5,420 matches
-
Lățimea benzilor-tampon se consideră de la limita blocului fizic în care se află parcela agricolă utilizată de fermier, adiacent zonei de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, spre interiorul acestuia. Parcelă 2. Menținerea benzilor-tampon (fâșiile de protecție) existente pe terenurile agricole adiacente zonelor de protecție a cursurilor de apă stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, în care este interzisă aplicarea fertilizanților și a produselor de protecție a plantelor Parcelă GAEC
ANEXE din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274747]
-
principale. Lucrarea superficială a solului poate fi realizată după recoltarea culturii aflate în vegetație și înainte de începerea lucrărilor necesare pentru pregătirea terenului și înființarea noii culturi. Parcelă 2. Acoperirea minimă a solului în cazul culturilor permanente, asigurată prin existența fâșiilor înierbate între rânduri, a mulcilor sau a resturilor vegetale pe cel puțin 50% din suprafața culturilor permanente din exploatație Parcelă GAEC 7 - Rotația culturilor pe terenuri arabile, cu excepția culturilor care cresc sub apă Rotația culturilor cel puțin o dată
ANEXE din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274747]
-
un plan de fertilizare bazat pe studii agrochimice; parcelă 1.g) - respectarea obligațiilor privind aplicarea îngrășămintelor pe terenurile adiacente cursurilor de apă și în vecinătatea captărilor de apă potabilă, în ceea ce privește interdicția aplicării fertilizanților de orice fel pe benzile-tampon (fâșii de protecție) adiacente zonelor de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; - respectarea lățimii minime a fâșiilor de protecție în funcție de panta terenului: 3 m pentru terenurile cu panta până la 12% și 5
ANEXE din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274747]
-
în vecinătatea captărilor de apă potabilă, în ceea ce privește interdicția aplicării fertilizanților de orice fel pe benzile-tampon (fâșii de protecție) adiacente zonelor de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; - respectarea lățimii minime a fâșiilor de protecție în funcție de panta terenului: 3 m pentru terenurile cu panta până la 12% și 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%; - prezența urmelor de îngrășăminte organice și chimice pe suprafețele de teren agricol ce constituie fâșii
ANEXE din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274747]
-
fâșiilor de protecție în funcție de panta terenului: 3 m pentru terenurile cu panta până la 12% și 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%; - prezența urmelor de îngrășăminte organice și chimice pe suprafețele de teren agricol ce constituie fâșii de protecție în zonele de protecție instituite în jurul lucrărilor de captare, construcțiilor și instalațiilor destinate alimentării cu apă potabilă, al surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, al surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum
ANEXE din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274747]
-
masuri sunt implementate orizontal prin promovarea acestora cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la nivel local. În plus, pentru a minimiza impactul inundațiilor, se vor promova practicile de utilizare durabilă a terenurilor și de gestiune a solului, crearea de fâșii de vegetație și implementarea de benzi tampon riverane ce pot ajuta la filtrarea apei și la prevenirea scurgerilor. Pentru descrierea suplimentară a obiectivelor P.M.R.I. au fost definite criterii, precum și indicatori pentru fiecare dintre obiectivele respective. Acestea permit corelarea directă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
lor - la câmpia joasă; ... – soluri cernoziomice, predominante fiind cele ciocolatii - pe formele ridicate ale câmpiei joase. ... Din punct de vedere geologic, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat predomină rocile de tip silicios. Rocile calcaroase se regăsesc în special în fâșii transversal iar rocile organice ocupă suprafețe restrânse. Formațiunile montane aparțin cristalinului autohton și Pânzei Getice. La câmpie se regăsesc nisipuri, argile, argilă roșie, loessuri, călcare, gresii, marne, marne nisipoase, pietrișuri. Clima în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat este temperat
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
măsuri sunt implementate orizontal prin promovarea acestora cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la nivel local. În plus, pentru a minimiza impactul inundațiilor, se vor promova practicile de utilizare durabilă a terenurilor și de gestiune a solului, crearea de fâșii de vegetație și implementarea de benzi tampon riverane ce pot ajuta la filtrarea apei și la prevenirea scurgerilor. Pentru descrierea suplimentară a obiectivelor PMRI, au fost definite criterii, precum și indicatori pentru fiecare dintre obiectivele respective. Acestea permit corelarea directă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
pe acoperișuri, alte elemente constructive ale clădirii, suprafețe pavate, având rol de captare și reciclare a apei în exces. Fig. 16. Exemplificare de amenajare grădină rezidențială cu scopul captării apei de ploaie în exces. (8) Coridoarele verzi sunt reprezentate de fâșii plantate, deseori conectând spațiile verzi la nivel urban, intervențiile la scară mică fiind: amenajări de-a lungul spațiului străzii, bulevarde verzi, grădini amenajate pe teren și interconectate. (9) Aliniamentele stradale care se recomandă să fie amenajate la nivelul străzilor din
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
județul Vâlcea Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale modelului steagului comunei Muereasca, județul Vâlcea Descrierea steagului Steagul comunei Muereasca este format dintr-o pânză dreptunghiulară cu proporția între lățimea și lungimea drapelului de 2/3, format din trei fâșii dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru, galben, albastru. În centru, pe fâșia de culoare galbenă, este imprimată stema comunei Muereasca. În partea de sus este inscripționat statutul localității „Comuna“, iar jos denumirea „Muereasca“, cu litere
HOTĂRÂRE nr. 595 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255507]
-
Descrierea steagului Steagul comunei Muereasca este format dintr-o pânză dreptunghiulară cu proporția între lățimea și lungimea drapelului de 2/3, format din trei fâșii dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru, galben, albastru. În centru, pe fâșia de culoare galbenă, este imprimată stema comunei Muereasca. În partea de sus este inscripționat statutul localității „Comuna“, iar jos denumirea „Muereasca“, cu litere de culoare neagră. Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lățime. Semnificațiile elementelor și ale
HOTĂRÂRE nr. 595 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255507]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > POEMELE IERNII Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului DORINȚA CU BALSAM TREMURĂTOR Tu, prin fâșii de nea, îți regăsești Dorința cu balsam tremurător, Eu, însă, cerul îl colind, dar nu mai ești, Așa cum fulgii se perindă, sus la nori. Și mi-am dorit aici, în cer, s-aud, Cum nici o ușă nu se mai închide
POEMELE IERNII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378564_a_379893]
-
iubirea cuibul și-a clădit, Furtuna nu cutează s-o atingă, Chiar în copacul veșnic desfrunzit, Cu grindină să plouă ori să ningă. Dar noi, prin anotimpuri de tăceri, Am și uitat ce iz are căldura. Când toamne reci strivesc fâșii din „ieri”, Simțiri plăpânde nasc, rănite, ura... (din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: ENIGMATICELE PLOI / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1967, Anul VI, 20 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate
ENIGMATICELE PLOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379032_a_380361]
-
de diverse sortimente: crap, somn, caras, știucă, biban, cubulețe de roșii, ardei gras, oțet, sare. Este gata când aripioarele se desprind din pește. Se servește cu smântână și leuștean. Jurilovca: chifteluțe marinate, pește afumat, șalău pane sub formă de fudulici (fâșii), caras prăjit, saramură de somn rondele, crap natur, cu solzi la cuptor, colțunași umpluți cu vișine sau caise sau brânză, clătite cu gem de caise, pandișpan cu caise deasupra, cornulețe cu gem de gutui și nucă, fursecuri crocante. Rețete: Crap
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
spală bine, se dă la cuptor, cu 10 minute înainte de a fi gata peștele se pun în tavă: roșii, ardei tăiați foarte subțiri, sare, piper, boia, ulei. Șalău pane sub formă de fudulici: Se curăță șalăul de piele, se taie fâșii de grosimea unui deget, pe toată lungimea peștelui, se presară cu sare, se țin 24 de ore, se dau prin făină, prin ou și se prăjesc. Chilia Veche: scordolea, știucă umplută, caras prăjit, lin cu legume la grătar, saramură de
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
Acasă > Poezie > Credință > RUGA Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului În mausoleu-ți straniu Tu inima...cui scrii poezie? A sufletului eroina, zi-mi ce simți Când fâșii din tine, vers, dedici? -Simt că-ți vorbesc în taină Doamne, Ție! ...că trec cuvântul, dincolo de mine Simțindu-i viața, ce de la Tine vine Și chiar de pentru alții-i o prostie A te cunoaște, a crede că exiști, Eu
RUGĂ de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381958_a_383287]
-
Timpul trecea greu, părea o clădire pustie, o liniște grea, apăsătoare, plutea asupra clădirii. Într-un târziu un țipăt puternic de durere, care venea dintr-una din încăperi, a sfâșâiat acalmia care pogorâse asupra clădirii, părea că liniștea ruptă-n fâșii se pierdea în neant. Al doilea țipăt mai puternic ca primul a rupt definitiv pacea din clădire. Un fior la străbătut pe șira spinării.Dintr-o dată ca la un semn ușile birorilor au început să se deschidă, oameni preocupați mergeau
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380292_a_381621]
-
groasă de bou. Mult mai târziu au ajuns la deșeuri din anvelope, dar erau mai rigide; pentru iarnă. Scorojite, uscate, mucegăite într-un colț. Le-a spălat, le-a lăsat la înmuiat vreo 3 ore. Apoi le-a tăiat în fâșii ... Citește mai mult ZUPA DE OPINCIEra obligatoriu ca tata să aibă la prânz o “zupă”. Pentru el toate erau “zupe”: ciorbele, supele, leveșa (cuvânt preluat de ardeleni de la unguri)... Când nu avea carne, îi cerea mamei să facă o zupă
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
groasă de bou. Mult mai târziu au ajuns la deșeuri din anvelope, dar erau mai rigide; pentru iarnă. Scorojite, uscate, mucegăite într-un colț. Le-a spălat, le-a lăsat la înmuiat vreo 3 ore. Apoi le-a tăiat în fâșii ... IV. , de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017. UN ARDELEAN CHIRA AUREL LUCIAN (Bunicu´ Boboc) s-a născut la 10 iunie 1940 în satul Lipău, județul Satu Mare. A copilărit în câteva sate din Nordul
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
oțel, Evit apropierea-i ascunsă de hublouri, Dar clipe mă-mpresoară în strașnicul hotel, Observ, după nuanță-s dispuse în carouri. Mai pierd și azi o luptă cu orele pustii, Migrează plictiseala ca păsări călătoare, Aș duce săptămâna tăiată în fâșii, S-o coase cu migală o nouă ursitoare. În zilele ce-aleargă - frenetic armăsar, Mă roade nostalgia cu dinții-i de-ntuneric, Îmi fâlfâie în ceafă destinul-păpușar, Orbita-i își urmează itinerarul sferic... Citește mai mult Mi-e sâmbăta calvarul
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
oțel, Evit apropierea-i ascunsă de hublouri,Dar clipe mă-mpresoară în strașnicul hotel,Observ, după nuanță-s dispuse în carouri.Mai pierd și azi o luptă cu orele pustii,Migrează plictiseala ca păsări călătoare,Aș duce săptămâna tăiată în fâșii,S-o coase cu migală o nouă ursitoare.În zilele ce-aleargă - frenetic armăsar,Mă roade nostalgia cu dinții-i de-ntuneric,Îmi fâlfâie în ceafă destinul-păpușar,Orbita-i își urmează itinerarul sferic...... XIII. ÎNTRE VIS ȘI REALITATE, de Camelia
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
primejdie, i-o luase-nainte. Ajuns la malul înalt, stâncos, scâncea implorând ajutor. Ursoaica grăbi să-l sprijine. Cocoțați cu greu pe stânci, scuturară puțina apă rămasă pe blană, căci afară aerul era cald... Se opresc. Se-ntind amândoi pe fâșiile răzlețe de gheață. Puiul își ceru dreptul său la hrană, dar ce primi fu puțin... Mamă-sa, vinovată, scoase un geamăt înfundat... Nici lapte?! Doar căldură și apă?! Doar atât?! Stârnit de pășitul pe gheața-nmuiată, puiul o ia mai lesne
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
de morsă. Niște blănuri de lup închipuiră culcușul, tocmai bun s-ogoiască pe-odorul ei, aflat în al cincilea an de viață. Necazul lui Anyu se dovedi în cele din urmă rana făcută deunăzi încercând să jupoaie un iepure. Puținele fâșii de somon uscat avute în sac amenințau cu sfârșitul. Amețită de căldură și foame, se rănise adânc. Acum brațul stâng îi era ostenit de atâta efort și de vătămătură. Degeaba-l strânsese în fâșii de piei... Din el se scurgea
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
încercând să jupoaie un iepure. Puținele fâșii de somon uscat avute în sac amenințau cu sfârșitul. Amețită de căldură și foame, se rănise adânc. Acum brațul stâng îi era ostenit de atâta efort și de vătămătură. Degeaba-l strânsese în fâșii de piei... Din el se scurgea în răstimpuri, când se rupea coaja rănii, un pârâiaș roșiatic ce răzbise mâneca veșmântului... Începu s-amorțească palma. Cum să se descurce c-o singură mână?! Se căzni să uite de rană întrebându-se
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ÎNTRE DOUĂ LUMI Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2031 din 23 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Între două lumi, o fâșie plină de furnici milostive, trec peste ea cu smerenia cerului răsfrânt pe ogive. Și parcă tot mai des aș zbura, dar ce-i o pasăre arsă-n os? Oricât de aproape sunt norii, pământul cântă cel mai duios. Între două
ÎNTRE DOUĂ LUMI de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381526_a_382855]