1,485 matches
-
zilele noastre, când țăranul este recompensat pentru sângele și sudoarea pe care de milenii le-a vărsat întru apărarea patriei sale, pentru menținerea ființei naționale. Pentru că în rest a fost numai mințit, înșelat, umilit. Se făcea într-un fel dreptate, expropriindu-se 6,0 din cele 9,2 milioane de hectare cât reprezenta suprafața marilor moșii. Aplicarea reformei agrare a dus la întemeierea a 1,5 milioane de noi gospodării țărănești, la îmbunătățirea situației economice a multor familii de țărani, deveniți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ce înfăptuiește o a treia reformă agrară în România dând iluzia țăranilor, ostașilor abia întorși de pe front că noua putere de orientare sovieto-comunistă va coborî fericirea pe pământul românesc. Pe baza legii reformei agrare din 23 martie 1945 au fost expropriate toate proprietățile moșierești ce depășeau 50 ha., proprietățile funciare aparținând colaboraționiștilor cu Germania nazistă, criminalilor de război și vinovaților de dezastrul ce se abătuse asupra țării, precum și ale acelora care în ultimii șapte ani nu și-au exploatat direct terenurile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
compasiunea pentru victimele veritabile, cele care nu pot să se ajute singure în mod real și ne aruncă în păcatul lipsei de caritate. Guvernanții au produs un exces major de transfer al carității, atribuție a moralității individuale și comunitare. Au expropriat caritatea, iar noi nu ne-am opus. Uneori ne-a convenit să fim victime privilegiate, mai ales clienți favoriți. Instituirea carității în locul dreptății ca politică de stat este populism curat și miroase de te ucide a telenovele latino-americane și românești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
incapacitatea de guvernare a Alianței și aliaților. Aseară, cinci copilași din cartier îmi spuneau că: „Semne bune anu’ are!”. La guvernare sunt câțiva oameni pe care îi cunosc direct, unii îmi sunt prieteni. De o săptămână viața lor a fost expropriată și dată peste cap: adio privatitate, proiecte profesionale, seri cu prieteni, adio liniștea anonimatului relativ. Unii nu s-au gândit în viața lor să facă politică până în clipa în care au fost aruncați din lacul liniștit direct în tsunami pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Aproape toți membrii ei au pierit în iadul închisorilor comuniștilor-sovietici. Numeroși sînt acei cărora nu li s-a făcut nici grația unui mormînt, fiind aruncați la groapa comună. Avuturile românilor sînt confiscate fără milă, despuierea este totală: pămînturile țăranilor sînt expropriate, locuințele oamenilor sînt naționalizate, prăvăliile negustorilor, atelierele meseriașilor, fabricile industriașilor, totul este confiscat, totul devine proprietatea Statului comunist-sovietic. Pînă și banii din pungile oamenilor sînt furați într-o noapte: moneda țării este declarată fără valoare de pe o zi pe alta
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
bihoreană: doamna Veturia Candrea. Activitatea de până acum a Reuniunii se intensifică, un dinamism nou pune în mișcare forțele gospodărești ale femeii române și noi precepte se aplică în conducerea reuniunii. Un imperativ categoric răsună pe toate potecile și se expropriază toate mișcările culturale și naționale spre a se ajunge scopul de a aduna fonduri... „care nici când nu vor fi prea mari pentru a servi multiplelor trebuințe ce incumbă unei societăți cu caracter cultural și umanitar, cum este societatea noastră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
că scopul legilor elaborate era doar acela de a modifica legile anterioare. Un prim reper legislativ care are legătură cu cooperația română după primul război mondial este Decretul lege nr. 3697 din decembrie 1918 referitor la împroprietărirea țăranilor cu terenurile expropriate de marii proprietari. Instituția însărcinată cu punerea în aplicare a prevederilor acestei legi a fost Casa Centrală a Cooperației și Împroprietăririi, care avea, printre altele, și rolul de a constitui obștii de împroprietărire care să ia în folosință terenurile expropriate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
expropriate de marii proprietari. Instituția însărcinată cu punerea în aplicare a prevederilor acestei legi a fost Casa Centrală a Cooperației și Împroprietăririi, care avea, printre altele, și rolul de a constitui obștii de împroprietărire care să ia în folosință terenurile expropriate până la darea lor în proprietate. Așa cum am mai spus într-un alt subcapitol acestea nu pot fi considerate cooperative în adevăratul înțeles al cuvântului, ci simple instrumente aflate la dispoziția statului pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legii de împroprietărire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
metode: introducerea cotelor obligatorii de produse agricole, instituirea unor impozite exagerat de mari, desființarea pieței funciare, închisoarea, deportările, excluderea din școli și din servicii a chiaburilor; pentru ca în martie 1959 printr-un decret al Marii Adunări Naționale aceștia să fie expropriați în mod forțat "excedentul" de teren pe care-l dețineau în proprietate. Personalitatea juridică a cooperativelor agricole de producție, își avea temeiul legal în articolul 26 din Decretul nr. 31/1954 cu privire la persoanele fizice și juridice, precum și în articolul 43
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
un pământ al contemplației. El nu presupune (sau nu mai presupune) o afirmare a suveranității. Dacă o astfel de convingere nu face din creștinul ca atare un patriot, cel puțin putem afirma că el nu va fi tentat să-și exproprieze vecinul. A considera Cerul drept singurul și adevăratul Pământ îți permite să te detașezi mai ușor de lumea terestră. Indigenul din împrejurimi nu va fi nevoit să se "care" sub pretext că intinează puritatea unui loc predestiant. Jidovul rătăcitor era
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
terenurilor numai În condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, În condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală". Alin. 3 -"Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire". Alin. 4 -"Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită În proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenței sociale, etnice, religioase, politice
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
În adevărate conflicte care, Înainte de a ajunge pe rolul instanțelor de judecată, pot fi soluționate mai eficient și cu mai multă celeritate prin procedura medierii. În practică s-au semnalat unele conflicte Între proprietarii privați, ale căror terenuri au fost expropriate sau folosite pentru rețelele energetice edilitare, În vederea trecerii acestora pe subteran, la suprafață sau aerian, pe baza dreptului de uz și de servitute prevăzut atât În Codul civil cât și În legea specială privind furnizorii de energie electrică și calorică
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
tot felul, care nu trebuie să ajungă neapărat În sala instanțelor de judecată, În condițiile În care În birourile unor mediatori pot fi soluționate asemenea conflicte majore. legate de aceste litigii sunt și conflictele la care ajung proprietarii de terenuri expropriate pentru nevoi de utilitate publică cu firmele executoare și cu autoritățile implicate În actul de expropriere, pe seama neachitării sau achitării cu Întârziere a contravalorii terenului expropriat. IV.Conflicte determinate de gradul de insuportabilitate a noxelor și deranjamentelor fonice ca : conflicte
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
sau chiar referate literare în vederea publicării unor cărți. Dna Wexler se pare a produs și ea un timp astfel de referate, fără să facă prea mari servicii literaturii bune din țară... Era ultimul an al Pelișorului în folosința artiștilor și, „expropriindu-l” în folosul familiei, Ceaușescu a dat una din ultimele lovituri acelui tip de literatură ce „servea necondiționat partidul”! Într-adevăr, pe măsură ce partidul slăbea frâiele cenzurii, al trierii cadrelor din redacții după principiul strict al dosarelor, pe măsură ce regimul vizelor pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ales, se bucură de aprecierea forurilor financiare externe de care avem nevoie mai mult ca oricând. [...] În 1996, CDR a pus accentul mai mult pe măsuri de salvgardare a categoriilor nevoiașe lovite de reformă, promițând doar capitalismului rentier restituirea proprietăților expropriate de comuniști. [...] PDSR, care în 1994 se afla în ofensivă, exploatând atât mizeria socială, cât și lipsa de perspectivă a oamenilor, acum se află în dificultate: trebuie să împace și capra și varza. Capra este popularitatea generată de rezistența la
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nici un fel de reparație, fără aprobarea Comisiunii Monumentelor Istorice”. Prefectura județului Fălciu (prefect, lt. col. Lazăr Ioan), prin adresa nr. 112 din 4 martie 1940, solicita, de urgență, Primăriei orașului Huși să înainteze un plan al casei, care urmează să fie expropriată, proprietatea lui Ștefan Filon, „casa în care a fost născut Domnitorul Alexandru Ioan I Cuza declarată Monument istoric”. Totodată, prefectul cerea Primăriei să-i comunice dacă pentru răscumpărare avea prevăzut în bugetul în curs vreo sumă. Primăria, cu promptitudine (8
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care-i conduce spre nehotărâre și echivoc. S-a uitat politica lui „cui pe cui se scoate”, s-a uitat că „pasărea pe limba ei piere” și că ar trebui pusă în aplicare formula: „ceasul comunismului a sunat, expropriatorii sunt expropriați”. Asta cu atât mai mult cu cât comunismul „moldovean” nu are nimic „național” și este produs, exclusiv, de export, adus și venit bucată cu bucată. Suntem noi, cei de dincoace de Prut, mult prea ocupați cu cazuri grele (cazul mult
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
casă țărănească, acoperită cu țiglă, care a rezistat până după evenimentele din 1989. A trăit modest, din veniturile mici aduse de cele 100 ha, lucrate după sistemul vechi, cu țăranii din Slobozia și din Lunca. În 1949, când au fost expropriați foștii moșieri, și ridicați, după ce Sofia și fratele Vasilică au fost audiați la Bacău, li s-a fixat domiciliul în Slobozia, în casa țărănească, unde au și murit, fiind întreținuți și înmormântați de oamenii din sat. Țin minte că, împreună cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au continuat să muncească pe moșiile boierilor Rosetti sau Sterian, în condiții dezavantajoase, chiar grele, după cum relatează cei care au trăit la începutul secolului al XX-lea. Reforma agrară din 1864 s-a făcut cu despăgubirea proprietarilor care au fost expropriați. Țăranii cu 4 boi împroprietăriți cu 4 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină, aveau de plătit suma 133 lei (aur) și 24 parale, cei cu 2 boi împroprietăriți cu 2 fălci, 40 prăjini și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Casa Centrală unde am stat de vorbă cu Gh. Duca, căci el era în locul lui Fotin Enescu. Acesta murise în Basarabia. I-am spus despre cumpărarea moșiei Dobreana și că eram amenințați cu exproprierea. Am cerut ca să nu ne mai exproprieze moșia. Ni s-a aprobat, însă cu condiția ca membrii acestei obștii să nu mai ia pământ din alte moșii., la împroprietărirea pe baza reformei agrare. Tot atunci am fost și la Creditul Funciar unde am cerut ca să se treacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
teren arabil 2. 10 ha fâna Total: 665 ha Suprafața declarată expropriată, conform scării de expropriere, a fost de 406,10 ha, iar suprafața rămasă proprietarului a fost de 258,90 ha. Comisia a procedat, în continuare, la delimitarea suprafețelor expropriate în diferite puncte ale moșiei, cu pământ de proastă calitate și erodabil: 1. Locurile numite Pârlituri, Valea lui Avram și deasupra Văii Boțului pe dreapta Pârâului Roșu, pe pantele de deasupra cătunului Valea Boțului, până pe creasta dealului Ungureni. 2. Locul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proprietățile locuitorilor din Fruntești la sud și cu proprietățile moștenitorilor defunctei Eufrosina Rosetti. 7. Locul numit Runcul, începând dinspre nord, din hotarul răzeșilor din Botești (Dealul Mare) și Mărăști și mergând spre sud până unde se va completa suprafața totală expropriată de 406,10 ha. Proprietara, Virginia Lambrino, împreună cu judecătorul delegat de la Judecătoria Parincea și-a oprit cel mai productiv pământ, 335 ha, trecut la categoria neexpropriabil, din care 42 ha au fost trecute la terenuri neproductive. În fața acestei situații, locuitorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșii din comună, aparținând urmașilor Eufrosinei Rosetti: Petru, Sofia Boteanu, Vasile și Mihai Rosetti. Din procesul verbal încheiat reiese că nici unul nu intră sub incidența legii de expropriere, deoarece nu posedau mai mult de 100 ha teren agricol expropriabil. (Se expropriau moșiile mai mari de 100 ha, dar se întâmpla ca un proprietar să aib mai multe moșii, astfel că, și după reforma agrară din 1921, au rămas moșieri cu sute de ha teren agricol!) Petru Rosetti avea 143 ha, din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau compuse din următoarele terenuri: 1. 6 ha imaș impropriu arăturii, fosta vie a căpitanului Boteanu; 2. 2 ha imaș impropriu arăturii, la locul numit „Tureatca”; 3. 258,9 ha pământ arabil rămas proprietarului; 4. 45,6 ha impropriu arăturii, expropriat în 1919; 5. 360,5 ha pământ arabil expropriat în 1919; 6. 72 ha izlaz comunal dat în 1909. Total: 745 ha. La această suprafață s-a aplicat reducerea de 1/8, obținându-se cuantumul optim de 93,1250 ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
impropriu arăturii, fosta vie a căpitanului Boteanu; 2. 2 ha imaș impropriu arăturii, la locul numit „Tureatca”; 3. 258,9 ha pământ arabil rămas proprietarului; 4. 45,6 ha impropriu arăturii, expropriat în 1919; 5. 360,5 ha pământ arabil expropriat în 1919; 6. 72 ha izlaz comunal dat în 1909. Total: 745 ha. La această suprafață s-a aplicat reducerea de 1/8, obținându-se cuantumul optim de 93,1250 ha, care scăzut din suprafața totală, rămâne pentru expropriere 651
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]