1,441 matches
-
preț pe Kico Panaitescu din închisoare (mai ales că nu luase în niciun fel parte la tulburări, ci era închis numai din răzbunare), m-am dus într-o dimineață la Institutul German să-l văd pe Gamillscheg. După ce mi-a făgăduit că se va interesa stăruitor de Kico Panaitescu (și s-a ținut într-adevăr de cuvânt, deși fără efect), a adus vorba despre tulburări. Era încă în perioada în care se mai credea într-o împăcare posibilă, dar Gamillscheg, respectând
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
rebeliune”, nu s-ar mai putea vorbi despre o acțiune politică a Mișcării Legionare. Speranțele continue ale câtorva naivi, încrezători în intervenția lui Hitler sau în „buna credință” a generalului Antonescu, s-au dovedit cu totul neîntemeiate. Amnistia așteptată și făgăduită pentru Paștele anului 1941 (fără nicio aluzie la zicala populară...) a fost amânată sine die și înlocuită cu o suspendare condiționată a executării unora dintre pedepsele mai mici, așa încât închisorile au continuat să geamă de legionari, întocmai ca pe vremurile
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Am stat câteva clipe pe gânduri și apoi l-am întrebat brusc: „- Notele Siguranței erau desigur din timpul când am fost mobilizat pe front? - Cum, ai fost pe front?”, a ripostat mirat [285] Mihai Antonescu. Apoi, schimbând tonul, mi-a făgăduit că se va interesa de „cazul” meu, m-a sfătuit să nu dorm acasă vreo două zile și i-a dat dispoziții lui Bădăuță să vorbească cu generalul Tătăranu, sub-șeful Statului Major, până se întoarce el de la Predeal. Povestea demersurilor
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Franța a întărit însă poziția satelitului său anti italian, Jugoslavia. Indiferent dacă revendicările italiene [300] asupra Coastei dalmate erau sau nu justificate (și se poate spune categoric că din punct de vedere etnic nu erau întemeiate, deși Franța și Anglia făgăduiseră Italiei Dalmația, tot așa de categoric!), România nu avea niciun motiv să se alieze cu dușmana Italiei, nu numai din pricina considerațiilor de rasă și de cultură, cât din pricină că Italia a fost singurul stat care a susținut revendicările românești asupra întregului
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
avea niciun motiv să se alieze cu dușmana Italiei, nu numai din pricina considerațiilor de rasă și de cultură, cât din pricină că Italia a fost singurul stat care a susținut revendicările românești asupra întregului Banat, la Conferința Păcii de la Versailles (deși fusese făgăduit de toți aliații, în momentele grele din 1916!), recunoscând apoi cea dintâi și alipirea Basarabiei. Aceste două acte ale politicii externe italiene trebuiau să constituie motiv serios pentru a împiedica să ne aliem cu dușmana ei, Jugoslavia, mai ales că
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
un profesor cultivat. Când s-a pensionat, a ajuns redactor la revista cultului mozaic. Deși preda matematica la liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava, Haim edita revista liceului, lăudându-se că aceasta n-ar nici un cusur, nici o virgulă de prisos. Făgăduia că, dacă cineva descoperă numai o greșeală, el înghite revista pagină cu pagină. Chiar pe prima foaie se lăfăiau însă șapte astfel de păcate. Ca pensionar, profesorul Stino se retrăsese în căsuța lui de pe strada Română nr. 9, în care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
să-i cedeze o jumătate din oră. Geometru de elită și preocupat de probleme încâlcite mai mult decât de pregătirea elevilor, Țâmpoc, când intra în clasă, începea să dicteze din mers datele problemei care în clipa aceea îi absorbise interesul. Făgăduia celui care îi află soluția să-i încheie media anuală zece. Puțin îi păsa lui că regulamentul școlar nu-i îngăduia să se țină de promisiune atâta timp cât nici cei mai străluciți elevi nu erau în stare să-i dezlege problemele
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
oameni de bună-credință care devin o țintă pentru șarlatani. Cum ținea să cumpere fiicei sale din București un apartament, un avocat l-a convins să-i vândă lui vila din Iași pe care moșul o dichisise o viață. I-a făgăduit că-l va întreține până la moarte cu tot cu soție. Când s-a văzut stăpân pe acte, avocatul i-a scos pe bătrâni în stradă. Moș Tăutu a fost nevoit să facă rate pentru garsonieră. De nevoie, a cerut să îndrume un
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
a acesteia nu poate fi dată uitării, indiferent de situația Bisericii și de timpurile care le traversează. „Potrivnicii sunt mulți, zilele sunt grele, dar speranța nu poate pieri pe vecie”(Psalmi, 9:11), iar „nădejdea vieții veșnice pe care a făgăduit-o mai înainte de anii veacurilor Dumnezeu, care nu minte”(Tit, 1:2), nu poate dispărea. Mitropolitul Nectarie ar mustra acele „suflete inconștiente, care nu apreciază zilele mari pe care le trăim, sufletele care seamănă otrava invidiei și a învrăjbirii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
text? * Ce este real în această povestire? * Ce este închipuit/fantastic? * Ce însușiri pozitive are Maria? * Tu cum procedezi cu lucrurile tale? 2) Găsește cuvinte cu același înțeles pentru: a vorbi, a privi, miracol, filă, voce, confortabil, amici, supărat, a făgădui. 3) Desparte în silabe cuvintele de la exercițiul anterior. 4) Alcătuiește două propoziții în care să folosești sensurile diferite ale cuvântului”vin”. 5) Scrie un dialog pe care îl poți avea tu cu creionul roșu. 6) Ordonează silabele date și formează
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
în care românii ar fi contribuit cu o "legioană". În vederea acestei armate era în căutarea de puști și a unui bun general român. "Ca Archimed dar - scria lui I. Ghica - mă adresez la tine și-ți cer aceste două lucruri, făgăduind cu dânsele a răsturna lumea." Scopul monografiei asupra lui Mihai Viteazul era de a arăta rezultatele naționale ce se pot obține prin inițiativa militară a unui erou. Istoria, perimată din punct de vedere științific și întocmită după vechea metodă a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu solemnități sentimentale: Când aș ști cu-ncredințare că sunt câte le vorbești Și că n-oi fi înșelată ș-adevărat mă iubești Și că jertfa nu mi-oi pierde-o, dar oi face-o pentr-un ce, Ți-aș făgădui din parte-mi amur și fidelite. ZILOT ROMÎNUL Cronicarul ascuns sub pseudonimul Zilot Românul era pe la 1850 un om cu totul vechi, el care, născut pe la 1780, alcătuise în 1800 o cronică în versuri și proză din domnia lui Constantin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-i vestmântul Renașterii, cinic, mizantrop, ipocrit. Vlaicu e dimpotrivă un voievod trist de mizeriile patriei, unit în conspirație cu boierii, gata el însuși de orice jertfă. Nepotului său Mircea, contrariat că nu i se dă în căsătorie sora domnului, Anca, făgăduită din motive politice craiului sârbesc, îi face o lecție sublimă de abnegație, rezu-mînd destinul negru al țării: Chinuri? Tu vorbești de chinuri? Chin, a inimii bătaie? Chin? o clipă de nădejde, o-mboldire, o văpaie Ce s-aprinde c-o privire
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ale romanței. În ea întîlnim "amanți" în căutare de "iubire adevărată", despre a căror dragoste "știe lumea toată". "Amantul" invită pe "amantă" să rămână cu el "toată seara", încredințînd-o că nu-i nimeni "să ne vadă și să ne-auză", nefăgăduind nici o statornicie. Tonul e fanfaron și teatral, insinuant și sentimental. Sentimentalismul, care a câștigat adeziunea publicului, este tratat într-un spirit estetizant violent. Poetul pune în fascinarea prin sentiment o grijă excesivă artistică, teatrală și comică oarecum, ca orice mistificație
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Alecsandri, după: V. Alecsandri, Scrisori, ediție de Il. Chendi și E. Carcalechi, Buc., 1904.î realizarea unor idealuri sociale și naționale. Talentele ei, mai toate, sunt absorbite de această luptă. Un C.A. Rosetti, care în Ceasuri de mulțumire făgăduiește atât de mult1 și care ar fi fost un adevărat poet, nu mai face literatură poetică. Ion Ghica, acel mare talent de prozator, se dedă cu totul politicii. Dacă C.A. Rosetti și I. Ghica s-ar fi născut în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
leneșă; ea n-a produs nici un scriitor 2. (Ceea ce nu este perfect adevărat, și întrucît este adevărat, lucrul se explică prin aceea că această clasă și-a cheltuit energia pentru transformarea țării: am văzut că C.A. Rosetti, de pildă, făgăduia mult ca poet.) Această clasă tâmpită și leneșă a pus totuși mâna pe stat, pe o țară de oameni harnici și inteligenți. (Eminescu dă dovadă, cu acest prilej, de o curioasă concepție în sociologie, căci este nemaiauzit ca o clasă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
rit răsăritean, și de a-i încadra în structurile ecleziastice ale Bisericii apusene dar se termină cu un eșec total datorită invaziei tătărăști. În anul 1234 Grigore lX îl îndemna pe regele Bela să înzestreze biserica, a că-rei înălțare o făgădui-se în episcopia cumană, și să acorde episcopului catolic al românilor cu cele percepute de el însuși de la români. Papa denunța primejdia asimi- lării de către români a germanilor și ungurilor emigrați în episcopia cumană, semn al unei confruntări pe plan
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Dobrogea era controlată de geți pe care grecul îi numește sciți iar Istria era o cetate a lor: ,, În vremea aceasta era rege la sciți Atheas, care fiind amenințat cu război de istrieni, cere ajutor de la Filip prin mijlocirea Apoloniei, făgăduindu-i că-l va lăsa moștenitor peste regatul Sciției.” Dar acele vremuri erau și pentru cei răi așa cum dovedește tăblița 18 turnată pe la 350 î.e.n. Neamul de oieri a lui Maico a fost prima rădăcină(fondatorul) din Istria iar neamul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în prima scrisoare din 4 februarie: ,,în privința banilor de la primar, astăzi în 4 februarie am fost la el acasă. Nu mi-a tăgăduit că sunt banii, dar mi-a afirmat că din eroare i-a considerat ca bani pentru incendiați, făgăduindu-mi că sâmbătă la 6 februarie sau duminică dimineața mi-i va trimite prin secretarul de la primărie.”. Ori antedatează scrisoarea (și „astăzi în 4 februarie” este pentru scrisoarea din 3 februarie) ori pe 3 februarie la ora 9 n-a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
expedierea epistolei lui Mihai către matale a venit doctorul Isac aducând o scrisoare de la d-nul Maiorescu adresată lui, rugându-l s-o deie lui Mihai în mână. Doctorul a pretextat că scrisoarea adresată lui personal a uitat-o acasă, făgăduindu-mi că îmi va arăta-o mai pe urmă. Cătră Mihai scrie relativ la tipărirea ediției a 3-a a poeziilor lui, cerându-i și ce a mai scris nou să trimeată la tipar. De scrisoarea doctorului însă nu pot să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
februarie 1888, despre care este vorba: „...a venit doctorul Isac aducând o scrisoare de la d-nul Maiorescu adresată lui, rugându-l s-o deie lui Mihai în mână. Doctorul a pretextat că scrisoarea adresată lui personal a uitat-o acasă, făgăduindu-mi că îmi va arăta-o mai pe urmă. Cătră Mihai scrie relativ la tipărirea ediției a 3-a a poeziilor lui, cerându-i și ce a mai scris nou să trimeată la tipar. De scrisoarea doctorului însă nu pot să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Maiorescu.“ 8 Acest regulament nu a fost niciodată pus în practică; iar exercițiile mili tare începute, precum am spus, la cazarma Alexandria, au rămas fără urmare. Frământările politice, căderea guvernului conservator și războiul din 1877 au zădărnicit acest început care făgăduia atât de frumoase rezultate. Generalul Florescu pregătea armata în vederea marilor evenimente ce se anunțau în Peninsula Balcanică. În fiecare duminică, primăvara, se făcea în Cișmigiu un răzvod 9. Detașa mente din toate armele, ofițeri, generalul Florescu urmat de aghiotanții săi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acești candidați la un bun plasament politic - afară de Nicoale Fleva - au pierit fără să poată juca nici măcar un cât de neînsemnat rol în politica țării. Însuși Nicolae Fleva, în ciuda marii lui popularități, n-a dat, nici pe departe, aceea ce făgăduia și temperamentul, și marele lui pasionism politic. În lumea politică încep să circule versiuni neliniștitoare, se spune că Turcia se opune categoric ca România și Serbia să poată încheia convențiuni comerciale cu statele străine, în specie era vorba de niște
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era favorabil unei colaborări militare a României cu Rusia (în 1854, în timpul războiului Crimeii, fusese colonel în armata țaristă), dar, evident, opiniile sale nu erau împărtășite de ceilalți membri ai cabinetului. franco-rusă, care se punea la cale încă de pe atunci, făgăduiește Rusiei să-i plătească polița de la 1870.88 După cum Rusia n-a intervenit în războiul fran co-german, spre a împiedica victoria prusacă, tot astfel Germania nu va împiedica Rusia ca să-și execute programul în Balcani. Dar Austro-Ungaria e cu totul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
viața sa, apostolul libertății, susținătorul ideilor celor mai nobile, apărătorul popoarelor apăsate. Francia pierde în Michelet una din gloriile sale, România un susținător puternic“) a impresionat puternic opinia publică franceză, unul dintre ziarele pariziene reprezentative ale epocii, La République Française, făgăduind poporului român tot ajutorul moral de care acesta avea nevoie într-un moment de răscruce al istoriei sale („Nimic din ce atinge România nu poate, de aci înainte, să rămână străin pentru noi“ - cf. TEL., an. VI, 15 mai 1876
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]