4,085 matches
-
nici o consistență reală și care acoperă adevărata Realitate; al doilea, în schimb, răstoarnă, ca să spunem așa, interpretarea monistă a idealismului, considerînd că singura Realitate adevărată este, pînă la urmă, aceea a materiei, a "naturii" (sanscrită prakrti = "ceea ce preexistă creației, facerii" lumii, respectiv cauza tuturor lucrurilor și ființelor), concepută ca energie foarte subțire, dar care se transformă în ceva material, prin excluderea absolută a lumii transcendente, ce este perfect antrenată în evenimentele imanente. De aceea primele capitole ale lucrării noastre vor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sănătății și a vioiciunii, ci o roșeață mai delicată, aproape și un suflu [191] spiritual; [...] o frumusețe în care trăsăturile feței, privirea ochilor și răsfrîngerea gurii apar liniștite, blînde, destinse această frumusețe aproape nepămîntească o au femeile în zilele după facere, cînd, eliberate de sarcina împovărătoare a copilului și de chinurile nașterii, ele trăiesc totodată și bucuria sufletească pentru frumoasa creatură ce le-a fost dăruită... [36 td]. Trebuie imediat să ne îndoim că această frumusețe lipsită de vlagă ar putea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în privința stării de suferință în care se află populația rurală. În mai multe județe din România locuitorii sânt în lipsă chiar de hrana zilnică; afară de această nenorocire mai au apoi să sufere din partea administrației execuție pentru împlinirea birurilor și pentru facerea șoselelor. În starea aceasta de mizerie în care ei se află, a interpelat interpelatorul pe guvern, dv. executați pe bieții locuitori la dări și la șosele, nu vă gândiți că n-au ce mânca, că n-au ce pune în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
după izvorul de la care această foaie își ia inspirațiile, nu-i mai puțin adevărat că mult căutatul modus vivendi a devenit astăzi și mai greu de realizat. O depeșe de astăzi ne aduce știrea că Comisia Dietei prusiane însărcinată cu facerea raportului asupra proiectului de modificare a legilor bisericești a respins cu 13 glasuri contra 8 întîiul articol al proiectului. [ 23 mai 1880] ["ÎNTR-UNUL DIN NUMERILE NOASTRE... "] Într-unul din numerile noastre trecute am înregistrat niște zgomote cari ne veniseră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Romîniei" mai făcuse o încercare de-a combate programa noastră, zicând că teoriile roșilor, pe cari noi le numim cosmopolite și importate, sânt de tradiție istorică. Am răspuns atunci că se-nșală - libertatea e de tradiție istorică precum și participarea poporului la facerea legilor, nu însă acele colecții de legi și regulamente, traduse din cuvânt în cuvânt din franțuzește. Cu asta s-a-ncheiat polemica, dar se vede că nu s-a mântuit. Ne mărginim a spune confraților de la "Steaua Romîniei" următoarele: Au cooperat cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îi este permis să le facă. În consecuență regulamentul Eforiei îl și obligă pe medic de a fi în permanență la spital. Ca medic secundar trebuie dar de la 8 până la 11 ore jum. să fie în salele bolnavilor, să observe facerea bandajelor, să învețe pe elevii interni și pe cei esterni, să aștepte pe medicul primar, spre a face vizita împreună cu el și, când acesta n-ar veni, s-o facă însuși. Medicul secundar mai trebuie să facă regulat, la 4
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
curenturi predomnesc în politica generală a Europei și încotro trebuie să ne înclinăm. "L'Independance" traduce astfel: [... ] Deci conchide de aci că toți miniștri n-au fost decât instrumente ale politicei personale a Domnului. Traducerea cam liberă a verbului românesc facere, într-un loc prin inspirer, într-altul prin diriger, altereaz[ înțelesul șirurilor noastre. Noi am voit să zicem, prin pasajul de mai sus, că politica exterioară nu se poate face la noi ca în alte țări puternice, trăgând clopotul cel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
făcute? Tot recensimîntul de sus până jos e o mare eroare și trebuie declarat nul și neavenit, pentru a face loc unei nouă lucrări, serioase și cumpănite. Iată dar cum s-a făcut acest recensimînt: S-a dat instrucțiuni pentru facerea recensimîntului de acum nu sub forma, de circulară, ci chiar sub formă de articole regulamentare. Se impune categoric în art. 22 că; "Guvernul cere a se spori cu o jumătate impozitul fonciar". Agenții fiscali, pornind cu hotărârea luată, de mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a îndoit încă sarcina; iar acela care era privilegiat în trecut, deși s-a sporit, cu toate că pe unele locuri s-a mai încărcat ceva, însă cu toată sporirea, n-a ajuns la adevărata evaluare a producerii proprietății sale. Legea pentru facerea recensimîntului zice că comisiunile locale de recensimînt se compun dintr-un delegat al fiscului și din trei contribuabili din cei mai impuși ai localității, cari să meargă la fața locului să fixeze o zi când să asculte pe proprietar și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bunăoară că timpul întrebuințat spre o asemenea lucrare ar fi poate de ajuns pentru a înscena o conspirație la Ipodrom, dar nu e de ajuns pentru o lucrare atât de migăloasă ca recensimîntul; s-a constatat că oamenii întrebuințați la facerea lui erau străini lucrărilor financiare, erau necompetenți, niște bieți cenușeri din comunele rurale cari idee n-aveau de ce va să zică o falce de arătură; că același pământ [î]l prețuiau când mai sus, când mai jos, după cum era a țăranilor sau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Băncii Naționale nu este tot astfel cu patriotul -crisalidă. Din asemenea patrioți s-au format comisiile de recensimînt. D. I. Codrescu a spus de unde au fost recrutați membrii acestor comisii. S-a cerut de la primarii sătești ca să dea ei funcționari pentru facerea recensimîntului. Primarii se-nțelege că nu dispuneau decât de Costineștii-crisalide. Costineștii-crisalide sânt ajutori de ajutori de scriitori comunali, [un] adevărat bici dumnezeiesc pe bietele comune rurale. Nu e minune deci daca recensimîntul a ieșit cum a ieșit, daca, după declarația
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pur și simplu asupra formelor ... [...] ... dezvoltarea acestora, înnobilarea lor sub dictatul propriului său spirit iată misiunea lui ..."40. O "misiune": "Cugeți tu, pământ?" (Memento mori) de "punere în operă" a adevărului ecclesiastic: pământ suntem și în pământ ne vom întoarce. (Facerea, Cap. 3, 3,19). În termeni heideggerieni opera de artă "pro-pune pământul" și "expune o lume", iar rolul predominant, în accepțiunea filosofului, trebuie să-i revină operei: "în simultana susținere și tăgăduire" a disputei.41 M. Eminescu gândea de timpuriu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
codul lumii, un "punctam saliens, care apare în mii de oameni, dezbrăcat de timp și spațiu, întreg și nedespărțit, mișcă cojile, le mână una-nspre alta, le părăsește, formează altele nouă... ca un Ahașver al formelor" (Archeus). G. Călinescu numește această facere/desfacere a "cochiliei" ființei ca o extincție "în sânul cosmic": o "impulsiune inconștientă de a se trage spre un embrion de întuneric, spre un loc originar, cavernos, în care orice ecou al vieții din afară să se stingă"10. Zidul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
convingător M. Eliade: "pentru societățile arhaice, viața nu poate fi repetată, ci numai creată din nou printr-o întoarcere la izvoare. Iar "izvorul" prin excelență e țâșnirea prodigioasă de energie, de viață și de fertilitate care a avut loc odată cu facerea lumii"37. Un gânditor al plaiurilor carpatice este și Arbore, personaj mitico liric din proiectul dramei Ștefan cel Tânăr 38. "Inițierea" lui ține de o calitate specială, de martor, dobândită într-un timp istoric "tare", epoca lui Ștefan, Domnul Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
acum doar în filmele americane: World Trade Center, plămînul sănătos al orașului modern. Încîntare arhitectonică! Cine să fi întrupat acest reper de secol XXI într-un Iași multisecular? Am ocazia să-l cunosc pe misteriosul personaj. Misterios, pînă în momentul facerii cunoștinței. Doar extrem de stenic însă în preajmă-i. Preajmă care arată ca o austeră și totuși intimă cabină cosmică. Pare proaspăt decupat dintr-un western aspru colorat, ceva din energetismul său spiritual contaminîndu-te brusc pentru cel puțin o săptămînă. După
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
această forță michelangiolescă nu-i poate opri alunecarea pe șarpanta experiențelor ultime. Monstrul are seninătatea genuină a supravegherii evoluției sale, nici urmă de îngrijorare neputînd fi surprinsă pe figura lui pișicher-țicnit-distrată. Din cînd în cînd, pune el însuși mîna la facerea propriei opere, dovedind, de altfel, forță și îndemînare. Pentru că "sculptura" pe care o practică spre sfîrșitul vieții are sprijinul decisiv al unei întregi echipe de ingineri, sudori, instalatori, macaragii, în stare a materializa închipuirile-i de ultimă oră. Dar ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
perioada pregătirii și desfășurării alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională și în consiliile populare, pentru prevenirea și combaterea oricăror acțiuni împotriva ordinii și liniștii publice, avutului obștesc și personal. Activitatea pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin unităților și organelor Ministerului facerilor Interne va fi stabilită prin planuri de măsuri ce se vor întocmi pentru această perioadă de către comandanți (șefi). Art. 2 - Se va acorda atenție sporită instruirii cu sarcini concrete a rețelei informative, întâlnirile cu sursele de informare se vor realiza
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
acest domeniu. În documente se face distincție între meșterii constructori de plute, de ferestraie, de dârste, pive și șteze, de cară și căruțe, „de briște”, de carete etc. Ion Ionescu de la Brad a remarcat că „rotarii se ocupă numai cu facerea roatelor și a cărălor”. Există, deasemenea, și o diviziune teritorială a meșteșugurilor pe specialități, determinată de specificul materiei prime pe care o folosește meșteșugarul, de necesitățile predominante ale regiunii, de tradițiile meșteșugului etc. În „Statisticeștile științi” din anii 1841, 1842
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toate un țăran clăcaș agricultor. El profesa meseria de lemnar numai după ce achita obligațiile și datoriile față de proprietar sau după ce termina muncile agricole la propriul său pământ. Ion Ionescu de la Brad scria în 1866 că „rotarii se ocupă numai cu facerea roatelor și a carelor, și aceasta în timpul cel pierdut al anului și fără a abandona lucrarea pămîntului”. În „Statisticeștile științi”, întocmite în deceniile V și VI ale secolului trecut, se subliniază că sătenii se ocupă de meșteșugării „când nu au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
destinate achiziționării de mașini. Este neîndoielnic însă că, inițial, întreprinderea era mică și că ulterior a fost mărită. Aceasta rezultă din raportul arhimandritului Dionisie, starețul mănăstirii, făcut domnitorului în martie 1856, în care se spune: „am pus în lucrare pentru facerea unei alte fabrici de postav, într-un chip mai sistematic și mai productiv, din pricină că aceea de astăzi nu este îndestulătoare pentru monast[ire]”. Câteva date privind înzestrarea tehnică a instalației ni le dă, la 28 octombrie 1859, „comisia regulatoare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
interne după hrisoavele lor, se adăuga că acele hrisoave nu pot „să aibă întindere de oprire a celor ce-ar voi a intra în breaslă cu știința de meșteșug care este slobodă de Reglement, apoi oricâți au fost înscriși la facerea catagrafiei la breasla blănarilor din Botoșani - despre a cărei litigiu este vorba - vor fi cunoscuți de asemenea, fie arman, fie jidov și vor fi datori a purta sarcinile breslei...”, iar cei neînscriși în bresle vor fi primiți în aceasta din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
domeniile în care normele și regulile de comportare trebuie construite, inventate, concepute prin intermediul unei reflecții, în general colectivă"5. Astfel, termenul de etică este utilizat pentru a desemna ceea ce "trebuie inventat în domeniul moral", devenind "numele moralei în curs de facere, în curs de cercetare"6. Potrivit autorului amintit, "dacă vrem să distingem cei doi termeni, morala ar fi specifică normelor moștenite, iar etica ar ține de normele în construcție. Morala ar desemna în principal valorile existente și transmise, iar etica
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că "lăuntrica" numai după cădere, căci la începuturile creației nașterea aceasta era singura realitate) în "nașterea cea mai exterioară". Paracelsus, pe de altă parte, era de părere ca primă materia este materia unică, misterium magnum (mare mister), mama elementelor (matricea facerii lumii materiale, din eter) și a tuturor creaturilor, este un mister increat care nu poate fi exprimat prin nimic și a fost pregătit de Dumnezeu încît să nu-i semene nimic în viitor și nici el să nu se poată
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Concepția creației care durează 6000 de ani apare și la Meister Eckhart 168, pentru care Dumnezeu creează din neant, prin cuvînt, după arhetipurile divine 169. La Eckhart, "creare" se apropie de ideea de Maya, iluzie, "pur neant"170, în schimb "facere" înseamnă primirea fundamentului de dincolo de Maya în Maya însăși, adică înseamnă primirea sufletului, care, pentru Eckhart, este singura realitate. Mai mult, observăm o profundă asemănare de concepție între Blake și Rudolf Steiner: Blake: "Toate cîte se-ntîmplă pe Pămînt se văd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de Enitharmon. 210 Căci Umbră lui Enitharmón pe arborele Tainei coborî. Spectrul văzu cum Umbră tremura peste-ale sale stînci întunecoase Sub arborele Tainei, care în groaznicul Abis În aprigă durere să înflorească începu, dînd muguri care se zbăteau În chinurile facerii; și-acuma, florile căzînd, ivitu-s-au 215 Strălucitoare fructe de culori multe și-avînd otrăvuri felurite, Urgii ascunse-n globuri sclipitoare ce lăstărit-au peste arborele viu. Năluca lui Urthona văzu Umbră lui Enitharmon Sub Arborele Tainei printre frunze și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]