10,246 matches
-
nici nu se bucură, după cum cine nu simte caldul nu simte nici frigul.” (M. de Unamuno) Întreaga viață sufletească a omului presupune coexistența contrariilor, care au fost plastic surprinse și de proverbe: „Nu-i rău fără bine”; „Fiecare grăunte are făină, dar și tărîțe”; „Inima cea mai iubitoare are asprimile ei”; „Cel mai bun vin are drojdia lui” etc. Coexistența contrariilor facilitează, prin faptul opunerii, nu numai cunoașterea, ci și Înțelegerea datoriei „binelui”: „În fiecare rău e un strop de bine
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
bun. (Trebuie „să lăsăm mânia de sară pe dimineață”, pentru că: „Cine e iute la mânie e predispus la nebunie”; „Mânia din om face neom”; Când ești orb de mânie, dispare adevărul”.) Cu un ochi la slănină și cu altul la făină. (Râvnind la mai multe lucruri deodată, lacomul nu obține, drept pedeapsă, nici unul.) Omul la beție Își dă arama pe față. Starea de beție tulbură În așa măsură mințile celui În cauză, Încât acesta nu-și mai poate controla ambițiile ascunse
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tot ce ai, mâine nu știi de ce dai”; „Nu cumpăra ce nu-ți trebuie, că pe urmă ai să vinzi ce-ți trebuie”; Cine cheltuie peste ce câștigă nu are-n casă mămăligă” etc.) Scump la tărâțe și ieftin la făină. (Un astfel de om, care face lucrurile pe dos, ajunge cu timpul să se priveze de bunuri de strictă necesitate și să se Încarce, În schimb, cu tot felul de lucruri mai puțin folositoare.) Morală, moravuritc "Morală, moravuri" Gura păcătosului
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În decizii.) Planta care are multe fructe nu le coace pe toate. (Cel care se angajează În mai multe proiecte În același timp riscă să nu termine nici unul sau să le realizeze la cote minime de exigență.) Fiecare grăunte are făină, dar și tărâțe. Nu există nimic perfect, care să nu cuprindă și anumite neajunsuri sau deficiențe: „Inima cea mai iubitoare are asprimile ei”; „Cel mai bun vin are drojdia lui” etc.) Cu ochii altora poți să-ți vezi mai bine
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
spune despre acest om că are „pielea tăbăcită”, deci poți fi sigur că ar fi În stare să Îndure de toate; dar, la nevoie, la fel de bine s-ar putea preta să facă de toate... inclusiv lucruri mai puțin ortodoxe.) Altă făină se macină acum la moară. (Când lucrurile Încep, În sfârșit, să se schimbe În bine, se mai spune: „I-a venit și lui apa la moară”.) Tonul face muzica. (O sugestie, observație sau mustrare nu se impune de la sine: trebuie
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mijloacele de stingere a incendiilor (extinctor, apă, lădițe cu nisip, eventual o pătură care să izoleze de aer substanța care arde). 1.4 Principalele antidoturi Pentru ACIZI (clorhidric, oxalic, acetic, sulfuric, azotic): apă cu săpun, apă de var. Pentru FENOLI: făină cu apă sau alte fierturi de consistență mucoasă. Pentru ALCALII (baze caustice, amoniac, carbonat de amoniu, potasiu etc.): acid acetic de concentratie 3%. Pentru SĂRURILE TOXICE (sărurile de plumb, mercur, cupru, azotat de sodiu): albuș de ou sau mari cantități
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
coșuri mici și să ceară să Îi fie restituite În coșuri mai mari. Putea, pe ascuns sau fățiș, să pretindă ca sacii cu boabe de măcinat (morăritul fiind monopolul seniorului) să fie mai mari, iar cei cu care se măsura făina mai mici. De asemenea, putea colecta obligațiile feudale În coșuri mari și plăti lucrătorii În coșuri mai mici. Astfel, În vreme ce tradiția obligațiilor feudale și valoarea plății rămâneau neschimbate (pretinzându-se, de pildă, același număr de saci cu grâu din recolta
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
făcea obiectul unor practici populare adânc Înrădăcinate. Kula descrie foarte detaliat cum brutarii, care se temeau să nu provoace o revoltă atingându-se direct de „prețul just”, reușeau totuși să manipuleze mărimea și greutatea pâinii pentru ca să atenueze Întrucâtva creșterea prețului făinii de grâu și de secară. Statul și hieroglifica măsurătorilor Deoarece unitățile de măsură locale erau stabilite În funcție de nevoi practice, ele reflectau anumite particularități legate de culturile zonei și tehnologia agricolă folosită, variau În funcție de climat și de mediu, reprezentau „un atribut
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Grupul „Arnota“ a avut susținători nu doar în satul Bistrița, ci și în alte localități din zonă74. Spre exemplu, la sfârșitul lunii martie 1949, unii locuitori din comuna Ștefănești, județul Vâlcea, și din comuna Grădinari, județul Olt, au contribuit cu făină de porumb, făină de grâu, grăsimi etc., pe care le-au transportat într-o noapte în munți cu ajutorul unei căruțe. Între cei care i-au ajutat pe partizani sunt cunoscuți Aristide Ionescu, Ion Pătru, Ion Marinovici, toți din Ștefănești, și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
avut susținători nu doar în satul Bistrița, ci și în alte localități din zonă74. Spre exemplu, la sfârșitul lunii martie 1949, unii locuitori din comuna Ștefănești, județul Vâlcea, și din comuna Grădinari, județul Olt, au contribuit cu făină de porumb, făină de grâu, grăsimi etc., pe care le-au transportat într-o noapte în munți cu ajutorul unei căruțe. Între cei care i-au ajutat pe partizani sunt cunoscuți Aristide Ionescu, Ion Pătru, Ion Marinovici, toți din Ștefănești, și Ion P. Popescu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Împreună. — A. Îhm... da! Jess Îmi tot trimite numere dintr-o revistă intitulată Frugal Baby. Pe copertă, are titluri de tipul „Fă-ți singură camera copilului, cu doar 25 de lire!“, și poze cu copilași Îmbrăcați În saci vechi de făină, și mă deprim numai cînd mă uit la ele. Nu vreau să-mi culc copilul Într-un coș de plastic pentru rufe, de trei lire. Vreau să-i cumpăr un leagăn drăguț, cu volănașe albe. Acum a Început să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ajung să constituie cea mai reprezentativă compunere originală a mitropolitului, superioară poemului cronologic). Darurile de merinde divină iscă în pustiu ospețe prelungite, generoasa dispunere a culorii, frustețea, primitivitatea, în sens preclasic, a tabloului evocând belșugul „cămărilor cerești”: cârduri de crâstei, făină de grâu, „unt în stride”, „pepeni și slănină”. Înfățișarea demiurgului abia trezit din somn, „rumăn” la față și, ca de vin, „aburit și șumăn”, aduce cu cea a Dabijei vodă, iar modalitatea, bonom-caricaturală, anunță ceva din farmecul de mai târziu
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
mai largi, la risipă. Unu: cărucioare. Ba prea scurte, ba prea fix, la tracțiune, ba prea scumpe, ba cu rotile prea mici, ba cu baza prea strâmtă, ba fără baza de susținere, la sarcină, ba de nici măcar un sac de făina, nu pui să pui și duci, pe ele, ce să mai zic, de o bute cu miere, ba de urcat scările, la preț de o fântână, de catedrală, când - ele, săracele, scările, ar fi avut nevoie, măcar de o pernă
SĂRBĂTORILE ÎN PREZENT... SAU COCOŞATUL CONTINUU de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381283_a_382612]
-
și răniți: - Printre ei erau combatanți de pe frontul din Kurland, care mai țineau piept încă năvalei puhoiului roșu... Dar când a început să descrie reechiparea navei-cazarmă pentru a deveni un vrednic transportor-oceanic, chiar dacă a socotit cu acribie câte chintale de făină și lapte praf, câți porci tăiați s-au încărcat la bord, el a trecut sub tăcere voluntarii croați, prost instruiți, cu care a trebuit să fie întregit echipajul navei. Nimic despre insuficientele aparate de radio-emisie. Nimic despre exersarea manevrelor în
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
bucătărie (din păcate, eu nu am la îndemână decât solicitările făcute de Doamna Voica, soția lui Mihnea cel Rău, cândva între august 1508 și mai 1509, prin care le cerea brașovenilor carne - trei porci și doi purcei, „o chilă de făină”, orz, condimente și zahăr, cuțite, căldări, tipsii, ibrice, „un ciur pentru fușei”). Aici trebuie să se fi făcut multe dintre dverele. (draperii brodate ce marcau ușile împărătești), zăvesele (perdele - de felul celei ce înfățișa Adormirea Maicii Domnului, care l-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
piept, sufocându-se astfel În prezența unei mulțimi de spectatori. La exhumarea sa, una dintre primele operații e aceea de a-i aduce limba În poziția firească. După aceea i se pune pe cap o pastă aromatică fierbinte, făcută din făină de legume, iar aerul Îi este injectat În plămâni și prin urechi, din care dopurile sunt Îndepărtate. Prin această operație, ghemotoacele de hârtie din nări sunt Împinse În afară cu o forță considerabilă și cu zgomot 250, acesta fiind considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pun și semințe de bumbac sau flori de Euryale ferox (o plantă de apă) șo varietate de nufărț. Aceste materiale diferite sunt zdrobite și amestecate laolaltă, fiind apoi păstrate Într-o cutie. La nevoie, o cantitate mică e amestecată cu făină de grâu și transformată, cu lapte acru, Într-o pastă, În proporție de un scrupulum de mirodenii la trei uncii de făină. Pasta e apoi pusă Într-o pânză, iar vara drojdia e gata de folosit pentru a doua zi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
zdrobite și amestecate laolaltă, fiind apoi păstrate Într-o cutie. La nevoie, o cantitate mică e amestecată cu făină de grâu și transformată, cu lapte acru, Într-o pastă, În proporție de un scrupulum de mirodenii la trei uncii de făină. Pasta e apoi pusă Într-o pânză, iar vara drojdia e gata de folosit pentru a doua zi, Însă iarna nu Înainte de a treia zi. La acestea se adaugă trei livre de făină șcca 1,35 kgț și, cu apa
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
scrupulum de mirodenii la trei uncii de făină. Pasta e apoi pusă Într-o pânză, iar vara drojdia e gata de folosit pentru a doua zi, Însă iarna nu Înainte de a treia zi. La acestea se adaugă trei livre de făină șcca 1,35 kgț și, cu apa În care s-a dizolvat puțină sare, se face un aluat tare, pe care Îl pun pe o masă pentru jumătate de oră, iar apoi Îi adaugă puțin zahăr. În loc de zahăr am folosit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care să nu poată deveni medicament, sub o formă sau alta. Apa, firimiturile de pâine, ouăle, gelatina și osmazome (supă cafenie) sunt astfel folosite. Și constatăm, de asemenea, că alimentele consumate impropriu sau fără moderație pot deveni otrăvitoare; de exemplu, făina și zahărul, la persoanele afectate de diabet; pâinea și cartofii, pentru scrofuloși; carnea, În cazurile de febră, și atâtea altele. Încă o dată, pe măsură ce civilizația a progresat, mai multe medicamente și otrăvuri s-au descoperit a fi de preț pentru folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cele trei săptămâni?” • Completați cu semnele: „+”, „ -„, „x”, „:” pentru a obține egalitățile. • Prin mutarea unui băț de chibrit, veți obține o altă egalitate. • Folosind o balanță de cel mult două ori și o piatră de 2 kg, separați 3 kg de făină din 14 kg aflate în sac. • Descoperiți regula și completați șirurile: • Formați câteva șiruri pe baza unor reguli de compunere stabilite și rugați-l pe colegul de bancă să le completeze. • Trei amici s-au încurcat în minciuni: Gabi spune
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
tihnită, îmbelșugată, horațiană. Parodiind un asemenea mod existențial cu grație, poetul îl celebrează de fapt, la modul subtil, iar tandra manieră autoironică e o formă a duioșiei: „La gura sobei albe ți-ar fi plăcut să stai/ în casa de făină, în casa de mălai,/ și-n soba de gutuie, cu mâinile smerite,/ să șovăi să azvârli icoane necioplite”. Ca „mădular” al gintei horațiene, autorul versurilor din Mașinării romantice (1973) se înrudește cu Al. Andrițoiu și cu Ion Horea, dar și
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
de poezie din faza constructivistă este dată de poemul Lamento, savantă îmbinare de discontinuități metaforice cu nuanțe ermetice barbiene și sentimentalism șarjat: „Ploi de martie, tragedie citadină, / arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio / plângeți lacrămi de făină / printre sonerii, lumină, / de Sfântul Bartolomeu al afișelor. // Dinspre bariere noaptea vântuie, - / treci între cristale, feerică, deci, / pe rugul tău lăuntric răstignită, / în dâra farului, snop imponderabil, / cu echipaj, pe pneu rostogolit. // Și s-au aprins stelarele vitrine, / cumplit se
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
acest glas străveziu ca un acvariu”, „laptele clatină o cădelniță de-arome”, „au adormit gârlele ca harfe”, „sufletul s-a umplut ca o orgă”, „în tipografii mașinile dorm ca niște pești uriași/ Prin ferestrele înalte noaptea își scutură sacii cu făină albastră”, „uraganul nechează ca un armăsar la jarul stelelor”, „arborii/își întind gâtul precum câinii de vânătoare”. Când, oricât de eteroclite, imaginile aderă la același flux emoțional, corolele lor se luminează ca niște beculețe policrome la declanșarea curentului electric și
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
proteine cu valoare biologică medie și de glucide cu moleculă mare (amidon) ce oferă un aport energetic crescut. Sărurile minerale se găsesc în cantități mari la nivelul straturilor exterioare ale bobului de grâu ce sunt îndepărtate prin măcinare. Chiar pentru făina neagră prezența acestor straturi exterioare nu determină creșterea valorii nutritive în condițiile în care sărurile minerale reacționează cu acidul fitic și formează compuși insolubili. Vitaminele se găsesc tot în straturile exterioare ale bobului de grâu fiind îndepărtate în mare parte
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]