1,458 matches
-
FcRn. Există doar un singur tip de receptor din subgrupul FcαR care a fost desemnat FcαRI sau CD89, întâlnit pe suprafața neutrofilelor, eozinofilelor, monocitelor, a unor macrofage (incluzând celulele Kupffer) și a unor celule dendritice. Molecula FcαR prezintă două domenii extracelulare de tip imunoglobulinic și aparține superfamiliei de recunoaștere imună (MIRR). El semnalizează prin asociere cu două catene semnalizatoare FcγR. Un alt receptor este numit receptorul Fc alfa miu (Fcα/µR) și reprezintă o proteină transmembranară de tip I ce poate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
semnalizatoare FcγR. Un alt receptor este numit receptorul Fc alfa miu (Fcα/µR) și reprezintă o proteină transmembranară de tip I ce poate lega deopotrivă IgA și IgM, prezentând însă o afinitate mai mare pentru IgM. Dar, având un domeniu extracelular de tip Ig, acest receptor Fc aparține, de asemenea, superfamiliei imunoglobulinelor. Din categoria receptorilor Fc epsilon se cunosc două tipuri FcεRΙ și FcεRΙΙ. FcεRΙ este un receptor de înaltă afinitate, membru al superfamiliei Ig, care prezintă domenii de tip imunoglobulinic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
uman dintr-o linie celulară mieloidă umană. Acest cADN codifică un polipeptid de 287 aminoacizi cu o secvență semnal de secreție și un presupus domeniu transmembranar. Autorii au evidențiat faptul că FcAR are două motive imunoglobulinice (Ig) la nivelul domeniului extracelular și prezintă omologie cu alți receptori Fc, precum FcGR și FcER. Analiza Northern blot a evidențiat faptul că gena pentru FcAR se exprimă ca două transcripte majore de 2,6 kb și de 2,8 kb. Comparația exprimării FcAR pe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mutații în presenilina 1. Două metaanalize recente au demonstrat o asociere semnificativă între genotipul proinflamator IL-1β -899 T/T și AD cu debut precoce. Supraproducția cronică de TGF-β1 în șoarecii transgenici promovează amiloidogeneza și neurodegenerarea prin efectele stimulatorii asupra depozitelor extracelulare de proteine matriciale. Activarea microglială și producția de oxid nitric (NO) și citokine proinflamatorii este crescută la șoarecii mutanți PSEN1, sugerând că presenilina 1 ar juca un rol proinflamator asupra celulelor cerebrale, independent de acumularea de Aβ (Lee și colab
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la om de gazda sa intermediară musca țețe (Glossina tzetze) produce boala somnului, la om, și boli înrudite acesteia, la animalele domestice. Flagelatul parazit se divide prin fisiune binară și realizează densități populaționale mari, în țesutul conjunctiv și în fluidele extracelulare unde peste 99,9% dintre paraziți sunt distruși de anticorpii gazdei. Celula parazitului Trypanosoma brucei este acoperită de un înveliș de suprafață care acoperă membrana celulară și care constă dintr-un monostrat de (5-10) 106 molecule de glicoproteină variabilă de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
comune pentru pacienții Alzheimer dar sunt rare pentru cei care nu suferă de tulburări cognitive. O altă anomalie a creierului observabilă la boala Alzheimer sunt plăcile. Acestea sunt niște depozite ale unor proteine numite amiloide care se acumulează în spațiile extracelulare din cortexul cerebral, hipocamus și alte structuri ale creierului. Sunt multe celule moarte în cortexul pacienților care suferă de Alzheimer, care duc la contractarea cortexului și extinderea ventriculelor creierului. Celulele care rămân pierd multe dentrite ramuri ale celulelor care leagă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
virale. 2. Lărgirea structurilor celulare. Creșterea volumului celulelor sinusoidale și a hepatocitelor se poate datora fie prin mărirea structurilor celulare (celule Kupffer, reticul endoplasmatic), fie prin stocarea unor substanțe (grăsimi, glicogen, colesterol, fier, cupru, mucopolizaharide, proteine etc.). 3. Lărgirea spațiului extracelular. Staza sanghină în sinusoide și în spațiul Disse întâlnită în insuficiența ventriculară dreaptă, insuficiența tricuspidiană (hepatomegalie pulsatilă), sindromul Budd Chiari, boala veno-ocluzivă, pericardita constrictivă determină hepatomegalie. Hiperemia inflamatorie din hepatita acută virală induce creșterea dimensiunilor ficatului. Defectul de formare sau
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
insuficiența tricuspidiană (hepatomegalie pulsatilă), sindromul Budd Chiari, boala veno-ocluzivă, pericardita constrictivă determină hepatomegalie. Hiperemia inflamatorie din hepatita acută virală induce creșterea dimensiunilor ficatului. Defectul de formare sau drenare a bilei sau limfei asociază hepatomegalie. 4. De asemenea, mărirea volumului matricei extracelulare prin producție de proteoglicani, colagen, elastină etc. se poate manifesta cu hepatomegalie. 5. Procese înlocuitoare de spațiu circumscrise. Orice proces înlocuitor de spațiu de tipul chiștilor (hidatici, solitari, din boala polichistică), tumorilor benigne sau maligne (primare sau secundare) determină hepatomegalie
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
un perete solid a fost esențial pentru edificarea de organisme erecte, cu suprafața mare); la absorbiori, precum ciupercile, peretele a fost de asemenea crucial pentru stabilirea unui mod de viață care răspunde de schimbul de molecule prin difuziune pasivă (emisie extracelulară de enzime litice și absorbția produșilor de degradare solubili). Peretele asigură schimburile dintre protoplast și mediul Înconjurător, precum și susținerea, ceea ce a permis dezvoltarea de organisme erecte de talie mare, mai cu seamă când el suferă modificări chimice secundare (cutinizare
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
miceliului de ciuperci, cu perete chitinos, nu pot absorbi fragmente de organisme prin endocitoză (ca celulele animale); de aceea peretele ciupercii impune absorbția de molecule mici, rezultate din degradarea moleculelor organice mari cu ajutorul enzimelor; așadar, digestia este În mod obligatoriu extracelulară. Printre enzimele excretate de ciuperci, unele sunt de un mare interes ecologic, precum cele care, degradând lemnul, reciclează carbonul; unele ciuperci sunt lignolitice, altele celulolitice . Apicalele și formarea de țesuturi la alge și mușchi. Selecția evolutivă a privilegiat creșterea apicală
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
moderat de etanol (13-24 g alcool/zi pentru bărbați și 7-12 g alcool/zi pentru femei). Recent un studiu efectuat în Italia de către Emdin și colab. a evidențiat valoarea predictivă a GGT pentru evenimentele coronariene explicată prin intervenția enzimei în catabolismul extracelular al glutationului (principalul tiol antioxidant). Ar fi utilă o analiză a implicării acestei enzime și în progresia AOMI. Hiperlipoproteinemia este prezentă la 50% dintre pacienții cu arteriopatii obliterate. La valori ale colesterolului seric > 270 mg% (7 mmol/l) incidența claudicației
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
periferică nesemnificativă hemodinamic. Diabetul zaharat și scăderea toleranței la glucoză. Diabeticii prezintă mai frecvent, mai precoce și mai sever AOMI. Pentru explicarea apariției aterosclerozei precoce la pacienții diabetici a fost emisă ipoteza răspunsului-laretenție care presupune că evenimentul inițial este retenția extracelulară în regiunea subendotelială a peretelui arterial a lipoproteinelor aterogenice bogate în colesterol care sunt ulterior modificate enzimatic (oxidativ) generând bioproduși activi care induc numeroase răspunsuri locale (chemotactice etc). Deseori se întâlnește o asociere a mediocalcozei, arteriopatiei distale și neuropatiei. Prezența
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
structurală). Într-un sens larg, remodelarea poate fi definită ca orice modificare în dimensiunile arterei (lărgire/ îngustare) independentă/ dependentă de îngroșarea neointimală (remodelare favorabilă/ nefavorabilă). Remodelarea vasculară implică cel puțin patru procese celulare: creștere, apoptoză, migrare, producere/ degradare a matricei extracelulare. Remodelarea vasculară este dependentă de interacțiunea dinamică între factorii de creștere generați local, substanțele vasoactive și stimulii hemodinamici (Gibbons și colab. 1994). La remodelarea vasculară care asigură o lărgire compensatorie adecvată sau inadecvată se adaugă și procesul de îngustare vasculară
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
modificând proprietățile biomecanice ale regiunii afectate. Impactul structurii asupra biomecanicii arteriale se traduce prin: 1. comportamentul constitutiv complex: perete aproape incompresibil, viscoelatic, cu stress rezidual; nonliniaritate caracteristică. 2. deformare multiaxială, finită. 3. anizotropie. 4. heterogenitate (compoziție celulară și a matricii extracelulare variabilă de la un pacient la altul, cu vârsta și cu severitatea bolii). Stress-ul este definit ca fiind forța exercitată pe unitatea de aria iar strain-ul este definit ca modificarea fracționată a unei dimensiuni (l-l0/l0) ca rezultat al stress-ului
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și H2 2O. Ficatul nu poate folosi toată cantitatea de acetil CoA formată, în schimb prin condensarea a două molecule de acetil CoA se ajunge la acidul acetilacetic, fenomen numit cetogeneză. Acidul acetilacetic, extrem de solubil în apă, trece în lichidul extracelular și în țesuturi. Tesuturile extrahepatice transformă acidul acetilacetic în acetil-CoA, prin oxidarea căreia rezultă CO , H O și energie. 2 2 Majoritatea lipoproteinelor se formează în ficat (VLDL). Hepatocitele sintetizează mari cantități de colesterol și fosfolipide. Tot în ficat are
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de ATP în urma inhibării fosforilării oxidative mai determină și acumularea de ADP și adenozină (cu efect coronaro-dilatator ce permite creșterea aportului de oxigen), precum și acidifiere intracelulară prin NADH+, acizi grași liberi și lactat, care duce și la scăderea pH-ului extracelular. Acidifierea intracelulară și acțiunea detergentă a acizilor grași liberi sunt două din procesele ce duc la leziuni plasmalemale, cu pierdere de H+, K+, fosfat și chiar enzime. Alterarea contractilității în hipoxie este inițial determinată de modificări la nivel membranar, nu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
hipoxie este inițial determinată de modificări la nivel membranar, nu de insuficiența ATP pentru mecanismul contractil. 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor Cardiomiocitele prezintă un potențial electric de repaus, cu polaritate electrică negativă în compartimentul intracelular față de cel extracelular și cu o încărcare electrică corespunzătoare a fețelor membranei celulare, care se comportă ca un izolator electric. Ecuația Goldman stabilește cu precizie modul în care potențialul transmembranar, într-o arie membranară și la un moment dat, este strict determinat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
care se comportă ca un izolator electric. Ecuația Goldman stabilește cu precizie modul în care potențialul transmembranar, într-o arie membranară și la un moment dat, este strict determinat de valorile în acel moment pentru concentrațiile ionice locale intra și extracelular și pentru permeabilitatea zonei membranare respective pentru fiecare din ioni. Existența diverselor canale ionice voltaj dependente în sarcolemă permite producerea de potențiale de acțiune, cu caracteristici variate în diferitele tipuri de cardiomiocite. Potențialul de acțiune este prin definiție o depolarizare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cursul activității ciclice a miocardului în funcție de “geografia” zonelor în repaus, depolarizate, și în curs de repolarizare, conform propagării potențialului de acțiune. Aceasta înseamnă de fapt o distribuție neuniformă și în schimbare a sarcinilor electrice din volumul conductor reprezentat de spațiul extracelular miocardic. Ca urmare, acest fenomen poate fi caracterizat prin vectorul câmp electric respectiv, adică vectorul electric global al cordului, mai cunoscut sub denumirea de dipol cardiac (reprezentarea câmpului electric cardiac global cu centre de sarcină și linii de câmp). Dipolul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării sarcomerelor (~1 μm), cu menținerea constantă a lungimii benzilor A. Sursele de calciu activator pentru contracția miocardului sunt mediul extracelular (30%) și rezervele intracelulare (70%). Potențialul de acțiune induce creșterea calciului citosolic de la valorile sub-micromolare din repaus la ~10-5 M, prin două mecanisme: influx din exterior prin canale de tip L și eliberare din reticulul sarcoplasmic, indusă de însuși calciul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
există câștig sau pierdere netă de apă. Din această analiză rezultă faptul esențial că modificările rezistenței periferice nu afectează presiunea arterială pe termen lung, decât dacă sunt afectate funcția renală sau ingestia de apă. Supraîncarcarea hidrică a organismului crește volumul extracelular, inclusiv volemia, fapt ce duce la retur venos crescut, cu creșterea debitului cardiac și deci a presiunii arteriale (fig. 47). La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a vaselor sanguine, prezintă variate roluri funcționale. Endoteliul capilar este esențial în schimburile de substanțe dintre sânge și țesuturi. Endoteliul oferă vaselor sanguine o suprafață internă netedă, necesară pentru prevenirea trombozelor. Celulele endoteliale secretă factori de creștere, macromolecule ale matricei extracelulare și sunt implicate în metabolismul lipoproteinelor circulante. Endoteliul influențează tonusul vascular direct prin factorii vasoactivi secretați și indirect, prin preluarea și metabolismul substanțelor vasoactive (catecolamine, nucleotide adeninice, etc.). Celulele endoteliale sunt capabile să secrete factori relaxanți și contractanți, ca răspuns
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
voltajdependent. Natura chimică a EDHF nu a fost încă stabilită, candidații fiind reprezentați de acizi epoxi-eicosa-trienoici (EET; metaboliți ai acidului arahidonic produși pe calea citocrom P-450 monooxidazei), anandamidă (canabinoid endogen), apa oxigenată, peptidul atrial natriuretic de tip C, potasiul extracelular ușor crescut. Există diferențe considerabile între diferite teritorii privind contribuția relativă a factorilor relaxanți de origine endotelială la fenomenul de vasodilatație dependentă de endoteliu. Apa oxigenată poate fi produsă la nivel endotelial sub acțiunea NOS (printr-o subunitate specială sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
endotelial sub acțiunea NOS (printr-o subunitate specială sau în condițiile decuplării dintre acțiunea sa enzimatică asupra argininei de producerea de NO. Orice efect de activare a efluzului de K+ poate duce la o ușoară creștere locală a concentrației sale extracelulare, cu efect hiperpolarizant prin activarea pompei Na/K. Există un număr de teritorii vasculare la diverse mamifere unde K+ de origine endotelială poate fi considerat EDHF. 14.2.4. Endotelinul Endotelinele (ET) sunt peptide vasoconstrictoare de origine endotelială; celulele endoteliale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP, CGRP, VIP). Lichidul cefalorahidian are o compoziție similară cu lichidul extracelular cerebral și este format jumătate în plexurile coroide, jumătate periventricular și perivascular, fiind absorbit prin vilii arachnoidieni în sinusurile venoase cerebrale, cu un turnover de 4 ori pe zi. O caracteristică proeminentă a circulației cerebrale este permeabilitatea redusă a capilarelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]