1,988 matches
-
Scriitorilor din România (2011) și Diploma de Merit pentru întreaga activitate creativă (2012) </biography> Lecție de istorie M-am hotărât să întorc paginile istoriei, cu răbdare, pentru a înțelege sensul războiului, zăpada a căpătat nuanța apusului ce arde și ultima fărâmă de credință. Istoria, încărcată de ani, se repetă cu rost, câte un an al prezentului se întoarce spre Geneză, altul, mai grăbit, definește viitorul, într-un singur sens, încărcându-l cu artificii, în seara de Crăciun, oamenii răi definesc istoria
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
sufletul, ce va râmâne verde în iarna, când așteptările se albesc de atâta uitare... Iubire de zăpadă Iubirea are culoarea zăpezii, la colț de stradă câte o stea coboară în fântâna săpată, cu grijă, în suflet A înghețat și ultima fărâmă de iubire, chipul oglindit în apă creionează fața acoperită de ninsori, iar lacrima caldă dezgheață iubirea. În zare ninge cu flori ce nu mor. m-aplec spre mine ca spre o prietenă, nu-mi cunosc sufletul de atâtea așteptări, ochii
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
spartă înțelepciunea fântână cu lanțul rupt cum să te mai cațeri înspre izvoare ploaie curată? se-mpungea cu sfinții în stele de-așezat pe umărul drept avan despletit oglindă opacă printre firidele umblătoare ale mării cu-o mână atinsese o fărâmă de cer cu cealaltă fura trepte spre adânc mințind de a nu-i fi spus nimeni că veșnicia poartă chip smerit îl vedeam o dimineață care-a uitat să se facă deoparte îngerul plângea așa te-am clădit? fiecare pasăre
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de ministru din perioada de domnie al lui Corneliu Mănescu din istoria Ministerului Afacerilor Externe al României. În continuarea prezentării faptelor și gândurilor proprii, din modesta mea experiență diplomatică și de viață, ca cetățean al României, fac publice și următoarele fărâme din corpul unic al diplomației noastre românești convins fiind că și acestea contribuie la desăvârșirea marilor ei înfăptuiri, ale decidenților majori politici și de stat. 1. Determinarea, în final, a ministrului român de externe, domnul Adrian Severin, aflat în vizită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
sprâncene, ațintindu-se la bolnavă. Ana se lăsase domol într-o parte. Era și acesta unul din sfârșiturile prevăzute, care nălucise în ființa tulburată a paznicului. Se învierșuna de câtva timp asupra lui o putere străină. Fără pricină îi făcuse fărâme, ca pe o oglindă, prezentul, toate fericirile de care se bucurase, dragostea cu ființa aceasta care se deșertase de viață și zăcea acuma ca o haină veche lepădată. Nici Ana nu fusese vinovată decât că l-a avut drag, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ia în brațe. Mi s-a pus în brațe o bocceluță care mieuna cu fața congestionată, o nouă făptură. O nouă viață. Degețelele ei minuscule de păpușă s-au întins spre mine și, în sufletul meu, s-a topit ultima fărâmă de amărăciune față de Aidan și am recunoscut sentimentul pe care nu-l putusem numi mai devreme. Era dragoste. I-am întins-o pe Treakil lui Joey. —Vă las să faceți cunoștință toți trei, am zis. —De ce? Tu unde pleci? —La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
portret Școala Nr. 25... Așa a rămas cum o știu de foarte multă vreme: micuță, cochetă, ascunsă între plopi falnici, într-unul dintre cartierele Iașului în care ritmul construcției întrecea orice imaginație. Undeva, unde câțiva oameni destoinici au pus o fărâmă din sufletul lor și au reușit să facă o rampă de lansare către un viitor pe care, copii atunci, abia îndrăzneam să-l visăm. Până când am pășit eu însămi în clasă cu catalogul, la o oră de practică pedagogică, nu
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLE. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]
-
a parcat pe terasă, în timp ce ea s-a dus să se schimbe. Era prima mea băutură pe ziua aia. Eram cât se poate de treaz. Eu băteam în retragere - dar în toată acreala și electricitatea din atmosferă se făceau simțite fărâmele unei veselii disperate. Pe terasa Martinei sunt o mulțime de flori, în ghivece, hârdaie, în console. Flori mari, flori mici, roșii, albastre, cărora le dădeau târcoale albine grase, cu armuri la fel de bogate și strălucitoare ca pietrele întunecate de pe fundul râului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
său îl determinară pe Vultur-în-Zbor să accepte sarcina. Moralul său scăzuse constant de la moartea lui Ignatius Gribb. Acum, confruntat cu alternativele sumbre pe care i le oferise Virgil, atinsese nadirul. Dar ceva îl reținea, împiedicându-l să accepte - poate o fărâmă din sufletul relativ inocent cu care venise pe insula Calf - și, gândindu-se la acel suflet, găsi o ultimă licărire de speranță. — Vreau să-mi dai cuvântul tău în două privințe, îi spuse el lui Virgil. Prima, că Grimus cunoaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
știe ce se întâmplă în Casa ei. Media se oferise de bună voie să-l țină ocupat pe curățătorul de caldarâm, chiar dacă asta însemna o încălcare a regulilor Casei, iar în timp ce Iocasta se întorcea cu fața la perete, Media își folosea orice fărâmă de experiență pe care-o avea ca să-l țină prins în mreje pe Piatră, primul ei bărbat de o eternitate, suficient de mult timp pentru ca Vultur-în-Zbor să-și poată duce la bun sfârșit evadarea plănuită încet și minuțios. Virgil Jones
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Am auzit câteva râsete apreciative În fundal. În momentul acela am observat că arăta ca scoasă dintr-un episod eșuat din Vreau o față celebră.1 Ce am spus? Ce am făcut? Absolut nimic. În loc să ne păstrăm un grăunte, o fărâmă minusculă de demnitate, am oferit fiecare mâna stângă pentru ștampila obligatorie și am trecut târâș, rușinate, de cordonul de catifea, care fusese În sfârșit ridicat. Insulta supremă veni tocmai când ușa se Închidea În spatele nostru, când girafa modificată chirurgical Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dar dintr-un anume motiv era și mai deranjantă decât toate minciunile și interpretările greșite ale activităților mele nocturne; dacă nu puteam să-mi aleg nici măcar hainele fără să-mi atrag comentarii din partea publicului, atunci nu-mi mai rămăsese nici o fărâmă de intimitate. —Minunat. Pur și simplu minunat, a fost tot ce am reușit să spun. Ei bine, așa cum o demonstrează și faptul că am purtat un costum de afaceri la un bal mascat seara trecută, vezi bine că nu aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
îndârjire. Ion Antonescu voia să-i pună în libertate pe asasini printr-un transfer la închisoarea militară, apoi acasă. După 21 ianuarie 1941, echipa legionară care a lucrat la dezgropare a fost executată din ordinul lui Ion Antonescu, disprețuind orice fărâmă de justiție. Tenebra lui josnicie a primit și ea răsplata cuvenită. Din înălțimea cerului, Căpitanul se roagă: „Adu ți aminte, Doamne, de toți ai mei. Primește-i sub scutul Tău. Iartă-i și odihnește-i în pace. Celor vii dă-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
o sclavie. Ei sunt împotriva ordinii naturale și a firescului uman, Dragostea, care înseamnă pace pe pământ și între oameni bunăvoire. Credința în Dumnezeu a fost barajul care a oprit multe dezastre. Scopul celor din culisele sumbre urmărește distrugerea ultimii fărâme de conștiință, lăsându-l pe om în întuneric, fără stea, fără lumină, pe un tărâm pustiu. Azi mai mult ca oricând, prin inflitrarea de agenți străini se urmărește transformarea ideilor lor ascunse în factori sociali pentru a distuge valorile și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
zi două ea nu se astâmpăra, da’ acuma? Acum când tu ai fost plecat atâta vreme?! N-aș vrea să fiu în locul tău cu nici un chip! Aș lua câmpii numaidecât”... Lui Dumitru i s-a părut chiar că pentru o fărâmă de timp privirea lui Todiriță a lunecat peste locul unde se afla el. N-a dat, însă, nici un semn că l-ar fi văzut că-i treaz deja. „Asta nu i treabă la locul ei, băiete! Da’ mai bine să
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
al lui Ștefănel plutea În depărtările unui trecut care Îl urmărise mereu. Întoarcerea la viață era o Întoarcere la suferință și la Întrebări. Nu voise asta, atunci când scosese spada ca să-l provoace pe Ogodai. Nu voise nici o Întoarcere, căci orice fărâmă de viață punea În pericol o lume Întreagă. Avea să fie torturat, fără Îndoială. Nu știa dacă va rezista sau nu. Asta Îl făcea să devină o sursă de pericol pentru Ștefan, pentru Ordinul Apărătorilor, pentru toate misiunile secrete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
față decât pe amărâtul de Mahomed, cu prietenii lui. N-ar avea ce să ți se Întâmple. Alexandru Își descreți fruntea. O admira pe Erina pentru puterea ei de a bagateliza tot răul de pe lume și de a aduce o fărâmă de zâmbet pe chipul celor din jurul ei. Vru să adauge ceva, dar se răzgândi, duse pumnul drept la inimă, schițând salutul Apărătorilor, și se Întoarse spre grupul condus de Pietro. Oană și Erina Întoarseră și ei caii, trecând În fruntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Îndemn Copii și tineri, respectați și prețuiți părul alb și înțelepciunea vârstnicilor! Străduiți-vă să le alinați suferințele, neputințele și dramele prin care trec. Aduceți în sufletele lor înnegurate, măcar din când în când, o rază de lumină și-o fărâmă de bucurie! Ajutați-i să-și scoată din minte ideea că ei sunt o povară pentru familie și societate! Acordați-le sprijinul moral pentru a-și păstra demnitatea și încrederea în viața și destinul lor! Iubiți-i, pentru că merită! Privind
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
nu este nimic material, pe care să-l poți atinge. Te-ai putea gândi la asta în termeni ciclici. Ziua brahmanilor se repetă la nesfârșit - înaintea oricărui act de creație lumea veche trebuie mai întâi distrusă. Pran este acum făcut fărâme, strivit de viață. Un morman de Pran sub formă de moloz, așteaptă ocazia să se reinventeze, într-o ordine nouă. Se aude zgomotul făcut de zăvorul tras; îi este la fel de familiar ca și chemarea muezinului de la moscheea învecinată, la fel de familiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
trece peste frunte. Mă mint, a fost cândva! Și cum mi-e dor ... Azi simt în palma mea o mână mică Și lângă mine-o zână fermecată; Cu ochi timizi și blânzi de rândunică, Născută din iubire-adevărată: E fiica mea, fărâmă dintr-o stea, Ce-mi este-n viață magică-mplinire! Și-s fericit acum, dar pentru ea, Ca mâine chiar voi fi doar amintire ... Femeie, trupul tău Femeie, trupul tău, fior De dincolo de vreme, Sculptat de îngeri pe-al meu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-ncarcă cu-n tainic fior. Amintirea trezește doruri uitate și valuri ciudate mă-nvăluie ușor, te simt lângă mine deși ești departe și-n gură-mi vine un gust acrișor. Vântul scârție ușor un oblon ruginit și liniștea se frânge-n fărâme pe jos, iar streașina picură-n stropi de argint secunde, asemenea unui uriaș vânjos. O rază de soare s-ascunde de nori și altele o urmează-n tăcere, astăzi alunecă încet spre ziua de ieri iar mâine se va naște
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
nu te întreabăîn vraja lui te-afunzi ca luna-n ochi de lac. îți vinde tot ce-n viață tu n-ai putut să ai Galant, îți dă din toate, măcar câte-un pic Nu vrea bani, doar sufletu-n fărâme să i-l dai, Cu el să îi plătești că ți-a vândut ... nimic. Nimic din visul ce-ți părea atât de-aproape, Nimic din dragostea ce ne-nsoțea la pas, Nimic nici din sărutul ce-l punea pe pleoape, Nimic
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
grimase purtându-și masca; eu îmi cos speranța de mâneca zilei uzând cuvinte rătăcite-n cerul gurii. Poate vrea timpul să mă irosească învechindu-mă-n pasul lui neînceput. Abil, în vreme se afundă. Nu vrea să-mi vândă nicio fărâmă de secundă. Neobosit, le caută pe cele abandonate să le parcurgă când izgonit va fi-n eternitate. Adun petale de crini M-am așezat la marginea unei secunde când, șireata, m-a izbit în hăul alteia. Atunci am început să
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
până când chipul său se află foarte aproape de al meu. Tandrețea i se citește în priviri. E prea târziu, chiar dacă ar exista vreun regret; nu folosește la nimic să implori iertare. Nu sunt în dispoziția de a acorda îndurare. Nici măcar o fărâmă. Nu mai am milă de oferit. Tocmai de aceea îmi este milă de tine. Îi azvârl aceste cuvinte din priviri. Mă bucur că nu sunt în locul lui. El poate ordona moartea mea, dar nu o poate ordona și pe a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
putem împiedica să nu tragem concluzia că trebuie să fie ceva adevăr în pa kua. În dimineața aceea are loc un alt incident straniu: Când bate ora nouă cutia din sticlă care adăpostește ceasul din Sala Dezvoltării Spirituale se face fărâme. Astrologul Curții explică moartea Doamnei Jin ca fiind atrasă de ea însăși, prin dorința de a investi în longevitatea sa. Iubea cifra 9. Își sărbătorise cea de-a patruzeci și noua zi de naștere decorându-și patul cu sfori roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]