5,246 matches
-
treizeci. Extrema dreaptă românească (1995), unde, ca și în lucrările precedente, după recompunerea cadrului general, se conturează precis panorama evoluției literaturii în aceste perioade, cu evidențierea conexiunilor dintre creațiile individuale și orientările ideologice integratoare. Metoda subliniază aproape inevitabil operația de explicare și de contextualizare, lăsând în plan secund analiza critică, de unde și o seamă de reproșuri formulate la adresa ei. Dar O. este în principal un istoric al ideilor, apoi unul propriu-zis literar și numai în ultimă instanță, în limitele strict necesare
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
proiectului iluminist. Ei operează cu opoziții polare și se referă insistent la „crizele” societății moderne pe care voiau să le înțeleagă pentru a propune soluții de remediere și de accelerare a construcției moderne. Aceeași filieră de invocare a culturii pentru explicarea configurării societății moderne este susținută și de Max Weber. Ca și Durkheim, Weber propune o serie de opoziții binare pentru a clarifica tipuri de capitalism și tipuri de simboluri culturale. De exemplu, Weber distinge între „capitalismul aventurier” și „capitalismul burghez
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezvoltării sale și a forței de iradiere pe care o deține în alte sectoare. Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem în prezent este dacă acest concept de societate, derivat din proiectul iluminist, mai este adecvat pentru înțelegerea, explicarea și construcția societăților noastre contemporane. Cât de asemănătoare și cât de diferite sunt „societatea mea”, „societatea noastră” și „societatea altora” (oricare ar fi ei, „ceilalți”)? Cine poate vorbi în numele fiecăreia și al tuturor acestor societăți diferențiate? Să observăm că modernitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a explica mecanisme și dezvoltări specifice unei societăți postindustriale care este profund diferită de societatea industrială a modernității timpurii. Teoria lui Bell suferă astfel de ceea ce aș numi „inadecvarea la context”: Bell aplică un aparat conceptual și un mod de explicare adoptat de sociologii iluminiști și clasici cu referire la tranziția de la societatea tradițională la cea modernă pentru aproprierea conceptual-explicativă a unei tranziții specifice modernității deja consacrate și intrate într-un nou stadiu constitutiv. Inevitabil, ajunge să fie când teleologic, când
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să le înțeleagă și astfel să le explice în termeni teoretici corelați, fără însă a postula o teleologie a schimbărilor necesare. O implicație a acestei distincții se referă la modul în care autorii circumscriși mai înainte celor două paradigme de explicare a tranziției de la modernitate la postmodernitate au prezentat teoriile lor. Îndrăznesc astfel să inferez că teoriile respective sunt pe cât de etnocentrice, pe atât de teleologice, rămânând astfel încă ancorate în „proiectul iluminist” de știință socială, adică de concepere a societății
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din trecut, le analizează cu o curiozitate proaspătă, cu interesul și lipsa de prejudecăți proprii, de regulă, comentării operelor de actualitate. Istoria literară pe care o practică e una ce are drept scop nu inventarierea factologică, ci interpretarea operelor și „explicarea” lor, semnalarea elementelor privind geneza și evoluția unor poziții, estetici, viziuni, relevarea ocurenței și a circulației unor tematici, modalități și tehnici etc. Nu e o istorie anecdotică, pierzându-se în detalii, biografice sau de alt soi, e o istorie a
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
a muncii, a activității economice. Aspectele ținând de specificitățile subsistemului politic veneau pe locul al doilea. De la John Locke și Adam Smith, la John Stuart Mill, Karl Marx și, mai târziu, Walter Rostow, argumentele economice privind dezvoltarea au precumpănit în explicarea acesteia, cele politice adăugându-li-se ca un complement necesar. Anii ’50-’70 ai secolului XX au marcat o creștere a importanței explicațiilor din sfera politicii și a politicii sociale. Dezvoltarea statului bunăstării, pe de o parte, și dezbaterea despre
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
medic despre reflexologie 38 De ce reflexologia are efecte binefăcătoare asupra sănătății 38 Nu ezitați când vine vorba de sănătatea dumneavoastră 39 CAPITOLUL 2 Ghidul pas cu pas pentru studiul hărților reflexologiei palmare 41 Reflexologia palmară este ușor de folosit 41 Explicarea hărții zonelor de energie 48 Analiza hărții zonale 48 Diviziunile corpului și ale palmei 49 Ghidul hărții punctelor reflexe ale palmei 50 Prezentarea pe scurt a hărților 51 CAPITOLUL 3 Tehnici simple de reflexologie palmară 53 Câteva repere pentru folosirea
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
corpului, din cap până-n picioare. Mai mult decât atât, fiecare zonă continuă de-a lungul corpului, din față în spate. Aceste linii invizibile sunt puncte de reper care vă ajută să localizați zone reflexe specifice în anumite părți ale corpului. Explicarea hărții zonelor de energietc "Explicarea h\r]ii zonelor de energie" Prin manipularea terminației unei zone reflexe este stimulată o forță subtilă din energia vindecătoare a naturii. Pe măsură ce impulsurile nervoase elimină blocajele, energia vitală poate curge liber prin întregul corp
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Mai mult decât atât, fiecare zonă continuă de-a lungul corpului, din față în spate. Aceste linii invizibile sunt puncte de reper care vă ajută să localizați zone reflexe specifice în anumite părți ale corpului. Explicarea hărții zonelor de energietc "Explicarea h\r]ii zonelor de energie" Prin manipularea terminației unei zone reflexe este stimulată o forță subtilă din energia vindecătoare a naturii. Pe măsură ce impulsurile nervoase elimină blocajele, energia vitală poate curge liber prin întregul corp, redându-i echilibrul. Zona 1
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
scutesc candidatul la profesia didactică de orice pregătire profesional pedagogică” (Planchard, 1992). Afirmația anterioară poate fi combătută lesnicios prin apelul la o varietate argumentativă, debutând cu diferența semantică dintre „a ști” și „a preda” și până la utilizarea paradigmei manageriale în explicarea conduitei pedagogice. Profesorul, dincolo de a fi un simplu instructor ori o bogată sursă de informație, trebuie și poate fi și un factor de progres și de stabilitate psihologică pentru elevi (studenți), precum și un agent cultural și educativ foarte eficient. În conformitate cu
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cunoștințe anterioare în vederea soluționării noilor situații pe baza experienței și a efortului personal. Problematizarea se regăsește în modul de întocmire a fișelor de lucru și a fișelor de evaluare propuse de către profesor. Problemele pot fi: - de identificare; - de construire; - de explicare; - de demonstrare. În cadrul orelor în care vor fi prezentate cele cinci secțiuni se vor utiliza mijloace audiovizuale, care au avantajul de a stimula gradul de participare a elevului și de a intensifica activitatea mentală prin: - vizionarea unor materiale privind tipologia
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
întrebărilor și elaborarea răspunsurilor, necesitatea antrenării întregii clase în completarea sau corectarea răspunsurilor elevilor chestionați, extinderea verificării de la informația memorată de elevi și a posibilității de a o reda la capacitatea de transfer și de a opera cu cunoștințele în explicarea altor fenomene. În folosirea chestionărilor orale este necesar să fie avute în vedere unele limite ale acestora. De pildă, sunt numeroase circumstanțe care influențează obiectivitatea evaluării rezultatelor pe această cale: gradul diferit de dificultate a întrebărilor de la un elev la
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de studiu: IV Tema: Începuturile liberalismului românesc Subiectul: Constituirea Partidului Național Liberal Obiective: - cognitive: 1. Enumerarea grupărilor liberale prin a căror coalizare s-a format Partidul Național Liberal. 2. Evidențierea rolului jucat de unii lideri liberali în constituirea PNL. 3. Explicarea importanței întrunirilor din casa lui Mazar Pașa pentru constituirea PNL. 4. Compararea alegerilor din aprilie 1875 cu cele din martie 1876. 5. Precizarea unor practici politice prin care liberalii au luptat pentru răsturnarea guvernului conservator. 6. Menționarea perioadei în care
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Durata: 2 ore Moment organizatoric: - pregătirea materialului didactic, distribuirea cazurilor practice; - constituirea unor grupe de lucru (echipe de 4 membri) în vederea soluționării unor cazuri practice. Reactualizarea cunoștințelor: - recapitularea izvoarelor dreptului comunitar și ale specificului construcției comunitare. Obiective generale: - prezentarea și explicarea aspectelor specifice ale dreptului comunitar, a caracteristicilor ordinii juridice comunitare și a principiilor sale; - facilitarea înțelegerii de către studenți a problemelor specifice. Obiective specifice: - prezentarea și detalierea principiilor dreptului comunitar; - dezvoltarea și explicarea informațiilor predate la curs; - explicarea hotărârilor și deciziilor
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ale specificului construcției comunitare. Obiective generale: - prezentarea și explicarea aspectelor specifice ale dreptului comunitar, a caracteristicilor ordinii juridice comunitare și a principiilor sale; - facilitarea înțelegerii de către studenți a problemelor specifice. Obiective specifice: - prezentarea și detalierea principiilor dreptului comunitar; - dezvoltarea și explicarea informațiilor predate la curs; - explicarea hotărârilor și deciziilor CJCE care au confirmat și dezvoltat conținutul acestor principii; - soluționarea unor probleme care pot apărea în practică. Metode didactice a) metode generale: - dezbaterea, prelegerea, conversația, problematizarea, explicația, soluționarea de spețe și cazuri
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
generale: - prezentarea și explicarea aspectelor specifice ale dreptului comunitar, a caracteristicilor ordinii juridice comunitare și a principiilor sale; - facilitarea înțelegerii de către studenți a problemelor specifice. Obiective specifice: - prezentarea și detalierea principiilor dreptului comunitar; - dezvoltarea și explicarea informațiilor predate la curs; - explicarea hotărârilor și deciziilor CJCE care au confirmat și dezvoltat conținutul acestor principii; - soluționarea unor probleme care pot apărea în practică. Metode didactice a) metode generale: - dezbaterea, prelegerea, conversația, problematizarea, explicația, soluționarea de spețe și cazuri practice; - analiza unor texte de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
dreptului comunitar; cum va fi soluționat în conformitate cu principiile dreptului comunitar; ce modificări legislative se impun; cu exemple pentru fiecare tip de normă comunitară în parte; - prezentarea soluțiilor corecte la cazurile practice și discutarea acestora; - concluzii; - răspunsuri la întrebările studenților și explicarea aspectelor neclare; - recomandări bibliografice. Proiect de seminar 1tc "Proiect de seminar1 " Disciplina: Istoria filosofiei antice și medievale Data: 18.10.2006 Locul de desfășurare: Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București Anul de studiu: I Tema: Condamnarea lui Socrate Tipul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
În comparație cu o astfel de analiză, cea consacrată chiar numai unei probleme legate de personalitatea lui Eminescu, ne apare săracă. Mai ales ca nu suntem de acord că «sclipirea Luceafărului» se Întunecă pe măsură ce timpul Înaintează. Dacă ar fi astfel, atunci efortul explicării lui Eminescu, recunoașterea mărimii stelei lui ar fi inutilă, pentru că istoria ar confirma neremanența operei marelui poet În măsura În care dl. Ion Vitner subscrie Întru totul la caracterul dominant sumbru al operei lui Eminescu și nu poate produce dovada forței acesteia, În ciuda
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poeziei lui Coșbuc și pe care criticul nu le analizează, nu le explică În lumina evenimentelor istorice. (Ă). Și unele articole publicate cu prilejul aniversării centenarului lui Mihai Eminescu, s-au transformat Într-o simplă Înșirare apologetică de teme, ocolind explicarea științifică a operei scriitorului, a evoluției sale ideologice, În directă dependență de raporturile de clasă din societatea În care a trăit. (Ă). Spiritul de partid al istoriei literare se manifestă și În hotărârea cu care sunt demascate și combătute aserțiunile
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la scurtă vreme, În mai, revista Cum vorbim, despre al cărei prim număr citim În Flacăra 82: „Vechiul Buletin lingvistic care apărea În limba franceză oglindea un spirit de ploconire față de știința burgheză. (Ă). Cum vorbim revistă pentru studiul și explicarea limbii cuprinde bogate contribuții de M. Sadoveanu, Iorgu Iordan, E. Petrovici, N. I. Barbu, Al. Rosetti, Al. Graur ș.a. (Ă). Dacă revista marchează un serios pas Înainte pe drumul lingvisticii științifice, dacă Își propune să studieze și să explice faptul vorbirii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
urmă se simt atrași irezistibil către ei. Nu este vorba despre vreo tehnică anume sau despre manipulare. Puterea lor pare să acționeze aproape „miraculos”. Haideți să încercăm să înțelegem cum se întâmplă acest lucru. CAPITOLUL 1 O altă modalitate de explicare a proceselor de seducție Comunicarea și seducția sau povestea unei iubiri imposibile Seducția. În spatele acestui cuvânt feminin cu evidentă tentă de racolare se ascund codurile mai serioase ale excelenței în comunicare. Pentru că, dacă ne gândim bine, care sunt cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
a corelației se impune atenției într-o cercetare a premiselor și temeiurilor filosofiei transcendentale. În egală măsură ca și „faptul existenței matematicii pure, „faptul” existenței fizicii pure a premers proiectului filosofiei transcendentale și l-a făcut posibil. Pentru Kant tocmai explicarea posibilității matematicii și a fizicii pure a reprezentat cea dintâi legitimare a filosofiei sale transcendentale. Ca teorie a experienței, potrivit unei expresii consacrate de Hermann Cohen, filosofia transcendentală a lui Kant nu este, prin urmare, produsul unei reflecții asupra posibilității
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nu înaintează, ci din contra, își întrerupe întreaga dezvoltare în folosirea ei, în parte fiindcă această permisiune ar face ca ea să-și piardă în cele din urmă toate roadele culturii pământului pe care îl posedă, adică experiența. Căci dacă explicarea naturii devine, pe ici pe colo, dificilă pentru noi, avem permanent la îndemână un principiu explicativ transcendent care ne dispensează de acea cercetare, iar investigația noastră nu se incheie prin cunoaștere clară, ci prin totala incomprehensibilitate a unui principiu care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
limbajul matematicii. Pe ce temei putem numi asemenea relații „legi ale naturii”? Răspunsul este că deși nu sunt abstrase din date ale observației și cercetării experimentale, asemenea corelații, asociate cu informații despre caracteristicile de stare ale sistemelor reale, fac posibilă explicarea și anticiparea faptelor. Este cazul explicării și anticipării mișcării corpurilor cerești, de exemplu a regularităților din mișcarea planetelor sistemului solar. Tocmai asemenea corelații între legile formulate în limbajul matematic al teoriei și rezultatelor măsurătorilor sunt cele care ne îndreptățesc să
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]