3,289 matches
-
a hranei. Majoritatea fermelor pot avea pășuni permanente sau de termen lung, care nu fac parte niciodată (sau nu în mod normal) din rotația arabilă. De pe aceste terenuri, trebuie să se obțină destulă iarbă pentru păscut și suficiente cantități de fân necesare animalor din fermă. Leguminoasele sunt o componentă esențială a nutrețurilor în fermele organice, iar valoarea lor este din ce în ce mai mult recunoscută în agricultura convențională unde pajiștile de iarbă/trifoi oferă o alternativă necostisitoare pentru pajiști, care necesită mult azot. Abilitatea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
urmare a fixării lente în primul an de cultură și există riscul de a se ofili cultura din cauza agentului Verticillium, lucru care poate limita viața culturii. Lucerna este o cultură destinată conservării, fiind mai potrivită pentru însilozare decât transformată în fân din cauza fragilității ei când este uscată. Dacă este pășunată, ar trebui să se acorde suficient timp pentru refacere, iar după fiecare pășunat trebuie avută mare grijă la animale, pentru ca există pericolul umflării acestora. 2.2.14. îngrășămintele verzi îngrășămintele verzi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cereale pentru a minimaliza riscul paraziților la leguminose și problemele bolilor. Leguminoasele, precum lucerna și trifoiul roșu, pot fixa cantități mari de azot, dar într-un sistem fără șeptel ele nu au nici un folos real, altul decât conservarea sub forma fânului și apoi vândut. în această situație, cantități foarte mari de azot și potasiu sunt îndepărtate din fermă și este îndoielnic dacă acest deficit poate fi susținut prea mult timp. în sfârșit paiele conțin cantități semnificative de potasiu , iar ținta ar
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
prin recoltarea cerealelor, cu condiția încorporării paielor sub arătură. în schimb, recoltarea cerealelor ca masă verde pentru însilozare determină exporturi însemnate de potasiu din sol. Una din căile rapide de inducere a deficienței în potasiu o reprezintă cosirea repetată pentru fân sau siloz sau recoltarea unor culturi pentru masa vegetală, fără returnarea potasiului sub forma reziduurilor vegetale sau îngrășămintelor verzi. Speciile agricole, de asemenea, diferă în ceea ce privește cerințele lor minime de potasiu necesare creșterii și dezvoltării optime, această diferențiere înregistrîndu-se, pentru aceeași
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
din sol, cu cca 90% din ionii de potasiu accesibili pentru a fi preluați de prima cultură. Efectul mulciului asupra nivelului de aprovizionare cu potasiu poate fi considerabil, avînd în vedere că materialele utilizate pentru mulcire, cum ar fi ierburile (fînul) și paiele, conțin mult potasiu. Calciul, magneziul și sodiul conținut de materialele tipice mulcirii este mic comparativ cu potasiul, rezultînd o preluare preferențială a potasiului de către rădăcinile majorității culturilor agricole. Abilitatea speciilor ierboase de a prelua și reține puternic potasiul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
infertilitate. Deși fosforul este un nutrient major pentru plantă, unele specii de plante conțin cantități reduse de fosfor, insuficiente pentru a satisface cerințele mari ale animalelor în acest element. Unele pășuni pot avea un conținut scăzut în fosfor, ca și fânul, și paiele, în timp ce cerealele și subprodusele lor sau alte materiale cum ar fi făina de carne și oase și făina de pește sunt bogate în fosfor. Fosforul conținut de soluri variază considerabil în dependență de natura materialului parental, gradul de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
anumite regiuni cum ar fi Africa, India sau America, iar în Europa spre exemplu această problemă este nesemnificativă. Altele sunt otrăvitoare, precum iarba rea din pășuni, care de obicei se evită de șeptelul viu la păscut, putând fi încorporată în fân sau siloz. Probleme pot fi deasemenea cauzate și de buruienile greu digerabile sau nedigerabile, sărace nutrițional care pot afecta producția animală chiar dacă nu sunt otrăvitoare. Buruienile concură cu plantele de cultură pentru spațiu, lumină, apă și elemente nutritive. în multe
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cel mult șase săptămâni, în timp ce la alte buruieni înflorirea are loc mult mai târziu. Transportul la mare distanță a semințelor este asociat, de obicei, cu activitățile umane cum ar fi contaminarea semințelor plantelor de cultură prin curățirea necorespuzătoare sau folosirea fânului și paielor pentru hrană. împrăștierea gunoiului de grajd sau a mocirlei de canal care nu au fost în mod corespunzător îngrășate și aerate pentru a obține un nivel ridicat de distrugere a semințelor de buruieni și folosirea mașinilor fermei cum
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de transportul și folosirea semințelor recoltelor, de gunoiul de grajd, așternutul și hrana animalelor, cât și de răspândirea prin mașini, combine și depozitarea semințelor. Nu pot fi făcute prea multe lucruri pentru a preveni răspândirea semințelor din hrana animalelor, prin fân, sau folosirea paielor contaminate pentru așternut, dar folosirea corespunzătoare a gunoiului de grajd ar trebui să reducă semnificativ numărul de semințe de buruieni viabile. Procesul de degradare al bălegarului încurajează atât germinarea semințelor în straturile de suprafață, precum și distrugerea semințelor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
12 luni și de 20-30 kg peste această vârstă. În sezonul de iarnă, în rație predomină nutrețul suculent, cel fibros și apoi concentratele. Tineretul femel în vârstă de până la 12 luni trebuie să primească în rație următoarele cantități: 3-4 kg fân de bună calitate, din care 50% fân de leguminoase; 10-16 kg suculente, din care 50% rădăcinoase (sfeclă furajeră), sau 7-10 kg semisiloz și 1,5-2,5 kg amestec de nutrețuri concentrate, la care se adaugă 50-60 g nutreț mineral (format
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
această vârstă. În sezonul de iarnă, în rație predomină nutrețul suculent, cel fibros și apoi concentratele. Tineretul femel în vârstă de până la 12 luni trebuie să primească în rație următoarele cantități: 3-4 kg fân de bună calitate, din care 50% fân de leguminoase; 10-16 kg suculente, din care 50% rădăcinoase (sfeclă furajeră), sau 7-10 kg semisiloz și 1,5-2,5 kg amestec de nutrețuri concentrate, la care se adaugă 50-60 g nutreț mineral (format din 30-40 g cretă furajeră și 20-25
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
semisiloz și 1,5-2,5 kg amestec de nutrețuri concentrate, la care se adaugă 50-60 g nutreț mineral (format din 30-40 g cretă furajeră și 20-25 g sare). Pentru tineretul femel în vârstă de peste 12 luni, se asigură: 4-5 kg fân de bună calitate, din care 50% fân de leguminoase; 15-24 kg suculente, din care 50% rădăcinoase, sau 10-15 kg semisiloz, 2-3 kg amestec de furaje concentrate și 25-30 g sare. Tehnologia exploatării taurinelor pentru producția de lapte. Tehnologia de exploatare
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de nutrețuri concentrate, la care se adaugă 50-60 g nutreț mineral (format din 30-40 g cretă furajeră și 20-25 g sare). Pentru tineretul femel în vârstă de peste 12 luni, se asigură: 4-5 kg fân de bună calitate, din care 50% fân de leguminoase; 15-24 kg suculente, din care 50% rădăcinoase, sau 10-15 kg semisiloz, 2-3 kg amestec de furaje concentrate și 25-30 g sare. Tehnologia exploatării taurinelor pentru producția de lapte. Tehnologia de exploatare reprezintă știința dirijării și optimizării factorilor de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
va calcula la 55-65 kg pentru fiecare vacă, pe zi, ceea ce echivalează cu circa 10 tone pe an. Pentru perioadele cu timp ploios, când nu se poate intra în câmp pentru recoltare, se vor prevedea în ferme suficiente rezerve de fânuri și nutrețuri însilozate cu care să fie hrănite vacile până când se poate din nou intra în câmp pentru aducerea de nutreț verde. Hrănirea mixtă a vacilor (la pășune și la grajd). Se practică în fermele unde există suprafețe mici de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pentru majoritatea zonelor din țara noastră. Tehnica hrănirii vacilor pe timp de iarnă. Ca o caracteristică a hrănirii în perioada de iarnă, este utilizarea de nutrețuri conservate. Dintre furajele utilizate în perioda de iarnă, în alimentația vacilor pentru lapte, menționăm: Fânurile. În special cele de leguminoase (lucernă, trifoi sau amestec de graminee și leguminoase) sunt indispensabile hrănirii normale a vacilor pentru lapte, doearece ele acoperă cea mai mare parte a proteinei necesare, a sărurilor minerale și a vitaminelor. Stimulează dezvoltarea microflorei
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și leguminoase) sunt indispensabile hrănirii normale a vacilor pentru lapte, doearece ele acoperă cea mai mare parte a proteinei necesare, a sărurilor minerale și a vitaminelor. Stimulează dezvoltarea microflorei și microfaunei ruminale, dirijând-o spre producerea precursorilor laptelui. Cantitatea de fân administrată vacilor în lactație este de cel puțin 1 kg pentru fiecare 100 kg masă corporală. Fânul, pentru a avea palatabilitate mare, trebuie să fie de calitate, respectiv să aibă un conținut scăzut de fibră brută (sub 25%) și să
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
a proteinei necesare, a sărurilor minerale și a vitaminelor. Stimulează dezvoltarea microflorei și microfaunei ruminale, dirijând-o spre producerea precursorilor laptelui. Cantitatea de fân administrată vacilor în lactație este de cel puțin 1 kg pentru fiecare 100 kg masă corporală. Fânul, pentru a avea palatabilitate mare, trebuie să fie de calitate, respectiv să aibă un conținut scăzut de fibră brută (sub 25%) și să nu fie mucegăit. Porumbul însilozat. Este cel mai răspândit furaj cu valoare energetică pentru hrănirea vacilor de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ierburi (graminee și leguminoase) însilozate la un procent scăzut de umiditate. Se recomandă să se conserve sub formă de semifân, în special nutrețul de la coasa I care, din cauza timpului ploios, nu se poate păstra în condiții bune sub formă de fân. Prin pălirea nutrețului verde până la o umiditate de 45-55% se produce moartea celulelor vegetale, iar în acest fel proteina din ele nu se mai scurge sub formă de suc celular, glucidele rămânând disponibile pentru fermentația lactică, ceea ce determină o bună
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
substanțe nutritive, fără a se face risipă. Administrarea furajelor la vaci se face într-o anumită ordine legată de o bună digestie și de imprimarea unui anumit sens activității microsimbionților rumenali. Astfel, primul furaj administrat vacilor, dimineața, trebuie să fie fânul, după care urmează primul tain de nutrețuri concentrate, apoi suculentele, respectiv sfecla, porumbul însilozat și semifânul. Pentru vacile care primesc concentratele în mai multe tainuri, acestea se intercalează între nutrețurile de volum la intervale de timp aproximativ egale. Structura rației
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
primele două luni de lactație, când unele rase produc 0,8-1,0 litru/zi, cerințele, în special pentru proteine, cresc foarte mult, ceea ce solicită dirijarea alimentației după curba de lactație. În general, rația se compune din 0,8-1,0 kg fân de leguminoase, 2,53,0 kg suculente și concentrate până la completarea necesarului de UN și PBD. În hrănirea oii se va ține cont de faptul că producția de lână crește zilnic cu aproximativ 12 g lână brută. În rația oilor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
până la completarea necesarului de UN și PBD. În hrănirea oii se va ține cont de faptul că producția de lână crește zilnic cu aproximativ 12 g lână brută. În rația oilor în faza de vârf a lactației trebuie să intre fânul de lucernă de bună calitate în cantitate de 1,0-1,5 kg, iar nutrețurile suculente, care stimulează secreția lactogenă, trebuie să reprezinte în mod obligatoriu o constantă a rației. Din această grupă se pot administra următoarele sortimente: nutreț murat 1-2
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
se întocmesc rații de hrană în funcție de specificul zonei de cultivare rentabilă a cartofului sau sfeclei. Se recomandă următoarele amestecuri: 3,2-5,0 kg cartofi fierți în amestec cu 2,0-2,5 kg concentrate și 0,3-0,4 kg făină de fân de lucernă în prima fază; 4,0 kg cartofi fierți și 4,0 kg sfeclă tocată în amestec cu 1,0 kg concentrate în faza a II-a. De menționat că, în cele două variante, concentratele posedă următoarele proporții: 30
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
firmei. „Cheia” înțelegerii mesajului este însă culturală, mai degrabă decât de marketing. Bannerele sunt etichete ale respectului față de cel ce caută firma. În fond, acesta poate fi un om modest aflat în postura de „căutător al acului în carul cu fân”, atunci când caută de la bordul unui camion de mare tonaj o firmă într-o zonă industrială aglomerată. Cartierul general al firmei îi transmite nou-venitului semnale culturale importante asociate ideii enunțate anterior. Se pătrunde ușor și se urcă ușor. La propriu și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și În cazul altor incompatibilități: „N-are după ce bea apă și se scobește Între dinți”; „După ce că are chelie, mai vrea să-și facă și cărare”; „Păcat de mărgăritar, că e la gât de măgar”.) A căuta acul În carul cu fân. Când cineva nu are simțul realului, riscă să se epuizeze făcând lucruri total ineficiente, chiar ridicole, absurde: „A căra apa cu ciurul”; „Prostul taie copacul ca să-i mănânce rodul” etc.) Cade pe spate și-și frânge nasul. Viața ne arată
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În silă: „Cine plătește Înainte este rău servit”. De aceea, unii țărani, intuind valoarea motivațională deosebită pe care o are o recompensă promisă, dar Încă neonorată, Își stimulează caii Înhămați la căruță legând de oiștea acesteia un sac plin cu fân sau cu ovăz, la care caii evident nu pot să ajungă, dar pe care ei tot văzându-l În mersul lor, se Întăresc În nădejdea că, la terminarea căratului poverii, stăpânul lor Îi va răsplăti.) Bate fierul cât e cald
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]