2,196 matches
-
situată la nordvest de orașul Hârlău (16 km) în masivul păduros Dealul Mare, unde este ocrotit un făget secular.Are o suprafață de 73,3 ha, între pârâul Dracului la sud și Valea Largă la nord, afluenți ai Bahluiului. Acest făget, situat la o altitudine cuprinsă între 410470 m, are o expoziție estică, nord-estică și sud-estică. Reprezintă cel mai estic codru secular și cuprinde două etaje de arbori: etajul superior are vârsta de 180 ani (33 m înălțime și 7076 cm
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
medie de 300 m (între 220-510 m), pe versanții slab la moderat înclinați, cu expoziții diferite. Se întâlnesc de obicei, pe alternanțe de argilă, nisip și gresii, sub șleauri de deal cu gorun și fag, goruneto-făgete și mai rar sub făgete. Morfologic, solurile sunt profunde, textura variază de la luto-nisipoasă la lutoasă, în orizonturile Ao și El și lutoasă la argiloasă, în orizontul Bt. Regimul de aerație este bun în primii 30-40 cm și moderat-deficitar în Bt (mijlociu-mic). Cantitatea de humus este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
278 ha (în total sunt 361 ha). Le întâlnim la altitudini cuprinse între 230-500 m, pe versanți umbriți și semiumbriți (în Pădurea Dealul Mare-Humosu), slab înclinați pe argile, nisipuri și gresii, sub șleauri de gorun cu fag mai rar sub făgete. Morfologic, solurile sunt profunde cu un volum edafic mijlociu, determinat de adâncimea la care se află orizontul Btw. Textura variază de la un profil la altul, de la luto-nisipoasă la luto-argilo-prăfoasă. Permeabilitatea pentru apă este normală în orizonturile superioare și slabă în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
altitudine. Pseodorendzinele tipice sunt răspândite pe circa 200 ha insular, în zona Cotnari și pe versantul vestic al Culmii Holmului, la altitudini de 200-400 m pe versanții frământați cu expoziții diferite, moderat până la puternic, pe gresie și marne calcaroase, sub făgete de deal. Sunt soluri puternic carbonatice, loto nisipoase până la lutoase. Conținutul de humus variază între 1,80-3,85%. 2.4. Solurile neevoluate. În această clasă, au fost încadrate solurile puțin evoluate, caracterizate printr-un singur orizont A și el de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
subterane libere, de bună calitate utilizate prin captări (circa 5 l/s), din aceste strate acvifere alimentându-se afluenții Bahuiului de pe partea dreaptă (Pietrăriei, Cetățuia, Tisa, Pârcovaci, Buhalnița, Buhălnicioara etc.). Partea înaltă a Dealului Mare-Hârlău este acoperită cu masive de făgete pure dezvoltate pe soluri brune argiloiluviale pseudo gleizate, brune eumezobazice tipice și pseudorendzine tipice. Pădurile de amestec, în care fagul este dominant apar pe calcarele oolitice ale suprafețelor structurale pe soluri brune eumezobazice litice și brune argiloiluviale litice. Fauna este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
raport climatic, valea Bahluiului în amonte de Hârlău se caracterizează prin precipitații bogate și temperaturi moderate datorită procentului mare de împădurire a zonei. Trăsătura bio-pedo-geografică a văii Bahluiului în amonte de Hârlău o constituie generalizarea subzonei fagului și stejarului în făgete pure sau în amestec pe soluri brune argiloiluviale tipice. Pe versanții cu înclinări slabe sau moderate, expuși spre nord-vest, vest sau nord, pădurea de fag și de alte foioase (inclusiv solurile corespunzătoare), coboară, uneori, până la baza lor, pentru ca pe aceiași
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
lupta românilor pentru Unirea cu Țara. În comuna Giroc, de exemplu, Garda Națională comandată de Învățătorul Titu Telescu pune capăt dezlănțuirii sângeroase a jandarmilor maghiari, apără viața sătenilor și menține liniștea În localitate. Situații similare au avut loc În Cebza, Făget, Igriș, Checia etc. Acțiunea energică, demnă a Consiliilor și Gărzilor Naționale Române va avea urmări dintre cele mai importante pentru alegerea delegațiilor la Marea Adunare Națională din 1 Decembrie 1918. Deși din 13 noiembrie 1918 În Banat, potrivit Convenției de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
Iași. A. Rezervații forestiere = 765,7 ha 1. Pădurea Gheorghițoaia, comuna Sinești: 202,3 ha 2. Pădurea Medeleni, comunele Victoria și Golăiești: 102,6 ha 3. Pădurea Frumușica, comuna Mădârjac: 97,3 ha 4. Pietrosu, comuna Dobrovăț: 83 ha 5. Făgetul secular Humosu, comuna Deleni: 73,3 ha 6. Pădurea Uricani, comuna Miroslava: 68 ha 7. Pădurea Tătăruși, comunele Tătăruși și Cristești: 49,9 ha 8. Pădurea Roșcani, comuna Roșcani: 34,6 ha 9. Lunca Mircești (Vasile Alecsandri), comuna Mircești: 26
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
perioada de vegetație 340 mm; primul îngheț 11 octombrie, ultimul îngheț 21 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de fag cu carpen și tei argintiu, în vârstă de 100-150 ani, caracteristică Podișului Central Moldovenesc. Asociațiile identificate sunt: Carpino-Fagetum (făget de deal) și Tilio-Corydali-Fagetum (făget colinar în amestec cu tei argintiu). Dintre angiosperme se întâlnesc: Allium ursinum, Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Anemone sylvestris, Angelica archangelica angelică, Arum orientale, Asarum europaeum, Calamagrostis arundinacea, Calamagrostis canescens, Carex gracilis, Carex hirta, Carex hordeistichos
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
primul îngheț 11 octombrie, ultimul îngheț 21 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de fag cu carpen și tei argintiu, în vârstă de 100-150 ani, caracteristică Podișului Central Moldovenesc. Asociațiile identificate sunt: Carpino-Fagetum (făget de deal) și Tilio-Corydali-Fagetum (făget colinar în amestec cu tei argintiu). Dintre angiosperme se întâlnesc: Allium ursinum, Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Anemone sylvestris, Angelica archangelica angelică, Arum orientale, Asarum europaeum, Calamagrostis arundinacea, Calamagrostis canescens, Carex gracilis, Carex hirta, Carex hordeistichos, Carex leporina, Carex otrubae, Carex
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de către vizitatori în perimetrul rezervației; Reducerea impactului negativ produs de un număr excesiv de vizitatori prin identificarea zonării actuale și desemnarea categoriilor de folosință, prezentarea de informații clare asupra activităților permise, supravegherea și controlul activităților din rezervație, identificarea de noi colaboratori. FĂGETUL SECULAR HUMOSU Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Deleni; proprietate de stat în administrarea Direcției Silvice Iași, Ocolul Silvic Hârlău. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria a IV-a (rezervații naturale dirijate). Suprafața: 73,3
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
temperatura medie anuală 8,5°C, temperatura maximă absolută 39,4°C, temperatura minimă absolută -30.2°C, primul îngheț 15-16 octombrie, ultimul îngheț 15 17 aprilie; regim pluviometric 572 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Alcătuită în mare parte din făget secular de tip colinar, pădurea mai cuprinde izolat carpen și tei argintiu. Fagul este dispus în două etaje: primul etaj cuprinde tulpinile cu diametre între 80-140 cm, înălțimi peste 30 m și având vârsta de circa 160 ani; celălalt etaj
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
două etaje: primul etaj cuprinde tulpinile cu diametre între 80-140 cm, înălțimi peste 30 m și având vârsta de circa 160 ani; celălalt etaj cuprinde tulpini având 60 de ani și un diametru de 25-30 cm. Vegetația ierboasă este tipică făgetelor colinare, adăpostind și o specie monument al naturii: papucul doamnei Cypripedium calceolus. Brioflora rezervației forestiere Humosu este reprezentată de specii precum: Conocephalum conicum, Lophocolea heteropylla, Pellia endiviifolia, Plagiochila aspleniodes, Porella platyphylla, Radula complanata, Riccia fluitans. Dintre musci, amintim pe: Amblystegiella
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Este o pădure de fag reprezentativă pentru Moldova, cu arbori de peste 120 de ani, înălțimi de 32-33 m și diametre de 50 cm, cu insule de Fagus taurica de peste 140 ani și dimensiuni impresionante. Asociația dominantă este CarpinoFagetum fagetosum tauricae (făget colinar) cu Fagus sylvatica și Fagus taurica în proporție de 90-95%. Dintre licheni se întâlnește Parmelia caperat, dintre ferigi: Athyrium filix-femina și Dryopteris filix-mas, iar dintre angiosperme: Aegopodium podagraria, Agrimonia eupatoria, Alisma plantago-aquatica, Anemone ranunculoides, Anthemis tinctoria, Arctium tomentosum, Asarum
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
15-16 octombrie, ultimul îngheț 15-17 aprilie; precipitații medii anuale 572 mm din care primăvara 156,5 mm, vara 210 mm, toamna 115,5 mm, iarna 90 mm; în perioada de vegetație 384,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Este un făget cu arbori în vârstă de 150200 de ani. Pe lângă fag se întâlnește gorunul iar covorul erbaceu este bogat în specii sudice și continentale. Particularitatea acestui făget este aceea că face trecerea de la pădurile din silvostepă la cele din zona forestieră
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mm; în perioada de vegetație 384,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Este un făget cu arbori în vârstă de 150200 de ani. Pe lângă fag se întâlnește gorunul iar covorul erbaceu este bogat în specii sudice și continentale. Particularitatea acestui făget este aceea că face trecerea de la pădurile din silvostepă la cele din zona forestieră. Dintre angiosperme întâlnim pe: Actaea spicata, Adonis vernalis, Adoxa moschatellina, Aegilops cylindrica, Aegopodium podagraria, Aethusa cynapium, Agrimonia eupatoria, Agrimonia pilosa - turiță, Alliaria officinalis, Anemone sylvestris, Arabis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mai restrictive de protecție și conservare, respectiv condițiile impuse de statutul de rezervație naturală, pentru situri aceste condiții fiind mai permisive, bazate pe conceptul de dezvoltare durabilă. Suprapuneri de arii naturale protejate în județul Iași: * Rezervațiile naturale de tip forestier: Făgetul Secular Humosu, Lunca Mircești, Pădurea Frumușica, Pădurea Gheorghițoaia, Pădurea Icușeni, Pădurea Medeleni, Pădurea Roșcani, Pădurea Tătăruși, Pădurea Uricani sunt și rezervații naturale și situri Natura 2000 de tip SCI; * Rezervațiile naturale de tip forestier: Pădurea Pietrosu (Dobrovăț), PoieniCărbunărie, rezervația naturală
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
interesul viticultorilor pentru soiurile străine, în special pentru cele nemțești, franțuzești sau italiene, acordându-se o atenție deosebită conservării patrimoniului genetic viticol. Se înființează primele colecții ampelografice din țara noastră: colecția ampelografică de la Mirăslău în anul 1840; colecția ampelografică de la Făget, înființată de F. Betlen, în 1860; colecția ampelografică de la Cluj, înființată în anul 1868 de Asociația agricultorilor ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice, încă din 1875, Nagy Ferencsz, făcea referiri asupra celor mai indicate soiuri pentru Transilvania
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
teatrul de amatori din Huta Voivozi - 3 formații folclorice slovace la Nadlac și Peregu Mare (județul Arad) și Budoi (judetul Bihor) - un grup vocal feminin slovac la Nădlac (județul Arad) - fanfara din Nădlac - ansambluri folclorice cehe în Sinteu, Sacasău și Făget (județul Bihor) - ansambluri folclorice cehe în Eibenthal (județul Mehedinți), Sfânta Elena, Cîrnic, Ravenska, Sumița și Bigar (județul Caraș-Severin) e) În limba sârbă Amatori - fomația studențească de amatori „Mladost” din Timișoara - aproximativ 20 de alte ansambluri folclorice, formații instrumentale și vocale
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
ZAHARIA, Romulus (15.II.1930, Chișinău - 28.VI.2006, Făget), gazetar și prozator. Este fiul Mariei (n. Caratașu) și al lui Gheorghe Zaharia, funcționar. Urmează la Iași Școala „Costache Negri” și intră în gimnaziu la Liceul Național. Refugiat împreună cu familia în 1943, își continuă învățătura la Liceul de Stat din
ZAHARIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
Substantive colective puternic referențiale: acționariat, armată, clan, cor, cordon, detașament, guvern, mobilă (care poate fi analizat și ca un masiv), personal, pluton, trib. Aici intră și substantivele colective formate prin derivare, cu sufixele -ărie46 (argintărie, aurărie, lemnărie, stufărie), -et (brădet, făget, tineret, puiet), -iș (frunziș, stejăriș), -ime (tinerime, studențime, prostime), -iște (stejăriște, porumbiște, ariniște), -ătate (creștinătate)47. Substantivele colective puternic referențiale au un sens lexical "plin", specificându-și membrii (argintărie - obiecte de argint, armată - soldați, brădet - brazi, guvern - miniștri, personal - persoane
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
orașul Gură Humorului Teleorman Alexandria municipiul Alexandria Roșiori de Vede municipiul Roșiori de Vede Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele Videle orașul Videle Zimnicea orașul Zimnicea Timiș Timișoara municipiul Timișoara Lugoj municipiul Lugoj Deta orașul Deta Sannicolau Mare orașul Sannicolau Mare Făget orașul Făget Jimbolia orașul Jimbolia Tulcea Tulcea municipiul Tulcea Babadag orașul Babadag Macin orașul Macin Vaslui Vaslui municipiul Vaslui Bârlad municipiul Bârlad Huși municipiul Huși Murgeni comună Murgeni Vâlcea Râmnicu Vâlcea municipiul Râmnicu Vâlcea Drăgășani orașul Drăgășani Horezu orașul Horezu
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (*republicată*)(**actualizata**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108413_a_109742]
-
Humorului Teleorman Alexandria municipiul Alexandria Roșiori de Vede municipiul Roșiori de Vede Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele Videle orașul Videle Zimnicea orașul Zimnicea Timiș Timișoara municipiul Timișoara Lugoj municipiul Lugoj Deta orașul Deta Sannicolau Mare orașul Sannicolau Mare Făget orașul Făget Jimbolia orașul Jimbolia Tulcea Tulcea municipiul Tulcea Babadag orașul Babadag Macin orașul Macin Vaslui Vaslui municipiul Vaslui Bârlad municipiul Bârlad Huși municipiul Huși Murgeni comună Murgeni Vâlcea Râmnicu Vâlcea municipiul Râmnicu Vâlcea Drăgășani orașul Drăgășani Horezu orașul Horezu Brezoi orașul
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (*republicată*)(**actualizata**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108413_a_109742]
-
reședință orașul Bocșa; - la județul Dolj, după Judecătoria Calafat s-a introdus: Judecătoria Bechet, localitatea de reședință comună Bechet; - la județul Prahova, după Judecătoria Sinaia s-a introdus: Judecătoria Urlați, localitatea de reședință orașul Urlați; - la județul Timiș, după Judecătoria Făget s-a introdus: Judecătoria Jimbolia, localitatea de reședință orașul Jimbolia. **) Anexă nr. 1 a fost completată de LEGEA nr. 46 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 75 din 31 ianuarie 2002 astfel: - la județul Constantă, după Judecătoria
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (*republicată*)(**actualizata**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108413_a_109742]
-
orașul Gură Humorului Teleorman Alexandria municipiul Alexandria Roșiori de Vede municipiul Roșiori de Vede Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele Videle orașul Videle Zimnicea orașul Zimnicea Timiș Timișoara municipiul Timișoara Lugoj municipiul Lugoj Deta orașul Deta Sannicolau Mare orașul Sannicolau Mare Făget orașul Făget Jimbolia orașul Jimbolia Tulcea Tulcea municipiul Tulcea Babadag orașul Babadag Macin orașul Macin Vaslui Vaslui municipiul Vaslui Bârlad municipiul Bârlad Huși municipiul Huși Murgeni comună Murgeni Vâlcea Râmnicu Vâlcea municipiul Râmnicu Vâlcea Drăgășani orașul Drăgășani Horezu orașul Horezu
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (*republicată*)(**actualizata**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108411_a_109740]