1,426 matches
-
doare, doare prea multa noastră despărțire și ficare zi ce trece e tot mai grea. Faceți ceva guvernanților!!! Mereu să ne aducem aminte de cel care a fost dl. Vadim ștefan Pirogan, omul care a trăit în cinste, adevăr, demnitate, falnic ca un stejar, de care dușmanii neamului se temeau și n-au putut sî l încomvoaie Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
însemnele rasei îi sunt o povară. Asta întreabă toți cei care-l văd: „Ce rasă e, că tare-i frumos!“ Tremură din tot corpul, e aproape orb, dar când reușește să se ridice de jos, nu se mai termină. E falnic și iarăși te gândești la lorzii aceia care, chiar și atunci când își trăiau ultimele zile, tot respectau protocolul și se îmbrăcau la patru ace. Povestea câinelui o știe de-acum multă lume, fiindcă familia D. e frecventată. Totuși, puțini discută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de ade vărată familie, umplând întreaga casă cu un freamăt și o voioșie ce nu întârziau să te cucerească... Unde mai pui că însăși clădirea avea o alură rustică-medievală, evocând reședințele moșierilor de pe vremuri, mai cu seamă datorită unui turn falnic ce se înălța deasupra tuturor caselor dimprejur, iscat fără doar și poate de orgoliul și imaginația romanțioasă a primului proprietar... Pierre, din Câmpulung, Augustei la București 27 august 1953 Dragii mei, Mă aflu în clădirea unei pensiuni particulare, după o
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
patriotismului de a dărui celor de azi atașament și inteligență din tezaurul înaintașilor.“ (România literară, 26 ianuarie 1978) EFTIMIU Victor „Progresul pe care l-a luat țara în anii puterii populare e o chezășie că acest popor merge cu pași falnici spre biruințe mari - și acest progres necunoscut până azi în patria noastră ne umple de bucurie și ne îmbărbătează la o cât mai spornică activitate care să ne facă vrednici de toți vizionarii marilor destine românești.“ (Luceafărul, 8 mai 1971
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Scînteia, 26 ianuarie 1982) „Ele este un întemeietor, este întemeietorul însuși, fiind vrednic de o dreaptă și sinceră cinstire, așa cum e vrednică de laudă ziua, când e înaltă și cuprinzătoare, cum e vrednic de laudă stejarul, când e înalt și falnic, cum e vrednic de laudă și de cinstire soarele, când ajută ierburile și holdele, și pomii din grădini, și copacii nenumărați ai pădurilor să se înalțe cu semeție în lumina în veci nepieritoare a vieții.“ (Partidul Comunist Român. Omagiu 65
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
țării purtând în suflet țara, și dându i azi în lume sclipiri de diamant. Muncind, gândind, visând pentru partid și țară, Cu inima bătându-i adânc pentru popor, alături de Eroul ce-i este țării-n frunte, gândindu-i împreună un falnic viitor.“ („Flori de aleasă cinstire“, Femeia, ianuarie 1988) RUSU M.N. „Numai o profundă aplicare a filozofiei marxist leniniste, a cunoașterii politicii partidului nostru, a acționării în direcția ei poate contribui la constituirea sistemului de valori socialiste, specifice țării și vremurilor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Tăind pentru noi pârtii largi către viață El steagul de foc tot mai sus l-a ținut Astfel și-a urmat Ceaușescu destinul Cu-o dragoste vie de oameni în piept Astfel nu mai miră pe nimeni că astăzi E falnic stejar și cârmaci înțelept.“ („Poem de închinare“, România literară, 2 februarie 1978) „Partidul și Patria-n veci să trăiască și epoca noastră de azi, vitejească! Și înc-o urare, din suflet, fierbinte: Trăiască al țării întâi președinte!“ („Elogiu Republicii“, Săptămîna, 29
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noștri. Prin îndrumătoarea lui cutezanță, prin hotărârea și visarea lui, artele, pictura, sculptura și surorile acestora trăiesc o nouă eliberare, eliberarea de inerție și închistare.“ (Arta, 11/1977) BARBU Diana „Cu toate cântecele cinstim acest bărbat: Ziditor de pace, om falnic cât o ISTORIE Fruntea lui nu se pleacă, e vârf de Carpat, Nesfârșită lumină și glorie.“ („Omagiu“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 22 iulie 1989) BARBU Viorel, prof. dr. „Document de înaltă valoare teoretică și ținută științifică. Expunerea secretarului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Din care vinul vieții spre alte sensuri curge. Hai, vârfuiți pocalul cu vinul cel mai bun, Trăiască țara sfântă și marele tribun!“ (Scînteia, 31 decembrie 1978) CIURUNGA Andrei, poet „Prin votul nostru tainic, bărbatul cel mai brav îmbracă țara-n falnică hlamidă de grâne, de oțel, de cărămidă, ce duce-n piscuri veacul, răspunzător și grav.“ (Contemporanul, 31 ianuarie 1975) „Când marile răspunderi învăluie bărbatul Ales în fruntea țării și-a vremurilor Ca să ne poarte-n lume precum ne este datul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
20 februarie 1977) SEGĂRCEANU Ion, scriitor „Iată, rostesc PARTID Și sunete toate se-aprind înălțându-se ca un rug al mândriei Peste frunțile treze-ale semenilor. Roșu, roșu, roșu: Intimă, fundamentală culoareă“ („Flux“, Contemporanul, 22 iunie 1973) „Ca frunza-n codru falnic ce freamătă ușor Așa, întruna trează și demn inima bate Lângă al țării vrednic, iubit conducător Ce calea ne-o arată spre culmile-nstelate.“ („Buchet de purpură și soare“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) „În grele vremi, scrutând adâncul zării, Crezut
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nevoie de argumente. În opera sa lirică și epică, în multele sale cărți sunt cântate împrejurimile satului natal, Slobozia, cu elementele sale emblematice: Holmul (dealul care străjuiește localitatea) și Ibăneasa (pârâul care o străbate), este omagiat bătrânul tei impunător și falnic, viguros încă, ce îi domină ograda. Umbra cuprinzătoare și răcoroasă a teiului era locul predilect al poetului, unde își consuma inspirația în poezii și proze de aleasă sensibilitate și, tot acolo, șuetele noastre beneficiau de un cadru natural îmbietor, de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Întreaga existență a lui Mihai Munteanu a fost închinată scrisului. Cele 17 volume de poezie și de proză, și alte câteva care își așteptau rândul, evidențiază chemarea și harul lui pentru arta cuvântului. În scrierile sale poetul evocă adesea teiul falnic ce-i domină ograda și care a fost martorul bucuriilor și al întristărilor ce s-au petrecut în preajma lui. Sub coroana largă și umbroasă a teiului, la masa rustică improvizată, se desfășurau șuetele literare ale poetului cu vizitatorii, întotdeauna bine
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
în fața unei lucrări, care avea de fiecare dată ceva de spus, vorbe de duh, măiestria artistului știind să le dea glas și viață. Pe diferite postamente erau așezate bucăți de lemn de diferite esențe care cândva făcuseră parte dintr- un falnic copac, la umbra căruia s-au întâmplat și s-au spus multe. Acum, cu ajutorul dălții și ciocanului prinseseră viață, dezvăluind, secrete din sufletele autorilor. Era de ajuns doar să le privești pentru a le înțelege limbajul, încercând să-ți spună
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
tentațiilor cu urmări dramatice pentru trecutul și viitorul Roșiei Montane. Plecăm spre Deva cu inima strânsă de cele văzute și auzite aici. În drumul de revenire, ne abatem către Țebea, pentru a ne reculege la mormântul lui Avram Iancu. Din falnicul gorun de aproape 400 de ani aflat în apropierea locului unde se odihnește Crăișorul Munților, nu a mai rămas nimic. Singură ramură ce crescuse din trunchiul prea bătrân, a fost doborâta de o furtună puternică în iulie 2005. Personalități politice
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ospătat copios cu produsele lactate ale locului și nu mai pridideam să văd, să cunosc cât mai mult frumusețea deosebită a muntelui, pentru mine fiind o noutate. Ne aflam sus, la peste două mii de metri, în locuri în care brazii falnici de la poalele muntelui fuseseră înlocuiți cu arbuști pitici și ierburi suculente pentru brânzeturi de calitate... Tare frumos mai era timpul la început de septembrie, cu un soare blând ce emana o lumină galbenă ca mierea florilor de tei! De sus
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
avutul lor într-o căruță și astfel plecăm, eu și soția, spre refugiul din munții Buzăului. În primele ore ale dimineții de 24 august treceam peste Siret pe podul de la Cozmești, mergem spre Nișcov-Buzău și așteptăm cu îngrijorare desfășurarea evenimentelor. Falnica armată hitleristă, ce cucerise aproape toată Europa și ajunsese la porțile Moscovei, nu mai era aceeași de altădată. Apar trupele rusești cu ținta finală - Berlin. Ne ascundem prin râpi și hârtoape prăpăstioase din vecinătatea satului. Cu tot adăpostul nostru suntem
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în incinta Complexului Școlar. Se lucrează intens, comitetul director pregătește din vreme „monografia” școlii centenare, cu invitați din toată țara. La data hotărâtă, populația orașului sporește temporar cu sute de oameni care s-au format ca educatori în acea Școală falnică de lângă Grădina publică din nordul Bârladului! Câtă bucurie și câte emoții în rândul participanților care, după ani grei de muncă și griji, cu tâmple cărunte ori complet albe veneau la marea manifestație de suflet!... Se țin conferințe și comunicări pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mai era în viață. La începutul lui 1973, la peste optzeci de ani ai săi, sănătos tun, are totuși o indispoziție trecătoare, merge la medic și după primele investigații se constată că are un cancer care l-a doborât așa falnic și majestuos cum era el ca făptură umană! Și... cât și-ar fi dorit să fie în mijlocul nostru, al foștilor lui discipoli! Colegul Gheorghe Dobre, cel care făcuse propunerea de reîntâlnire se luptase și el cu un cancer. Până în ultima
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și tatii, completarea formularelor era o muncă de Sisif. Noroc de faptul că în urmă cu ani, la intrarea în facultate îmi făcusem cu destulă acuratețe științifică, de ucenic în ale istoriei, un "arbore genealogic", ce creștea an de an falnic pe măsura apariției unei noi cumnate, nepot, nepoate, cuscre etc. și care, cu ajustările de rigoare, îmi ușura munca. Mi-am dat seama totodată din timp că, de la an la an, de la formular la formular, datele și informațiile trebuiau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
luau formă cu repeziciune, dezvoltându-se În machetă conform dorinței comune de a recrea prin Oedipe o istorie care să amintească de evenimentele trăite recent. Nu ne interesa În nici un chip să readucem pe scenă măreața Tebă, cu scuturile ei falnice, oricum nici nu mai avea rost să repetăm același decor În care maestrul Ohanesian fusese atât de convingător odinioară, cu togă și coroana de lauri pe cap. Doream să văd În ce fel puteam lega personajele din operă de figuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
insulelor sale plutitoare Împodobite cu alge și nuferi, frumosul râu Oredej avea acolo un aer sărbătoresc. Mai jos, pe cursul lui sinuos, acolo unde lăstunii de nisip Își făceau cuiburi În malul lui abrupt, roșcat, râul era invadat de reflexiile falnicilor și romanticilor brazi (care mărgineau moșia noastră Vira); și Încă mai jos, torentul tumultuos al unei mori de apă Îi dădea privitorului (sprijinit cu coatele de balustradă) senzația că se Îndepărtează tot mai mult, ca și cum aceea ar fi fost Însăși
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
denumiți În Anglia Pugs - mici vietăți delicate care ziua se lipesc de suprafețele pestrițe cu care se amestecă aripile lor plate și abdomenele Întoarse În sus. Acolo, pe fundul mării de verdeață străpunsă de razele soarelui, mă Învârteam Încet În jurul falnicilor trunchiuri. Nimic pe lume nu mi se părea mai plăcut decât să reușesc să adaug, printr-un noroc neașteptat, câteva specii remarcabile la lunga listă de Pugs deja Întocmită de alții. Imaginația mea Înflăcărată, supunându-se evident și aproape grotesc
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
orig.) . Una din primele limbi auxiliare internaționale, construită artificial (cu elemente mai ales proprii germanei și englezei) creată În 1879 de pastorul german Johann Schleyer. . Amor nebun (În fr. În orig.) . Languros și visător (În fr. În orig.) . Muntele și falnicul stejar (În fr. În orig.). . Oraș În Turcia. . Joc englezesc cu mingea. Aluzie la primii cinci ani, considerați buni, ai domniei lui Nero (Împărat roman 54-68). . Terenuri din spatele Colegiilor de la Cambridge, situate de-a lungul râului Cam, vestite pentru frumusețea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ca bezmeticii, mocirliți în sânge, blestemând, horcăind. "Allah! Allah!" mai apucau să bolborosească cu ultima lor suflare scuipând noroi și sânge! Au mușcat țărâna Moldovei să-i țină minte gustul și-n Raiul lui Allah! Și Soliman Hadâmbul, cu rămășițele falnicei armii împărătești, dădea dosul să-și mântuiască viața prin fugă: "La Dunăre!! La Dunăre!!" Atunci, am auzit buciumele buciumând vesel: "Izbânda!" Și,răcnete din mii de piepturi, și mii de căciuli aruncate în cer! Izbândă!! Izbândă!! ... Sssst! Vine Domnul! dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
plimbă cu mâinile la spate, apoi începe să râdă: În sfârșit, a sosit iscoada noastră de la Stambul! Mi-a povestit tărășenia... Sunt vești rele?! Spune! Spune! se precipită Maria. Ce vești?! A văzut când s-au întors la Stambul rămășițele "falnicei armii". "Tigrii pustiei" nu mai erau decât niște găini jumulite, rebegite, deși, după poruncă, băteau talpa țanțoși, sumețindu-se cu oarece prefăcută veselie, de ochii lumii, să creadă prostimea că, totuși, a fost o biruință. Parcă prostimea-i proastă, să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]