2,882 matches
-
martie 1949 în Cățelești Bacău. Debut literar ziarul Steagul Roșu, Bacău, poezie. A activat în mai multe cenacluri literare din Vaslui și Iași. Debut în volum, Calul cu potcoave roz (epigrame, fabule, panseuri) 2006, a continuat cu Florete melancolice (epigramă, fabulă, rondel) 2008, Fiorii zborului tandru, (poezie) și Fabule (2008), redactor șef Meridianul. APOSTU, Mihai, n. 4 septembrie 1962, Vaslui (Dodești, comuna Viișoara): A urmat cursurile școlii primare în satul natal, iar pe cele liceale în Vaslui. Debut literar în revista
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Steagul Roșu, Bacău, poezie. A activat în mai multe cenacluri literare din Vaslui și Iași. Debut în volum, Calul cu potcoave roz (epigrame, fabule, panseuri) 2006, a continuat cu Florete melancolice (epigramă, fabulă, rondel) 2008, Fiorii zborului tandru, (poezie) și Fabule (2008), redactor șef Meridianul. APOSTU, Mihai, n. 4 septembrie 1962, Vaslui (Dodești, comuna Viișoara): A urmat cursurile școlii primare în satul natal, iar pe cele liceale în Vaslui. Debut literar în revista Flacăra. Din 1991, este membru al cenaclului "Ion
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
un binecunoscut profesor de neurofiziologie a precizat de curând: cea mai veche legătură neuronală din creierul uman este cea pentru povești. Atunci când unul dintre ei dorea să dea o lecție morală sau de etică, alegea ca metodă povestirea - Esop spunea fabule, în timp ce Isus făcea parabole. Poveștile ne domină viața. Domină orice formă de amuzament, de la romane la nonficțiune, de la filme la jocuri, dans și chiar muzică. Melodia „Candle in the Wind” a fost modul trist al lui Elton John de a
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
anume, jurnalul, pură proiecție spirituală, se dovedește neputincios În surmontarea complexelor induse de o bogată activitate ficțională. Pactul retoric nu poate avea loc, la acest tip de jurnal, pentru că unul dintre termeni absentează. Suntem Încă departe de situația fabula in fabula 4, descrisă de către Umberto Eco. Deși, prin anticiparea „labirintului de contradicții Între lumile epistemice și doxastice și lumea reală”5, jurnalul se deschide la ambele capete: atât spre lumea ficțiunii, a dezirabilității pure, cât și spre aceea (Încă vag aproximată
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
1976. (2) Michel Foucault, „L’écriture de soi”, in Corps écrit, P.U.F., nr. 5, 1983. (3) Pierre-Marc de Biasi, „Les carnets de travail de Flaubert”, in Littérature, Paris, nr. 80, 1990, p. 42. (4) Umberto Eco, Lector in fabula, Grasset, Paris, 1989, p. 266. (5) Ibidem. (6) Lev Tolstoi, Jurnal, vol. I. Traducere de Janina Ianoși, prefață, tabel cronologic, note și comentarii de Ion Ianoși, Editura Univers, București, 1975, p. 50. (7) Umberto Eco, op. cit., p. 229. (8) Lev
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
textuale (de la romanul polițist la povestirea autobiografică din conversația psihanalitică sau interviul de angajare, de la proiectul unei între-prinderi la comunicarea publicitară etc.). Prin componenta "sancțiune", modelul introduce un element axiologic, care va fi preluat și reinterpretat de cititorul "lector in fabula": "înainte de a se termina, povestirea trasează o linie, pe care cititorul o reia la rîndul său. Sancțiunea prefigurează judecata la care este invitat lectorul" (Kibedi Varga, 1989: 68). În majoritatea cazurilor lectorul va evalua nu structura compozițională a intrigii, ci
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
suveran, paternalist o marcă amicală, de solidaritate și simetrie ("patronajul său nu este o prezență represivă, ci una gratificatoare" B. Cathelat & A. Cadet, 1976: 15). J. Baudrillard (1968: 169-198) vorbește de o solicitudine maternă a publicității, corelată unei logici a fabulei și adeziunii, nu a enunțului și probei. Fără a crede în produs, receptorul mesajului publicitar crede în publicitatea care vrea să facă să se creadă. Este într-un fel credința în Moș Crăciun a copilului care nu mai analizează ca
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în Versus 2, nr. 1, pp. 1-15 Eco, Umberto, 1976 "Peirce and contemporary semiotics" în Versus 15, pp. 49-72 Eco, Umbert, 1978 "Pour une reformulation du concept de signe iconique" în Communications 29, pp. 141-191 Eco, Umberto, 1979 Lector in fabula (trad. fr. Lector in fabula. La coopération interprétative dans les textes narratifs, 1985, Paris, Grasset) Eco, Umberto, 1984 Semiotics and the Philosopy of Language, Indiana University Press (trad.fr. Sémiotique et philosophie du langage, 1988, Paris, PUF) Eco, Umberto, 1988
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pp. 1-15 Eco, Umberto, 1976 "Peirce and contemporary semiotics" în Versus 15, pp. 49-72 Eco, Umbert, 1978 "Pour une reformulation du concept de signe iconique" în Communications 29, pp. 141-191 Eco, Umberto, 1979 Lector in fabula (trad. fr. Lector in fabula. La coopération interprétative dans les textes narratifs, 1985, Paris, Grasset) Eco, Umberto, 1984 Semiotics and the Philosopy of Language, Indiana University Press (trad.fr. Sémiotique et philosophie du langage, 1988, Paris, PUF) Eco, Umberto, 1988 Le Signe, Paris, Labor Eco
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Cambron, Micheline, 1982 "Quand le conte se constitue en objet (s)" în Littérature 45 Dijk, Teun van, 1973 "Grammaires textuelles et structures narratives" in C. Chabrol (ed) Sémiotique narrative et textuelle, Paris, Larousse, pp. 177-207 Eco, Umberto, 1985 Lector in fabula, Paris, Grasset Eco, Umberto, 1985 Apostille au Nom de la Rose, Paris, Grasset Eco, Umberto, 1992 Les limites de l'interprétation, Paris, Grasset Eco, Umberto, 1993 De Superman au surhomme, Paris, Grasset Eco, Umberto, 1994 Six Walks in the Fictional Woods
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Univers). În calitate de coautor a participat la scrierea Dicționarului de scriitori nordamericani literele A și B (Institutul European, 2009 și 2010) și a Dicționarului de francofonie canadiană (Editura Universității "Al.I. Cuza", 2011). A îngrijit și prefațat ediția Jean de la Fontaine, Fabule (Institutul European, 2005). La Institutul European a mai publicat volumul Romancieri interbelici (2006).. Livia Iacob, Parodia literară. Șapte rescrieri romanești (c) 2011 Institutul European Iași pentru prezenta ediție Editura INSTITUTUL EUROPEAN este recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și Isolda? Ar fi posibilă, se pare, și o regulă: o capodoperă se obține tot prin parodierea altei capodopere. Iată de ce principalele hipotexte ale unor parodii solide sunt Biblia, miturile, epopeile, tragediile, poemele eroice ale Evului Mediu, romanele cavalerești, basmele, fabulele, operele "cu viață lungă"... Deși conținutul se aseamănă, forma face diferența: cele două aspecte vor face și obiectul trimiterilor teoretice ale lui Hans Robert Jauss 61, care scoate la iveală, din atât de complexa lume a parodiei, acei indici informaționali
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
trad.n.). Se cuvine să tragem din exemplul dat concluzia că parodia se naște imitând atât forma (epopee), cât și subiectul epicului eroic (războiul, bătălia etc.), iar sursele umorului sine qua non sunt nenumărate. Reducerea conflictului la o scară specifică fabulei (lupta dintre șoareci și broaște) se adaugă demitizării caracterelor așa-zis puternice, aici ridiculizate (Zeus). Implicând întâmplările odinioară glorificate de Homer prin paralelismul desăvârșit al evenimentelor, se pare că Batrahomiomahia amesteca atât "figurile eroice" și modesta lume a vietăților (minicosmos
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care se mândresc. Drept aceea doresc și eu să fiu măgar ca și ei și să primesc favoruri așa cum primesc ei"". Subiectul se apropie și de fantasticul animalier (metamorfozarea în măgar vizând, desigur, și romanul lui Apuleius), dar și de fabulă, prin intenția moralizatoare și maniera ironică de a aborda realitatea. Parodia rezultă din discrepanța sesizabilă între personajele dezinvolte, posesoare ale unui limbaj mai puțin cultivat, și limba pe care ele o folosesc, latina, dar o latină forțată să se "mlădieze
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Culcușu-l fripse și sări îndată/ Cum sari din somn când te cuprinde focul,/ Sau ca țăranu-ntins când vede-o vârcă/ Înaintând, și află că-i năpârcă!". Față de celelalte poeme eroi-comice renascentiste, Ariosto introduce elementul moralizator, trimițându-ne cu gândul la fabule. Îl vom regăsi în mai toate episoadele, fie ele și secundare, ceea ce ne îndreptățește să afirmăm că intenția ludică are și o coloratură satirică: Deși ia multe chipuri, țineți minte:/ Aceeași este nebunia! Este/ Ca o pădure plină de cuvinte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
apropiați, nu e una organic distructivă, în ciuda înclinației spre maladiv de care a fost acuzat, ci una esențialmente constructivă. Căci atît Pîlnia și Stamate, Ismaïl și Turnavitu, Cotadi și Dragomir, Plecarea în străinătate, Algazi și Grummer, postuma Fuchsiadă, cît și "fabula" Cronicari se supun unei "legi" care a devenit principiu de construcție la toate nivelurile textului: parodia. Opera lui nu este explicit acuzatoare, deși nu evită nici satira ori cinismul, când necesitățile stilistice o cer. Ci polemică, incluzând, tematic, recontextualizarea operelor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de semiotică generală, traducere de Anca Giurescu și Cezar Radu, postfață și note de Cezar Radu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. Eco, Umberto, Limitele interpretării, traducere de Ștefania Mincu și Daniela Bucșă, Pontica, Constanța, 1996. Eco, Umberto, Lector in fabula: cooperarea interpretativă în textele narative, traducere de Marina Spalas și Cornel Mihai Ionescu, Univers, București, 1991. Eco, Umberto, Opera deschisă. Formă și indeterminare în poeticile contemporane, ediția a II-a, traducere de Cornel Mihai Ionescu, Paralela 45, Pitești, 2002. Eco
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
p. 24. 54 Vezi R. Barthes, Littérature et réalité, Seuil, Paris, 1982, p. 87. 55 Vezi D. Cohn, op. cit., p. 33. 56 G. Genette, op. cit., p. 147. 57 Cunoscuta distincție este exprimată în termeni diferiți de poeticieni: formaliștii ruși disting fabula vs. siujet, G. Genette utilizează termenii histoire vs. récit + narration, iar termenii folosiți de Gerald Prince sunt narrated vs. narrating. 58 D. Cohn, op. cit., p. 173. 59 Ibidem, p. 183. 60 Vezi Käte Hamburger, Logique des genres littéraires, Seuil, Paris
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
materie. Se valorifică ideea că orice materialitate este potrivită pentru poveștile lumii, că narațiunea poate fi comunicată deopotrivă în limbajul scris sau vorbit, în imagini fixe sau mobile sau prin amestecul ordonat al tuturor acestor substanțe, prezente în mit, legendă, fabulă, povestire, nuvelă, tragedie, dramă, comedie, pantomimă, pictură, vitraliu, film, benzi desenate, știri sau conversație. Susținută de faptul că citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și avem sentimentul, că dincolo de ele, urmărim o poveste, lucrarea pleacă de la premisa că într-un
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
că orice materialitate e potrivită pentru a-i încredința poveștile sale. Ca și cum povestea ar putea fi comunicată deopotrivă în limbajul vorbit sau scris, în imagini fixe sau mobile sau prin amestecul ordonat al tuturor acestor substanțe prezente în mit, legendă, fabulă, povestire, nuvelă, tragedie, dramă, comedie, pantomimă, pictură, vitraliu, film, benzi desenate, știri sau conversație. În asemenea forme, povestea apare în toate timpurile pentru că nu este și nici nu a fost undeva vreun popor lipsit de narațiune și pentru că fiecare comunitate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
în relație cu ceea ce spun sau nu spun narațiunile, cu modul în care sunt prezentate, cu motivul pentru care sunt comunicate și cu modul în care este trăită experiența narativă. Aceste exigențe narative sunt conectate cu semantica, atentă la studiul fabulei, sintaxa, preocupată de analiza discursului și pragmatica, centrată pe studiul utilizării narațiunii. La nivel semantic, diferite media favorizează diferit, diferite tipare cognitive. Filmul preferă narațiunile dramatice, televiziunea pe cele episodice care construiesc intrigi complexe, jocurile pe calculator preferă narațiuni multinivelare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
o scenă de teatru sau film. Citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și dincolo de ele urmărim o poveste, de fiecare dată aceeași. Chatman mai observă însă că în etapa postclasică a naratologiei, teoreticieni precum Barbara Herrnstein Smith contestă ideea că fabula / story ar fi mereu aceeași, blocată în mereu aceeași structură narativă autonomă, pentru că fiecare respunere, chiar și în același mediu, generează o altă versiune, un alt construct mental. Din acest motiv, Chatman consideră că una din responsabilitățile majore ale naratologiei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
materie. Se valorifică ideea că orice materialitate este potrivită pentru poveștile lumii, că narațiunea poate fi comunicată deopotrivă în limbajul scris sau vorbit, în imagini fixe sau mobile sau prin amestecul ordonat al tuturor acestor substanțe, prezente în mit, legendă, fabulă, povestire, nuvelă, tragedie, dramă, comedie, pantomimă, pictură, vitraliu, film, benzi desenate, știri sau conversație. Susținută de faptul că citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și avem sentimentul, că dincolo de ele, urmărim o poveste, lucrarea pleacă de la premisa că într-un
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
că orice materialitate e potrivită pentru a-i încredința poveștile sale. Ca și cum povestea ar putea fi comunicată deopotrivă în limbajul vorbit sau scris, în imagini fixe sau mobile sau prin amestecul ordonat al tuturor acestor substanțe prezente în mit, legendă, fabulă, povestire, nuvelă, tragedie, dramă, comedie, pantomimă, pictură, vitraliu, film, benzi desenate, știri sau conversație. În asemenea forme, povestea apare în toate timpurile pentru că nu este și nici nu a fost undeva vreun popor lipsit de narațiune și pentru că fiecare comunitate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
în relație cu ceea ce spun sau nu spun narațiunile, cu modul în care sunt prezentate, cu motivul pentru care sunt comunicate și cu modul în care este trăită experiența narativă. Aceste exigențe narative sunt conectate cu semantica, atentă la studiul fabulei, sintaxa, preocupată de analiza discursului și pragmatica, centrată pe studiul utilizării narațiunii. La nivel semantic, diferite media favorizează diferit, diferite tipare cognitive. Filmul preferă narațiunile dramatice, televiziunea pe cele episodice care construiesc intrigi complexe, jocurile pe calculator preferă narațiuni multinivelare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]