1,866 matches
-
psihologică În vreme de război de I.L. Caragiale Trama "schiței" (desemnarea îi aparține autorului; în fapt, organizarea este tipică unei nuvele divizate în trei părți distincte) În vreme de război (1898) constituie pandantul ambiguizat epic al mai vechii nuvele O făclie de Paște. Substratul intrigii rămâne aproximativ același: un hangiu (de data aceasta, un etnic român) este torturat de propria conștiință, care suspectează manifestarea iminentă a unui pericol înspăimântător. Originalitatea scenariului caragialian rezidă în plasarea convenabilă a acțiunii între doi poli
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu o descriere de natură, în ipostaza ei cea mai ostilă: "Era o zloată nemaipomenită: ploaie, zăpadă, măzărică și vânt vrăjmaș". Vitregia elementelor este, dacă luăm în calcul și prezentarea cadrului de un gotic răsăritean în mai vechea nuvelă O făclie de Paște, preludiul caragialian al unui eveniment terifiant, pregătit cu migala unui maestru al suspansului. Totuși, deși suntem avertizați că "drumul parcă era pustiu", mai ales fiindcă "a-nceput ninsoare mărunțică și deasă, și s-a pornit crivățul s-o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
un modèle fictionnel qui se propose d'illustrer le sentiment d'épouvante en utilisant les ingrédients de l'univers réel et en respectant les lois de la vraisemblance. Ici, nous avons inclus les œuvres suivantes : Alexandru Lăpușneanul de Constantin Negruzzi, O făclie de paște de I.L. Caragiale et La Vulturi! de Gala Galaction. La deuxième grande ligne de recherche est axée sur ce que nous avons appelé la terreur de frontière, qui se trouve donc à la limite entre le naturel et
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
das Grauen in seiner natürlichen Beschaffenheit dar, d.h. ein fiktionales Modell, in dem die Angst im Rahmen der wirklichen Welt, als Folge natürlicher Erscheinungen, den Gesetzen der Wahrscheinlichkeit entsprechend, entsteht. Hierzu gehören folgende Werke: Alexandru Lăpușneanul von Constantin Negruzzi, O făclie de paște von I.L. Caragiale und La Vulturi! von Gala Galaction. Eine zweite Art beschreibt eine sogenannte "Grenzerscheinung", die ich als "Schwellengrauen" bezeichne möchte und die als ambivalent zwischen dem Natürlichen und Übernatuerlichen, dem Realen und Fantastischen angesiedelt ist. Dabei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu Lucian Blaga, care aprecia articolele „tânărului filosof” ce îi era doctorand din 1947, constituie o fecundă ucenicie. Odată cu desființarea, în 1952, a facultății, H. ajunge la Catedra de istorie medie a României ca asistent al profesorului David Prodan. În „Făclia” din 1953, la sărbătorirea lui Dimitrie Cantemir, H. își reia activitatea publicistică după zece ani de tăcere. Traduceri de poezie îi apar în „Scrisul bănățean” și „Luceafărul de ziuă” (1956-1957). Din 1959 se transferă la Universitatea „Al. I. Cuza” din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
Timișoara, 2000; Pro Eminescu, Iași, 2001; Tradiții naționale (în estetică și filosofia artei), Iași, 2001; Printre contemporani. Oameni și cărți, Iași, 2003. Antologii: Coșbuc văzut de contemporani, București, 1966 (în colaborare cu Georgeta Dulgheru). Repere bibliografice: D. Florea-Rariște, „Dincolo de ruine”, „Făclia”, 1959, 4069; Iordan Datcu, „Coșbuc văzut de contemporani”, GL, 1966, 37; Poezia ieșeană contemporană, îngr. I. Popescu-Sireteanu, pref. Virgil Cuțitaru, Iași, 1968, 264-270; Zaharia Sângeorzan, Redescoperirea clasicilor, RMB, 1979, 10748; Grigore Smeu, Resursele unei sinteze estetice, „Revista de filosofie”, 1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
de a-și cinsti maestrul. "Cunoaște-te pe tine însuți" reprezintă taina marilor inițiați. Pentru a pătrunde prin această ușă îngustă în imensitatea universului nevăzut trebuie să trezim în noi viața directă a sufletului purificat și să ne înarmăm cu făclia inteligenței, a cunoașterii Principiilor și a numerelor sacre (Ed. Schure). Aceasta era trecerea pe care o făcea Pitagora de la cosmogonia fizică la cea spirituală, doctrină cunoscută sub numele de transmigrația sufletelor. Doctrina evoluției sufletului este învățătura comună a tuturor tradițiilor
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
se adresează unei conștiințe comunitare. Ființarea omului prin conștiință, concept preluat de Eminescu de la confluența "Upanișadelor" cu filosofia lui Kant, este lamura vieții sau Tat twam asi (Tu ești această ființă), dătătoare de sens. Eul postkantian din poezia "Ca o făclie ..." este spirit faustic, creator intramontabil ca și timpul imaginației. Întâlnindu-se peste timp, prin frecventarea mitologiei vedice, cu T. S. Eliot, Eminescu dă în "Scrisoarea I" "o sinteză subînțeleasă între cosmogonia vedică și cea kantiană". În poemul ce face saltul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ai înnobilat stirpea umană / încât al tău părinte / nu s-a împotrivit din tine să se nască / În al tău pântec s-a reaprins iubirea / cu calda-i rază în eterna pace / astfel a încolțit această floare. Aici ne ești făclie-n crugul cerului / de milostenie; iar jos, în rândul muritorilor, / ești de nădejde nesecat izvor. / Femeie, atât de maiestuoasă și de grație plină, / încât cel ce iertarea vrea și nu vine la tine, / dorința lui e-un zbor fără de aripi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
170 de locuri; „Coada Lacului“, camping, sat Remeți, o stea, 18 camere, 68 de locuri, bufet-bar cu 60 de locuri; „Pusta Bulz“, camping, o stea, 60 de camere, 240 de locuri, bufet-bar cu 40 de locuri; localitatea Oradea - „Terra“, strada Făcliei nr. 29, hotel, 2 stele, 21 de camere, 42 de locuri, restaurant cu 130 de locuri l Județul Caraș-Severin - localitatea Băile Herculane - „Florilor“, strada Trandafirilor nr. 19, pensiune, 2 stele, 5 camere, 10 locuri; localitatea Poiana Mare nr. 170, „Casa
Agenda2004-7-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282078_a_283407]
-
aer mai slobod, mai curat, Să pierz ideea tristă, de veacuri întărită, Că lumea moștenire-ntâmplărilor s-a dat! Atunci dac-a mea frunte galbenă, obosită, Dacă a mea privire s-o-ntoarce spre mormânt, Dac-a vieții-mi triste făclie osândită S-o-ntuneca, s-ar stinge de-al patimilor vânt, Pe aripile morții celei mântuitoare, Voi părăsi locașul unde-am nădăjduit; Voi lăsa fericirea aceluia ce-o are, Și a mea pomenire acelor ce-am iubit.
Ce așteptați de la anul 2012? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4962_a_6287]
-
înalță muntele blestemului 1, cît de apropiați sînt unul de celălalt, cît de greu e să distingi între ei. Pînă și apa rece se încinge pe trupul meu la duș, mîinile îmi dogoresc, limba îmi arde în gură ca o făclie și beau din apa ce mi se prelinge pe cap, extenuată de drumul lung pe care l-a parcurs, telefonul se trezește din nou la viață cu un sunet persistent, însoțit de bătăi în ușă, frămîntarea lăuntrică îmbracă brusc o
Zeruya Shalev - Thera by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/6189_a_7514]
-
Dan Grădinaru Peștera lui Platon. Ca să distingem în poezia eminesciană obiectele, la lumina infimă a lunii și a stelelor, trebuie să ținem aprinsă deasupra capului mai mereu o făclie. Mitul peșterii lui Platon este, alături de mitul lui Orfeu și Euridice, mitul antichității cel mai reprezentativ. Lirica nocturnului, cu "conture triste" (Melancolie), cu întunericul, umbrele și penumbrele, "pulberea (care) se joacă în imperiul unei raze" (Scrisoarea I), rază pe care
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
Uzina Mecanică Muscel („Metalurgistul”) sau de la Întreprinderea de Construcții și Montaje Siderurgice din Galați, înscrisuri oficiale, tot ce ține de lumea brevetelor, de automobile, administrație publică etc. Putea fi exhaustivă și monumentală, în același timp, istoria jurnalismului din România fără „Făclia” Căminului cultural din Caracal? Firește că nu! În schimb, putea fără „Curentul” lui Pamfil Șeicaru, seria 1928-1944, cu un „Almanah” și un supliment pentru copii, puse la colț pe... două rânduri. 4. Iată o parte din titlurile reținute într-o
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
nu doar medic, profesor și mentor pentru medicii timișoreni, ci și un om al literaturii, artelor, sportului. „Când ai prilejul și privilegiul de a crește în preajma unor asemenea personalități, nu poți decât să-ți dorești, fierbinte, să duci mai departe făclia științei, așa cum olimpicii duc flacăra la fiecare nouă competiție de învingere a barierelor umane“, mărturisește acad. Ioan Munteanu.
Agenda2005-05-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283342_a_284671]
-
sectoarele de drum afectate de noile prevederi, precum și regimul legal de viteză anterior și actual, la nivel național, pe raza celor 88 de localitîți, sunt cuprinse într-o listă întocmită de polițiștii rutieri. Otopeni, Copăceni, Valu lui Traian, Murfatlar, Medgidia, Făclia, Craiova-Filiași, Branesti, Săftica, Tâncăbești, Ciolpani, Potigrafu, Românești, Băicoi, Breaza, Comarnic, Posada, Sinaia, Bușteni sau Azuga sunt câteva dintre lcoalitățile prin care șoferii au voie să circule cu 70 km/k, pe drumurile naționale care le tranzitează.
Limita de viteză majorată la 70km/h, în 88 de localităţi din ţară () [Corola-journal/Journalistic/27208_a_28533]
-
Cronicar Creștinism caragialian Noul Caragiale va fi creștin... «sau nu va fi deloc!»": parafraza expresiei atribuite lui Malraux despre secolul XXI aparține dnei Anca Hațiegan. Autoare a unui articol despre O făclie de Paște (STEAUA nr. 11-12, 2002), dna Hațiegan crede că a venit timpul să luăm în considerare "fundalul mitic-creștin pe care e proiectată drama lui Leiba Zibal". Cum contemporanii n-au făcut o primire grozavă nuvelei, Caragiale (scrie dna Hațiegan
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
a must dulce de struguri/ miros sînii/ fetelor din Canaan" (Canaanitele). Asemenea accente îmblînzesc sau răscumpără tristețea, oboseala, amărăciunea. Două motive recurente (lacul de onix și ochii verzi ai iubitei), la care se adaugă mici adieri prerafaelite ("îngeri transparenți aprind făcliile de ceară" - Insula), fixează lirica lui Solo Juster în descendența simbolismului, îmbogățit cu experiențele poetice ulterioare și trecut prin filtrul personal al autorului: "la răscrucea de vînturi/ cînd steaua albă ar pieri/ în lacul de onix/ vor tresări codrii plecîndu-și
În descendența simbolismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9524_a_10849]
-
Aducându-vă la cunoștință acest gest de omagiu al cetățenilor unuia dintre orașele cele mai occidentale de frontieră de Vest a României întregită pe veci Vă urăm sănătate și putere de muncă ca încă mulți ani să puteți ține aprinsă făclia drepturilor noastre istorice asupra acestor plaiuri strămoșești impunând în același timp lumii întregi geniul omului de stat și diplomat român reprezentat prin Excelența Voastră stop“. Acesta era textul telegramei transmise la Geneva, acum aproape șapte decenii, ministrului de externe al
Agenda2005-37-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284186_a_285515]
-
va exclama peste decenii și peste Ocean colegul său de breaslă ecleziastică, pastorul Martin Luther King, intrat și el în fibrilație onirică controlată. (Menționez, în treacăt, că visul - începând cu varianta sa feerică din Calul dracului până la coșmarurile din O făclie de Paște sau În vreme de război - survine în scrierile autorului cu o frecvență mai ridicată decât am putea bănui. Onirismul caragialian nu este o găselniță îndrăzneață, ci un fapt, pentru mine, inconturnabil.) Ce visează, așadar, patrioticul protopop cercual? Cu
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
am însurat/ Cu-o mîndră crăiasa/ A lumii mireasă;/ Că la nunta mea/ A căzut o stea;/ Soarele și luna/ Mi-au ținut cunună!/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași./ Preoți, munții mari./ Păseri lăutari./ Pasarele mii/ Și stele făclii!") O povățuiește că și mamei sale să-i spuie că nu s-a întors acasă pentru că s-a însurat și s-a dus cu o fată de crai în lume. Din această resemnare blajina s-a nascut ideea fatalismului care
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
miracolul vieții într-o necurmată, incomensurabilă proliferare: "pe timpan grauri sonori își făcuseră culcușul/ și un cîntec molcom susura din ramuri de diamant/ sub membranele translucide/ densitatea și zborul se desprindeau una de alta/ prin cromozomii sticloși orbecăiau mesageri cu făclii/ flacăra olimpică tremura într-un corp ce se plăsmuia sub ochii noștri/ vătafii lentilei ne biciuiau cu întronări infinite/ năduful în nisipuri mișcătoare ritm în turbioane febrile/ gîfîiala în mitre fumurii/ diviziuni celulare se accelerau în ciclotroane biologice/ multiplicau frenezia
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
casa lîngă care te-ai strîns în ierni friguroase/ pentru drumurile străbătute desculț spre dimineți/ cu soare îngropat în struguri” (De îndărătnicie). Regretul îndepărtării e corijat de promisiuni așijderea în materie campestră ori silvatică: „s-a stins pe lume ultima făclie/ mă-ntorc la tine mamă/ cum se întoarce firul de iarbă-n/ rădăcini” (Reîntoarcerea). Explicabil, satul apare marcat de o stare critică. Ea e indusă atît de factori de civilizație care nu-i sînt favorabili, cît și de fibra lăuntrică
Într-o nouă variantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4146_a_5471]
-
utilizează în celebra Două loturi. Dar nu folosește deloc portretul fizic și moral al personajului. Acestea au, desigur, o viață interioară. Dar se oprește la planul organic, apropiindu-se, prin aceasta, de naturalismul european, ceea ce e valabil și pentru O făclie de Paște, singura nuvelă în care dramaturgul a tratat un caz. Iar stilul indirect liber, pe care scriitorul l-a introdus la noi, este tot o trăsătură a naturalismului european. În autorul Momentelor Vianu identifică mijloacele de a-și vedea
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
a mai scos la iveală: Capra cu trei iezi, o delicioasă operă pentru tineret, care a fost primită cu cel mai mare entuziasm și se juca cu casa închisă și alte 3 opere care așteaptă să vadă lumina rampei: O Făclie de Paște, Furtuna și Ioan Potcoavă (Ultimele două inspirate din Istoria Moldovei). În acest timp Zirra fu numit directorul Operei din București. Cu multă destoinicie și tact și-a îndeplinit acest dificil rol. De multe ori l-am primit în
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]