune utilizând date longitudinale constă în încrucișarea tabelară a celor două fenomene. Comparând tabelul 2, ce reprezintă imaginea descriptivă a relației dintre excluziune și sărăcie pentru trei ani, cu cel realizat pe baza datelor anuale (tabelul 6 din anexă) putem conchide
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1996 18,9 1997 32,6 Un mod simplu și intuitiv de analiză a relațiilor dintre sărăcie și excluziune utilizând date longitudinale constă în încrucișarea tabelară a celor două fenomene. Comparând tabelul 2, ce reprezintă imaginea descriptivă a relației dintre excluziune și sărăcie pentru trei ani, cu cel realizat pe baza datelor anuale (tabelul 6 din anexă) putem conchide: - datele pe trei ani fac ca relația dintre sărăcie și excluziune socială să fie mai evidentă decât atunci când se utilizează doar date
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fenomene. Comparând tabelul 2, ce reprezintă imaginea descriptivă a relației dintre excluziune și sărăcie pentru trei ani, cu cel realizat pe baza datelor anuale (tabelul 6 din anexă) putem conchide: - datele pe trei ani fac ca relația dintre sărăcie și excluziune socială să fie mai evidentă decât atunci când se utilizează doar date anuale. Excluziunea pe care o trăiesc cei aflați în sărăcie cronică este mult mai puternică decât cea a săracilor calculați anual. Pe de altă parte, la extrema cealaltă, această
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sărăcie pentru trei ani, cu cel realizat pe baza datelor anuale (tabelul 6 din anexă) putem conchide: - datele pe trei ani fac ca relația dintre sărăcie și excluziune socială să fie mai evidentă decât atunci când se utilizează doar date anuale. Excluziunea pe care o trăiesc cei aflați în sărăcie cronică este mult mai puternică decât cea a săracilor calculați anual. Pe de altă parte, la extrema cealaltă, această abordare „cerne” mai bine nonsăracii și astfel procentul persoanelor excluse, care să nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
calculați anual. Pe de altă parte, la extrema cealaltă, această abordare „cerne” mai bine nonsăracii și astfel procentul persoanelor excluse, care să nu fi trăit deloc în sărăcie, este semnificativ mai mic decât dacă am utiliza doar date anuale; - identificarea excluziunii sociale utilizând date longitudinale este utilă pentru diferențierea nivelurilor de excluziune și a tipurilor de experiențe pe care le trăiesc indivizii. Indicatorii ne permit să distingem nu numai între diferite dimensiuni ale excluziunii, dar și să diferențiem între persoanele excluse
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cerne” mai bine nonsăracii și astfel procentul persoanelor excluse, care să nu fi trăit deloc în sărăcie, este semnificativ mai mic decât dacă am utiliza doar date anuale; - identificarea excluziunii sociale utilizând date longitudinale este utilă pentru diferențierea nivelurilor de excluziune și a tipurilor de experiențe pe care le trăiesc indivizii. Indicatorii ne permit să distingem nu numai între diferite dimensiuni ale excluziunii, dar și să diferențiem între persoanele excluse pe aceeași dimensiune (ceea ce ne va da o mai bună imagine
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dacă am utiliza doar date anuale; - identificarea excluziunii sociale utilizând date longitudinale este utilă pentru diferențierea nivelurilor de excluziune și a tipurilor de experiențe pe care le trăiesc indivizii. Indicatorii ne permit să distingem nu numai între diferite dimensiuni ale excluziunii, dar și să diferențiem între persoanele excluse pe aceeași dimensiune (ceea ce ne va da o mai bună imagine a relației dintre sărăcie și excluziune socială). Excluziunea de la piața muncii poate fi un bun exemplu în acest sens. Dacă ne uităm
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe care le trăiesc indivizii. Indicatorii ne permit să distingem nu numai între diferite dimensiuni ale excluziunii, dar și să diferențiem între persoanele excluse pe aceeași dimensiune (ceea ce ne va da o mai bună imagine a relației dintre sărăcie și excluziune socială). Excluziunea de la piața muncii poate fi un bun exemplu în acest sens. Dacă ne uităm la indivizii între 18 și 60 de ani, doar 22,9% dintre cei care trăiesc în sărăcie persistentă nu au trăit niciodată excluziunea de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
le trăiesc indivizii. Indicatorii ne permit să distingem nu numai între diferite dimensiuni ale excluziunii, dar și să diferențiem între persoanele excluse pe aceeași dimensiune (ceea ce ne va da o mai bună imagine a relației dintre sărăcie și excluziune socială). Excluziunea de la piața muncii poate fi un bun exemplu în acest sens. Dacă ne uităm la indivizii între 18 și 60 de ani, doar 22,9% dintre cei care trăiesc în sărăcie persistentă nu au trăit niciodată excluziunea de la piața muncii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și excluziune socială). Excluziunea de la piața muncii poate fi un bun exemplu în acest sens. Dacă ne uităm la indivizii între 18 și 60 de ani, doar 22,9% dintre cei care trăiesc în sărăcie persistentă nu au trăit niciodată excluziunea de la piața muncii (au fost angajați, patroni sau studenți/pensionari în toți cei trei ani). Pe de altă parte, doar 9,1% dintre nonsăraci în cei trei ani au fost excluși pe întreaga perioadă. Informația longitudinală marchează o distincție mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
grupuri decât cea rezultată doar din datele anuale unde, de exemplu, în 1997, 42% dintre săraci nu sunt excluși de la piața muncii și 22,7% dintre nonsăraci sunt excluși. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Tipurile de sărăcie și formele de excluziune în funcție de timp (%) Săraci persistenți Vulnerabili la sărăcie Săraci temporari Non săraci Total Indivizi sub 18 ani Excluziune de la educație 20 14,8 8,6 4,3 8,8 Excluziune de la bunuri primare Nu 13,6 37,3 57,9 86
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sunt excluși de la piața muncii și 22,7% dintre nonsăraci sunt excluși. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Tipurile de sărăcie și formele de excluziune în funcție de timp (%) Săraci persistenți Vulnerabili la sărăcie Săraci temporari Non săraci Total Indivizi sub 18 ani Excluziune de la educație 20 14,8 8,6 4,3 8,8 Excluziune de la bunuri primare Nu 13,6 37,3 57,9 86,4 63,4 Într-un an 8,2 7,1 15,4 7 8,8 În doi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Tipurile de sărăcie și formele de excluziune în funcție de timp (%) Săraci persistenți Vulnerabili la sărăcie Săraci temporari Non săraci Total Indivizi sub 18 ani Excluziune de la educație 20 14,8 8,6 4,3 8,8 Excluziune de la bunuri primare Nu 13,6 37,3 57,9 86,4 63,4 Într-un an 8,2 7,1 15,4 7 8,8 În doi ani 11,4 13,7 5,6 2,3 5,9 În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
4 63,4 Într-un an 8,2 7,1 15,4 7 8,8 În doi ani 11,4 13,7 5,6 2,3 5,9 În trei ani 66,8 42 21,1 4,3 21,9 Excluziune de la bunuri secundare Nu 3,3 7,5 19,9 53,6 33,1 Într-un an 5,4 10,4 14,7 17 13,9 În doi ani 10,9 12,7 9,8 8,4 9,7 În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]