1,424 matches
-
bună parte. Politicienii sunt reactivi. „Copilul care nu plânge, moare flămând.” Mass-media nu prea plâng pe această temă sau doar scâncesc timid. Atât de timid, încât politicienii aproape nici nu aud. Text publicat în Dilema veche, 18-24 martie 2005 Lumea făgăduinței Nu am să scriu cu pretenții de obiectivitate despre ceea ce noi numim „America” fiindcă, asemenea multor români, America este și a mea sau, dacă vreți, fac parte dintre aceia care își doresc să „americanizeze” România, atâta cât le stă în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pentru un public deschis acestui gen de simpatii. Mulți dintre cei ce scriu și mulți dintre cei ce citesc au ajuns pe o cale directă sau pe o cale livrescă în „America”. Sunt, carevasăzică, „americanizați”, contaminați de acea civilizație a „făgăduinței” că libertatea se poate concilia cu legea, meritul cu veniturile și statusul, regula majorității cu drepturile minorităților, competiția cu egalitatea de șanse, dreptul la liberă exprimare cu respectul pentru demnitatea persoanei, bogăția unora cu bunăstarea generală. Este țara în care
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de aer intelectual și emoțional! Poate din această pricină cred că trauma lor nu este doar a lor, ci una globală. Și că tristețea lor de acum este și a tuturor celor care îi iau drept referență, drept „lume a făgăduinței”. Putem să criticăm și să cârcotim oricând, în definitiv, nimeni nu o face mai temeinic în ceea ce-i privește, decât o fac ei înșiși. Dincolo de guverne, armate, FBI, CIA, sunt ei ca oameni și ca cetățeni. Este fals că nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Mineriadele castei politice Partea a V-a Armonia discriminării și „stridența corectitudinii politice” Despre dreptate, noroc și merit „Accesul interzis românilor și câinilor” Cetățeanul de rangul întâi De ce nu merg copiii romi la școaă? Ecologie în bătaia puștii Disprețul Lumea făgăduinței Dramele ascunse sub preș devin tragedii A cuceri/ A căpăta. Feminismul de la Vest la Est Femeile și liberalismul yoghin Celebrii și celebruțe, români și româncuțe Etică publică, sau monopol pe morală? 1 Decembrie: examen moral Partea a VI-a Educația
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
reflexul lăuntric defensiv, de apărare a propriului ego atomar își pot permite o pauză sufletească, un relax al adăpostirii în sine odihnitoare după efortul unei osteniri radicale. Pasul prin labirint epuizează energia sinelui printr-o promisiune mereu amânată, printr-o făgăduință ce se arată îndepărtându-se totodată precum spectrul orizontului. Această dialectică a speranței și deznădăjduirii, a bucuriei de o clipă și a decepției imediate amplifică distorsionarea percepției labirintului ce este, astfel, resimțit mult mai extins, mai amplu răsfirat. Mecanismul de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
din tonul lui Lamennais din Paroles d'un croyant, făcând mare uz de exclamații biblice: "și într-adevăr zic vouă", " Doamne, depărtează paharul". Istoria patriei se evoacă în viziuni enigmatice întrerupte de aforisme și sentințe terifiante, nelipsind lamentațiile, vederea pământului făgăduinței, marile bestii simbolice și apocaliptice: "...colo... departe... unde soarele se vede așa de frumos... unde câmpiile sunt strălucite și pâraiele răcoroase... unde ceriul e dulce, unde pământul e roditor și giuncele sunt albe... copii, acolo e țara!..." Poemul în întregul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Când o vezi la preumblare Feredjeaoa-i se-mlădie Sub iașmac adus din Sam, Pe kiahiul, bogat cerchez, Ca o stea prin nori apare Cu dalga de selemie, Dulcea fiic-a lui Osman. Cu șalvari largi de geanfez... Macedonele nu împlinesc deloc făgăduința, implicată în titlu, a unei poezii de pictură etnografică. Acum și întotdeauna, Bolintineanu se pierde în diminutive și în sensualisme stupide. El e un curios continuator la noi al Secentismului, și cât despre Macedone, ele ar urma să fie niște
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pustiul care duce în Egipt iar nord ,,rîu”, adică rîul Iordan de la izvoare pînă la vărsare în Marea Roșie. Acest teritoriu pe care neamul lor de prădători pretind că le-a fost hărăzit de către Iahwe, l-au numit cu emfază ,,țara făgăduinței”, ori corect ar fi de fapt ,,țara îngăduinței” pentru că s-au așezat aici numai prin bunăvoința populațiilor băștinașe iar prin mi-șelie pretind ei că le-au supus cu sabia după vreo cinci sute de ani, însușindu-și totul după dreptul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
evreiască s-a înființat în S.U.A. în anul 1843 și s-a răspândit foarte repede în toată Europa și apoi în toată lumea. În anul 1843, evreii au înființat o francmasonerie numai a evreilor, numită B’nei B’reit, adică Fiii făgăduinței, prin care dirijează și astăzi vechea francmasonerie. Din acest creer francmasonic din care s-a născut comunismul prin Karl Marx a făcut parte și Virgil Madgearu, care a sprijinit comunismul și a contribuit la distrugerea Mișcării Legionare, dar, faptele nu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
A sosit ora, București, 1969; Asediul, București, 1970; Escadrila a patra, București, 1970; Regina de abanos, București, 1970; S.O.S. ... Puhoaiele!, București, 1970; Vulturul, I-IV, București, 1971-1974; Călătorie neobișnuită, București, 1975; Mai jos de Steaua Polară, București, 1975; Țara făgăduinței, București, 1975; Călărețul roșu, București, 1976; Nopți albastre, București, 1976; ed. București, 2003; Asaltul (în colaborare cu Marin Dragu), București, 1977; Călugăreni, București, 1977; Cronică eroică (1877-1878), București, 1977; Misiune de sacrificiu, București, 1977; Noi, „Mircea” și Atlanticul, București, 1978
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Mircea Iorgulescu, Regina de abanos, RL, 1970, 27; Emil Poenaru, „Vulturul”, AST, 1972, 5; Valeriu Cristea, „Vulturul”, RL, 1972, 25; Mihai Ungheanu, „Vulturul”, LCF, 1974, 38; Emil Manu, „Vulturul”, O, 1974, 41; Martin, Pro Patria, 164-172; Ion Alex. Angheluș, „Țara făgăduinței”, CRC, 1976, 1; Cristea, Domeniul, 341-343; Emil Manu, „Misiune de sacrificiu”, CRC, 1977, 36; Dumitru Micu, „Cronică eroică (1877-1878)”, CNT, 1977, 43; Marian Odangiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, O, 1977, 43; Ion Drăgănoiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, RMB, 1977, 10 289; Ion
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
muncitorilor. Trăim pe o suprafață instabilă și fantomatică și mereu căutăm un liman ferm, vorbele și-au pierdut forța consolatoare, faptele sunt contradictorii. Oare în toate aceste rătăciri și deznădejdi nu vom găsi un teritoriu al salvării, un pământ al făgăduinței, neclătinat de alunecări, nemistificat de teorii și unde să ne aflăm pacea? Toți cei ce credem și nădăjduim știm că acest pământ al mântuirii este Biserica; ea are temelie pe însuși Christos și toți suntem mădulare ale acestui trup mistic
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ce vrea să Înțeleagă rostul său și al lumii se vede condamnat să-și câștige, prin truda fiecărei clipe, amarul cel de toate zilele al Întrebării. Pribeagul este, nu o dată, și un prigonit, rătăcitorul se descoperă un rătăcit În deșertul făgăduințelor amânate. Nu doar că nu mai știe unde se află, ci simte, și anume „de departe”, ceea ce ar putea Însemna din Începuturi imemoriale, „lipsa identității”. Și nu numai atât. În imediatul prezent, se recunoaște „o persoană străină”. Pe fragila punte
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tocmai pentru acest sens al libertății și jocului și substituirii, al disponibilității și creativității. Al farsei, de asemeni. Mutațiile stupefiante, visurile și versatilitatea, spectaculosul, energia și iluziile, solitudinea oceanică, ingenuitatea, disperarea pustiitoare. Mitologia infantilă și esențială a acestei Țări a Făgăduinței ne oferă, În desenele sale, un Unchi Sam În postura de Sfinx, Statuia Libertății În cămașă de noapte. Ne oferă și feeria „consumistă” a obiectelor-jucării, peisajele de om create, păsările, crocodilii și pisicile și creioanele și vedetele de om create
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ale celor două vârste. Ambele romane sunt lipsite de un fir narativ clar, remarcându-se o tendință de a complica epicul, o intruziune a poematicului, o pendulare între dialog și monolog; de aceea, lectura se dovedește uneori dificilă. În Anotimpul făgăduinței (1975), autorul se orientează spre o proză de notație, dar personajul principal este tot un individ care nu acceptă compromisul. D. a vrut să transpună în scrierile sale întreaga complexitate a unui anumit univers, fără a stăpâni totdeauna suficient tehnicile
DEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286709_a_288038]
-
dar personajul principal este tot un individ care nu acceptă compromisul. D. a vrut să transpună în scrierile sale întreaga complexitate a unui anumit univers, fără a stăpâni totdeauna suficient tehnicile narative. SCRIERI: Nisip, București, 1968; Lașii, București, 1971; Anotimpul făgăduinței, București, 1975. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, Cronica debuturilor, AFT, 1968, 34; Alexandru Ruja, Alexandru Deal, „Nisip”, O, 1968, 10; Mircea Muthu, „Nisip”, ST, 1968, 11; Magdalena Popescu, „Nisip”, RL, 1968, 41; Sanda Radian, Alexandru Deal, „Lașii”, VR, 1971, 9; Ciobanu
DEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286709_a_288038]
-
din cauza sumelor mari de bani cheltuite în scurt timp; sunt cazuri în care oamenii își cheltuiesc aproape toate economiile făcute timp de un an în Italia. Dacă pentru borșenii rămași în România, Italia este reprezentată adeseori ca o țară a făgăduinței, pentru mulți migranți în Italia, România și vacanța la Borșa sunt văzute ca o răsplată binecuvenită. Dar dincolo de acest element simbolic, există și un aspect practic: „arătând succesul”, înseamnă în același timp „să fii cunoscut” ca o persoană de succes
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
realizat în aceeași cheie. E poetul "condamnat" de stilul său de viață, în același timp pradă plăcerii și clipei: "O plăcere de o oră, trecătoare, zadarnică, stinse într-acel june de douăzeci și trei de ani toate razele geniului, toate făgăduințele viitorului"102. O anume noțiune a vieții afectate de timp a condus în acel moment percepțiile estetice, inclusiv pe cele din domeniul literar. Spre deosebire de regimul sacralizării care se sprijinea pe o viață exemplară sau de regimul vocațional care avea să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că în cadrul comunității naționale se pot realiza aspirațiile individului, se poate organiza existența și se pot lua în stăpânire toate aspectele ei. Națiunea nu e decât un "vehicul" al eternității, un "releu" care face posibil transferul permanenței spre existența individuală: "Făgăduința unei vieți care, chiar și aici pe pământ, trece dincolo de durata vieții ce-o trăim în lumea aceasta - iată singurul lucru ce ne poate însufleți până să vrem moartea pentru patrie"47. Ceea ce condiționează destinul unei națiuni e energia de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
respective. (13 aprilie 1864, Adunarea legislativă a României) La 14 august 1864, Alexandru Ioan în Proclamația către sătenii clăcași, contrasemnată de miniștrii săi - Kogălniceanu, N. Crețulescu, N. Bălănescu și General Manu, sub nr. 1015, anunța că îndelungata lor așteptare, marea făgăduință dată de Înaltele Puteri ale Europei prin art. 46 al Convenției, în interesul Patriei, asigurarea proprietății funciare și dorința Înălțimei sale domnitorul Principatelor-Unite cea mai vie s-au îndeplinit. Claca (boierescul) este desființată pentru de-a pururi și de astăzi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sale" (art. 8). Suntem pentru emanciparea țăranilor prin desăvârșita lor împroprietărire pe pământurile astădi în stăpânirea lor. Aceasta însă cu întrega și deplina înainte plătită despăgubire a proprietarilor din moșii (art. 11). Dumnedeu ne dat ca ambele aceste dorinți și făgăduinți să se împlinească în dilele Marelui Domn Cuza și în ministeriul seu legea rurală, legea instrucțiunii publice; două mari și sfinte legi ale poporului român. Cum am redat mai sus, în tot ținutul Tecuciului la 1860 nu esista nici uă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
După ce au pretins monopolul, în virtutea "numelui" și a "nașterii", asupra poziției de "neam ales al lui Dumnezeu" și de "fii și iubiți ai lui Dumnezeu", în pofida faptului că i-au ucis pe profeții lui Dumnezeu și că și-au încălcat făgăduințele pe care le-au făcut față de El, au pretins și monopolul exclusiv al Paradisului, în defavoarea celorlalți".262 Referirile numeroase la evrei, atât în Coran, cât și în Constituția primului stat musulman se datorează faptului că pentru o lungă perioadă de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
revine, pour mettre en fureur les gens- graves, graves, graves/et amuser les enfants-petits, petits, petits. O lume de carnaval, în care orice căutare se termină par des chansons, unde personajele capătă, la sfîrșit, efigii de marțipan, o țară a făgăduinței în care pîndesc, totuși, pe la colțuri, ,răii" din țara minunilor. Cei cinci poeți, oratores care, aidoma strămoșilor bellatores, caută Graalul se dezmeticesc într-un bîlci cu defilare, unde breslele, mai codașe sau mai de soi, își poartă blazoanele. Apoi cade
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]
-
ea întorcîndu-ne spatele, așezată la masa de scris, prefăcîndu-se/ că ar așeza iar cuvintele la locul lor, și pe urmă spunînd/ că nu mai vrea - și pe urmă spunînd că a făcut un pact,/ și noi așteptînd să-și îndeplinească făgăduința în schimbul/ acelei răsplăți - care e pentru noi, sigur, o altă îndepărtare” (ce să-i spunem denisei și să nu-i spunem poetului și prietenului i. drăgănoiu). Are dreptate Ștefan Aug. Doinaș cînd afirmă că: „O asemenea poezie ține de senectutea
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
Domnul Isus a făcut următoarea invitație: „Iată, Eu stau la ușă și bat. Dacă aude cineva glasul Meu și deschide ușa, voi intra la el, voi cina cu el și el cu Mine” Ap.3:20 și a dat următoarea făgăduință: „Dacă Mă iubește cineva, va păzi cuvântul Meu și Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el și vom locui împreună cu el.” Ioan 14:23 Între omul mântuit și Mântuitorul său există o relație de părtășie, de prietenie
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]