10,854 matches
-
suprafață, sol, ape subterane, aer)./5, 9, 26, 46/ În prezent, în marea majoritate a localităților rurale nu există un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă, populația acestor localități dispunând doar de surse proprii de alimentare cu apă (puțuri, fântâni), iar consumatorii deversează, în mică proporție apele uzate în fose septice, puțuri filtrante proprii, iar marea majoritatea descarcă apele uzate în natură sau în rigolele stradale. Această situație a dus la poluarea pânzei freatice subterane, a aerului (aerosoli) și respectiv
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
utilizarea WC-ului, precum și pentru creșterea animalelor de pe lângă gospodăriile proprii ale locuitorilor; - apă pentru nevoi publice: unități de învățământ de toate gradele, creșe, spitale, policlinici, băi publice, cantine, cămine, hoteluri, restaurante, magazine, cofetării, unități pentru distribuirea locală a băuturilor răcoritoare, fântâni de băut apă, completare la fântânile ornamentale (dacă nu sunt alte surse) etc. - apă pentru stropitul spațiilor verzi. - apă pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor, când nu se poate altfel apa va fi luată din rețeaua de apă potabilă
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
animalelor de pe lângă gospodăriile proprii ale locuitorilor; - apă pentru nevoi publice: unități de învățământ de toate gradele, creșe, spitale, policlinici, băi publice, cantine, cămine, hoteluri, restaurante, magazine, cofetării, unități pentru distribuirea locală a băuturilor răcoritoare, fântâni de băut apă, completare la fântânile ornamentale (dacă nu sunt alte surse) etc. - apă pentru stropitul spațiilor verzi. - apă pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor, când nu se poate altfel apa va fi luată din rețeaua de apă potabilă, total sau parțial; - apă necesară pentru
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
Atunci când draperiile sunt depărtate și legate cu șnur de o parte și de cealaltă a ferestrei, iar asta se întâmplă în fiecare zi, de dimineața și până la primele semne ale înserării, privitorul poate admira peluza din fața casei, precum și o mică fântână arteziană în care apa țâșnește dintr-un ulcior (ei, da, nu vă mirați, o imagine clasică, de ce și ar fi dorit Lady Esmeralda ceva cu totul special?) ținut de un țânc în pielea goală, cu părul cârlionțat și ochi mult
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
toți, și Împăratul și slujitorii au văzut cum pasărea favorita zbura Încolo și Încoace cu furculița de argint În spate.Cu siguranță era o hoață. Și toți hotărâră că pasărea trebuie legată de picioare cu o ață și Înecata În fântâna arteziană astfel Încât toate păsările din grădină să ia aminte.Numai copilul slujitorului de la grajduri a plâns. Stând În cuibul de sub streașina palatului, pasărea auzi Întâmplător ce i se pregătea. Așa că plecă În lumea largă. Venea toamna, dar nu avea ce
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și băiatul lui Traian erau de nedespărțit.Cântau Împreună, rădeau, povesteau și se jucau.Fata Îi povestea despre Dacia, cât de frumoasă era cu apele limpezi, cu munții și turmele de oi.Baiatul Îi vorbea despre Roma, despre cărți și fântâni arteziene. Cel mai mult le placeă să se joace prin gradină, să alerge, să se Întreacă la povestit.Și fata Îi arătă ce dar frumos i-a făcut tatăl ei: globul de aur.Și Traian Îi dăruise fiului său ceva
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
a spus aniversatei: Nu ești decât o fată mândră și răzgâiată! Cei drept, cam așa era. Fata se Încruntă, strânse pumnii, Îl fulgeră cu privirea pe sub sprâncenele dese, se repezi la el, Îi smulse sabia și i-o aruncă În fântâna lângă care se aflau. Baiatul, care ținea la sabia lui, luă globul de aur al fetei și-l aruncă sus, sus de tot, spre cer.Și globul cel strălucitor rămase pe cer! Amândoi porniră În fugă, plângând și țipând la
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ajuta pe oameni ori de câte ori se ivea prilejul.Asculta păsul tuturor, ca un Înțelept ce era, făcând fapte bune una după alta.Ajuta văduvele dându-le câte un bănuț de argint, copiilor orfani le da câte un colăcel, punea apă În fântânile aproape secate, scotea animalele căzute În râpă, logodea fetele cu feciori vrednici și harnici, mângâia bătrânii neputincioși.Și câte și mai câte nu făcea moș Nicoară. Ba, el certa Soarele și-l păzea când acesta vroia să se ascundă după
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
râu sau mare, se Înghesuiau buluc și sorbeau toată apa, până la ultima picătură.Mergeau pe sub pământ, zburau pe deasupra pământului În căutarea apei.Zmulgeau pădurile, sfărâmau munțti, doar doar or găsi un firicel de apă.De prin sate furau apa din fântâni. Ca orice lucru furat, apa trebuia ascunsă undeva.Zmeii și balaurii,după ce s-au certat și s-au Împăcat, au hotărît să ascundă apa În nori.Dar nu În orice fel de nori, ci În norii din al nouălea cer
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Îndrepte lucrurile și să oprescă răul din oameni. Foca, un trimis al Domnului nu mai putea Îndura starea aceea de lucruri.Trimise pe pamant o secetă și o arșiță cum nu mai fusese până atunci. Nu plouase de mult timp, fântânile secau.Pâământul era crăpat ca vai de el, parcă era un moșnegel plin de riduri.Ierburile se Înroșeau și se uscau.Pădurile luau singure foc și trosneau În uscăciunea lor.Vitele se lungeau costelive și mureau de sete. Dar oamenii
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cu cărți În care erau trecute cele mai amarnice blesteme. A treia credea că acolo se ascundeau zmeii de frica lui Făt-Frumos. Și cine Îndrăznea să deschidă ușa, pe loc se transforma În broască râioasă, iar broasca era zvârlită În fântâna fară fund din curtea castelului. Când Zmeii și cu cele zece fiice ale lor au plecat la plimbare prin pădurea Întunecată, Ghiocel a mințit că nu se simte bine și că vrea să rămână acasă cu slujitorii. Nici n-au
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
dar când Își aduce aminte de caii lui , de faptul că oamenii sunt hoți, le trimite săgeți de foc, de le pârjoleste ierburile, le trimite săgeți de foc de le usucă copacii, le trimite săgeti de foc de le seacă fântânile. Uite-așa ajunse pentru prima dată focul pe pământ. IARBA FIARELOR Toată lumea auzise de iarba fiarelor, Însă nimeni nu o găsise vreodată. Toți oamenii din aceea țară știa că iarba fiarelor poate deschide orice lacăt. Unii flăcăi povesteau că atunci când
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
rosteau formule magice lovind obiectele s-au ființele ce trebuiau să fie fermecate sau desfermecate, tot cu nuiele de alun, nuielele fiind când bune, când rele.Fântânarii furau și foloseau pe rând nuiaua de alun, când vroiau să facă o fântână, cu ajutorul ei găsind izvoarele cu apă bună de băut. Dar cum a apărut alunul? La nașterea lui Alun, singurul fecior al unei Împărătese credincioase, uristoarele i-au spus pe rând: una -să fie frumos ca soarele, a doua-să fie sănătos
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ușa aceasta, coborâți în parc, apoi pe aleea din stânga, la parter. Își luă micul bagaj, coborî câteva trepte și intră într-un mic parc. Aleile erau strălucitor de albe, străjuite de statui, nimfe, satiri, fauni și, în mijloc, trona o fântână arteziană cu pești exotici. Porni pe aleea din stânga și, la primul pas, auzi scrâșnind pietricelele aleii. Se uită mai atent și observă că sunt fărâme de marmoră albă. La al doilea pas, același scrâșnet, același plânset al marmorei. Aici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
privi bradul din capătul parcului. Parcă fusese sădit special acolo, pentru a fi admirat! Totul era bine gândit, își zise. Mângâind brațul fotoliului, dădu peste un buton. Îl apăsă. În secunda următoare tot parcul era inundat de lumină, iar din fântâna arteziană țâșneau jerbe de apă multicolore. Aleile din firimituri de marmură albă străluceau, scânteiau. Era fascinant! Oare cine s-o fi îngrijit de aceste lucruri? Totul era de o mare frumusețe. Gustă câte puțin din ceea ce cumpărase, apoi se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Se visau deja călătoare pe mări și oceane. Camelia se interesă de cum merg treburile la noua casă. Primul lucru de care întrebă a fost dacă are apă curentă. Petre își dădu seama că se acomodase ușor cu căratul apei de la fântână. Treaba asta îi și plăcea apa era răcoroasă, îl bucura să învârtă roata la fântână, să audă lanțul și apoi căldarea scufundându-se . Era o încântare dimineața, când se ducea la fântână. Îi răspunse Cameliei că nu avea! Când vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
noua casă. Primul lucru de care întrebă a fost dacă are apă curentă. Petre își dădu seama că se acomodase ușor cu căratul apei de la fântână. Treaba asta îi și plăcea apa era răcoroasă, îl bucura să învârtă roata la fântână, să audă lanțul și apoi căldarea scufundându-se . Era o încântare dimineața, când se ducea la fântână. Îi răspunse Cameliei că nu avea! Când vei avea și apă curentă, am să vin! Bine. Se sui în mașină și plecă înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
că se acomodase ușor cu căratul apei de la fântână. Treaba asta îi și plăcea apa era răcoroasă, îl bucura să învârtă roata la fântână, să audă lanțul și apoi căldarea scufundându-se . Era o încântare dimineața, când se ducea la fântână. Îi răspunse Cameliei că nu avea! Când vei avea și apă curentă, am să vin! Bine. Se sui în mașină și plecă înapoi, la casa lui de vacanță. De departe auzi lătratul lui Toni. Îl aștepta în poartă, îi sări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Alice, dumneata și păcatele? Da, fetița mea, cu anii se cam adună... Mai stătură puțin pe verandă, mai discutară și se retraseră apoi fiecare prin camera lui. Când reapărură, Petre îi aștepta cu dulceață de afine și apă rece de la fântână. S-au reunit pe verandă și iar au început cu poveștile. Luat la întrebări era în primul rând "amiralul", viitor "lup de mare" cum e, cum e programul, cum sunt "superiorii", când o să plece cu Bricul "Mircea"... Radu se revanșă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în vestul grădinilor Păscălenilor, de aceea i se mai spune și „La Păscăleni”; - Fasoliște - tarla paralelă cu Groapa Negri dinspre Sirețel; - Feredeu - teren arabil mai înalt, de pe stânga Siretului, între acesta și satul Lespezi; - Fermă - terenul din jurul fostului C.A.P.; - Fântâna lui Ianuș - teren arabil între Heci și Conțești; - Fundoaia - până în vale la Alexa și Viișoara, până în DJ 208; - Groapa Negri - de la Tănase până la drumul spre Sirețel; - Hârțoi - teren din satul Dumbrava de la Baba Hârțoi până la Dănilă; - Haturi - terase antropice pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dănilă; - Haturi - terase antropice pe Coasta Heciului (la Gh. Curuț); - Hârtoape - sat ce se învecinează cu localitatea Dumbrava la S, care a făcut parte din comuna Lespezi. Menționat prima dată în documente în 1470;Hățaș teren neted, de luncă, de la fântâna lui Spataru până la Nemțeni și drumul spre Bursuc Vale; - Icoane - loc de fânaț și teren arabil, la est de calea ferată și până la drumul Bursuc Vale - Heci, între Poienița și Nemțeni; - I.M.M.R. - fosta moșie a lui Ioan J. Chiriacescu, preluată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Probota, Heci (Trestioara), Conțeasca pe dreapta, Buda, Sirețel pe partea stângă. Comuna Lespezi este bogată și în ape subterane, care se găsesc la baza terasei vechi și în terasa de bază, fiind folosite de localnici prin cele peste 60 de fântâni. VEGETAȚIA Relieful este acoperit cu vegetație de pădure și pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacăn, stejar, iar după război s-au plantat și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
poate fi folosită în diferite scopuri economice: apă potabilă, irigații, iar după terminarea barajului de la Cotul Doctorului va putea avea și alte utilități: navigat, sporturi nautice, amenajări pentru agrement. Apele subterane asigură populația cu apă potabilă, alimentând circa 60 de fântâni. Stratele acvifere din terasa medie a Siretului, de la Heci, cu debite bogate și calități fizicochimice bune, sunt captate în două locuri: la Gorcilă, de unde prin pompare se alimentează cu apă potabilă partea dinspre Pașcani a satului Heci; din izvoarele de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de la Lespezi, care se găsesc la 20 m adâncime, conțin calcar, s-a realizat un sistem centralizat de alimentare din Lunca Siretului. Din terasele de 20-30 m și 30-60 m altitudine se exploatează gresie calcaroasă folosită de localnici la construcția fântânilor și a beciurilor și tot mai puțin la construcția caselor. Solurile fertile de pe terasele Siretului au o bogată vegetație de ierburi, în parte înlocuită de culturi de cereale, plante de nutreț și mai greu de înțeles de ce nu sunt mai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
CULTURALĂ În afară de cei 83 km de drumuri, de podurile din comună și cei 10 km de cale ferată de pe linia Suceava-București, comuna dispune de un sistem de infrastructură propriu. În privința sistemului de alimentare cu apă, gospodăriile populației se alimentează din fântâni sau puțuri de tip rural. Comuna nu dispune însă de rețele de canalizare. Teritoriul comunei Lespezi este străbătut de rețeaua de înaltă tensiune de 220 kw. O ramificație de linie de medie tensiune asigură alimentarea a 13 posturi de transformare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]