2,300 matches
-
în fund și o flegmă în ochi, care l-ar ajuta să vadă mai clar diferența dintre metafizică și zacusca lumii înconjurătoare. Poate că așa e, vă rog să încercați. De mâine se deschide oficial sezonul la încercări! Mută-i falca P entru boxeri, un meci are o filozofie extrem de simplă, unul dă cu pumnul, iar celălalt caută să-i dea înapoi, ca să nu-i rămână, „Doamne ferește!”, dator. Câți pumni își cară unul altuia, nici asta măcar nu e treaba lor
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
-i dea înapoi, ca să nu-i rămână, „Doamne ferește!”, dator. Câți pumni își cară unul altuia, nici asta măcar nu e treaba lor, ci a celor de pe margini, care arbitrează și chiar asta fac, numără conștiincios pumnii care au atins perfect falca, ficatul sau arcada. Totuși trebuie să știți că atunci când este vorba de un meci pentru centura mondială, fiecare pumn dat, înseamnă nu un pumn de firfirici amărâți, ci un ditamai pumnul de euroi sau verzișori, pe care trebuie să-i
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
că atunci când este vorba de un meci pentru centura mondială, fiecare pumn dat, înseamnă nu un pumn de firfirici amărâți, ci un ditamai pumnul de euroi sau verzișori, pe care trebuie să-i primească la final cei care își mută fălcile în ring și mulți alții care au făcut posibil evenimentul. Problema e, cine dă acești bani! Surse nu lipsesc la un eveniment din acesta, sponsori care vor să- și facă reclamă, televiziuni care cumpără dreptul de transmisie, bilete vândute și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
DIE a primit atunci un ordin cu totul cinic: "Să i se închidă gura. Nu trebuie ucisă. N-avem nevoie de anchete americane și franceze ce ne-ar pune în situații dificile. S-o facem zob. Să-i spargem dinții, falca, brațele. Să nu mai poată niciodată vorbi sau scrie. Să devină un exemplu de neuitat pentru ceilalți. Să fie bătută la ea acasă pentru ca să învețe și ea și alții că nu există nici un adăpost sigur pentru calomniatorii dictaturii proletariatului. Nici
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
trei degete. Fiecare deget era mult mai lung decât brațul unui om și avea în față câte o gheară, ascuțită și încovoiată, cu care-și sugruma adversarul. Dacă îl prindea cu cele trei gheare, era terminat. Îl arunca direct între fălcile ei uriașe cu care, când le-ar fi închis, l-ar fi zdrobit într-o singură secundă ca pe un simplu șobolan. Datorită unei greșeli fatale, unul din ceată deja a căzut pradă acestui nesătul carnivor. Incidentul i-a înverșunat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mică greșeală ar fi adus moartea tuturor, inclusiv a femeilor și copiilor. Plutind prin iarba înaltă, acoperită cu petalele de flori multicolore, privirile vânătorilor se îndreptau cu îngrijorare spre ființa fioroasă ce se apropia cu gândul să-i mestece între fălcile ei nesățioase. Încă un pas, doi, trei și... pasul hotărâtor... Un pârâit mult așteptat, puternic și prelung de crengi și oase rupte însă plăcut la urechi, urmat de o trosnitură finală, însoțită de un cutremur de pământ și matahala, din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de duioșie par aspre. Față de taciturnii sadovenieni, jeluitori și misterioși, ruralii lui Sorescu, volubili, de o mobilitate fără tihnă, se agită neîmpăcați ca Moromeții lui Marin Preda. "Nouă, muntenilor observa prozatorul -, ne place să stăm de vorbă până ne dor fălcile"! Totodată, la dunărenii aceștia cu nerv regăsim psihisme ale meridionalilor lui Verga. În microcomunitatea de "La Lilieci", politica bunăoară e subiect perpetuu: "I-auzi, bă, ce-a mai făcut Churchil, zicea Danță". Și tot el: "Bă, ăsta e dat dracului
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
interpunerea lui cu zona umedă de la Dunărea de Jos. Nevoia ocolirii regiunii a generat interesul medieval pentru Chilia, Brăila, Cetatea Albă, iar mai târziu, pentru Galați sau Ismail. g. Strânsoarea cleștelui Încă din Antichitate, pământurile noastre au fost prinse în fălcile puternice ale unui clește geostrategic, respectiv, între cele două rute care se dirijează din zona Bosforului pentru a ajunge direct sau indirect pe meleagurile noastre. Să ne întoarcem în vremurile antice pentru a înțelege cum a funcționat această strânsoare. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
hidrografică din sudul Câmpiei Tisei datorită culoarului deschis de Mureș. Așadar, inevitabil, prin controlul exercitat asupra acestui punct nevralgic, Imperiul otoman nu avea cum să nu sensibilizeze Transilvania, care a devenit, la rândul ei, principat vasal Stambulului. În schimb cealaltă falcă a cleștelui avea să strivească fără milă destinul Moldovei. După cotropirea Dobrogei, Imperiul otoman a continuat să avanseze spre nordul litoralului pontic, anexând Bugeacul. Având consolidat flancul vestic prin ocuparea Câmpiei Panonice, turcii și-au reluat ofensiva în zona Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
afaceri sau de turiști. În China trăiește un sfert din populația globului. Acum cinci sute de ani era cea mai dezvoltată civilizație a globului, dar apoi a încremenit. Marx o descria ca fiind "o semicivilizație putredă, ce vegetează înțepenită în fălcile timpului". Acum, cînd împlinește 60 de ani de comunism, China renaște într-un ritm uluitor, iar lumea se cutremură sub amenințarea dominației sale. Cel mai mare program de construcții urba-ne văzut vreodată, cele mai mari investiții străi-ne, cel mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și-a arătat nedumerirea: "Este de necrezut ca într-un act dotal, în care sunt trecute cele mai mărunte lucruri (lingurițe, colțuni, etc.) să se fi scăpat din vedere tocmai moșia Orășeni"21. Ei bine, această parte de moșie (310 fălci = 443,30 ha) n-a fost trecută în izvod, pentru că nu era de zestre, ci a fost cumpărată mai tîrziu. Transcriem aici actul de cumpărare, mai ales că el prezintă o importanță deosebit de mare, în partea lui finală: "Gios iscălitul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
oamenilor din Ipotești 89. Eminovici era cu mare teamă că nu-i vor veni oamenii la lucru și va rămîne cu moșia nelucrată. Pe de altă parte, pentru clerul bisericesc din Ipotești comisia de împroprietărire hotărîse să se dea 8 fălci și 40 de prăjini, adică 12 hectare și 16 arii90. La Ipotești însă erau cinci proprietari, iar comisia nu precizase cît pămînt să dea fiecare pentru biserică. Preotul a reclamat la primăria comunei Cucorăni că nu i se dă pămîntul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pămînt de hrană și leafă. Un înscris făcut de Gh. Eminovici cu preotul Emanoil Bercea, la 9 martie 1871, arată că Eminovici se obliga să-i plătească preotului, pe fiecare an, cîte 12 galbeni și să-i mai dea două fălci pămînt de arătură, una falce de iarbă de coasă, două care de nuiele și două vite vărate și iernate 92. Să revenim acum la situația din luna mai 1866. Gh. Eminovici nu avea bani și nici încredere nu avea în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
iar avocatul lui Drogli a obținut învestirea sentinței cu formulă executorie. Astfel, fără nici un menajament de familie, la 10 februarie 1878, moșia Ipoteștiul lui Eminovici a fost vîndută silit. Toată averea lui Eminovici de la Ipotești pămîntul, în suprafață aproximativ 288 fălci moldovenești (= circa 412 hectare), pădurea și toate acaretele, în starea în care se aflau, "fără nici o rezervă pentru vînzător", s-au vîndut, cu prețul de 8.200 galbeni austrieci. Din această sumă, cumpărătorul Christea Marinovici, mare negustor în Botoșani, a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la Cernăuți, spre a o aduce. Posed două mii șase sute douăzeci fr. în numerar, din banii prinși pe trei vagoane popușoi. Restul, cum ți-am scris, au remas nebătut și chiar ne va trebui, pentru că n-avem mai mult de trei fălci, pe care putem conta. M-am bucurat foarte mult că-ți merge bine în cura doctorului și, dorind să te reîntorci cît de curînd, sărut mînele și sum a matale supus fiu, Nicu"231. În aceeași vreme, poetul își publica
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în vîrstă de 78 ani. La 9 mai, acelaș an, văduva Eliza Moritz, strîmtorată de datorii, a fost nevoită să vîndă lui Hristea Marinovici partea sa din Ipotești, cu toate acareturile și heiurile aflate pe ea, în întindere de 156 fălci (= 223 hectare), cu prețul de 40 de galbeni zimți, pe fiecare falce, deci cu 6.240 galbeni, în total. Vînzătoarea va achita impozitele cuvenite, pînă la 23 aprilie 1886. Vînzătoarea primește acum, ca arvună, 1.200 galbeni, în numerar, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1886 avocatul Gh. Buzescu a făcut contract de arendă cu Grigore Chiriță, care se domiciliase în Ipotești încă de la sinuciderea lui Nicolai Eminovici. În contract sunt trecute "moșiile Ipotești" Eminovici și Ipotești Eliza Moritz, cu întindere totală de 450 de fălci, pe termen de 10 ani (23 aprilie 1887-23 aprilie 1897) și cu prețul de 12.000 lei noi pe an269-270. În noaptea de 6 martie 1887, "la ora unu antemeridiane" Hristea Marinovici a decedat, în Iași, Despărțirea III în casa
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mic tufiș și se balansa periculos deasupra hăului. Uitându-se în sus a văzut tigrul, care avea o privire fioroasă, privind în jos spre el; și cum se uita în jos, a văzut un alt tigru care îl privea, cu fălcile larg deschise, așteptând ca omul să cadă. Dar asta nu era tot. Doi șoareci micuți rodeau tulpina tufișului de care era agățat și care îl salva. Atunci omul a observat o tulpină de fragi lângă el. S-a întins și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
tradițional; uratul; uzură; valoare; vicii; zi; zic (1); 789/206/66/140/1 obraz: roșu (110); față (107); rușine (89); gros (33); sărut (31); roz (23); fin (18); bun-simț (14); ten (14); pupic (13); rumen (11); subțire (11); piele (10); falcă (9); fard (9); îmbujorat (9); chip (8); fată (8); curat (6); moale (6); bujori (5); gropițe (5); palmă (5); parte a feței (5); rece (5); blînd (4); buze (4); cald (4); finețe (4); om (4); pomeți (4); roșii (4); rotund
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); mîngîiere (3); nas (3); omenie (3); palid (3); parte (3); pătat (3); pistrui (3); respect (3); alb (2); n-am (2); atingere (2); bujor (2); cap (2); căldură (2); copil (2); coș (2); cuminte (2); educație (2); fata (2); fălci (2); înroșit (2); lacrimi (2); mic (2); nesimțire (2); nesimțit (2); obraz (2); pomete (2); pudră (2); pupat (2); rozov (2); simț (2); simțit (2); soveste (2); -; apos; atașament; bărbierit; bolfos; bucă; bunătate; burtă; buză; calitate; cărnos; celălalt; ciupit; cîrnați
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
azi; bani; a bate; bea; bine; boabe; bolnăvicios; buză; buze; cei 3 purceluși; ciorbă; cînepă; copia; a copia; în corn; da jos; a dărîma; descoperă; dicta; din greu; dispare; disprețui; dragoste; duce; ecler; elibera; eliberare; eliminare; examen; existență; a expira; fălci; floare; fluiera; în foc; focul; friptură; fulg; fumează; în fund; grăi; greoi; gumă; hîrtie; iarnă; iaurt; în iaurt; imagina; imagine; indiferent; inimă; insecuritate; inspirație; inspiră; instrument; insufla; intens; iradiere; împărtășire; înecat; a înteți; întruna; lapte; lenjerie; a lua aer; luat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
va privi trupul va muri. Se crede că nu este bine a călca în locul unde s-a tologit un cal, căci la din contra ar căpăta pecingini*, după alții, buboaie pe călcîiul picioarelor. Pentru diferite umflături, se face prăjeală cu falcă de cal găsită. Pentru ca boala să nu mai revie, e nevoie ca falca să fie dusă îndărăt și așezat tot cum era întîi. Dacă cineva visează cai alergînd însemnează că a doua zi va fi vînt. Cînd trag caii aer
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în locul unde s-a tologit un cal, căci la din contra ar căpăta pecingini*, după alții, buboaie pe călcîiul picioarelor. Pentru diferite umflături, se face prăjeală cu falcă de cal găsită. Pentru ca boala să nu mai revie, e nevoie ca falca să fie dusă îndărăt și așezat tot cum era întîi. Dacă cineva visează cai alergînd însemnează că a doua zi va fi vînt. Cînd trag caii aer pe nări (sforăie) e semn de ploaie. Cînd caii vor sta cu dosul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
joci cu o femeie, acea femeie e zmeoaică; a doua zi te doare în piept și în spate; te vindeci dacă te ungi cu untură de porc de la Ignat [Sf. Ignatie, 20 decembrie]. Femeii care are dinții din mijloc din falca de sus depărtați îi placeă Femeia care merge legănîndu-se, care se bîțîie, nu prea e poamă bună. Printre oi nu trebuie să umble muiere, că nu le merge bine. Fereastră Unde-i copil mic în casă, trebuie noaptea astupate fe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care ia focul ori mucul cu mîna - semn că nu se va teme de bărbat. Ca să nu ne nădușească mînile, în ziua de Paști, după ce vii de la biserică, întîi să pui mînile pe clanța ușii. Cine șade cu mîna la falcă și gîndește trage a rău. Cînd vezi un mort, să nu lucrezi nimic pînă cînd îl înmormîntează, că ți se înmoaie mînile. Spălîndu-ți mînile cu apa de pe fereastra casei unui mort, nu-ți amorțesc mînile. Femeile de pe șirul satului unde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]