2,704 matches
-
mărturisește poetul, o stare rea de existență care provoacă o criză a contemplației și o dorință, dramatică și impertinentă, de a cuprinde cu mâinile spiritului și cu ochiul imaginației necuprinsul, imperceptibilul, nepipăitul, nevăzutul (vechile fantasme ale lui Arthur Rimbaud, adică fantasmele spiritului modern). Punctul de plecare este o criză de natură existențială. Dar fantasmele ei se ascund printre rânduri, nu sunt la vedere, pe scena poemului. Dacă e vorba, într-adevăr, de o cauzalitate subiectivă, trebuie spus că ea devine o
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
și o dorință, dramatică și impertinentă, de a cuprinde cu mâinile spiritului și cu ochiul imaginației necuprinsul, imperceptibilul, nepipăitul, nevăzutul (vechile fantasme ale lui Arthur Rimbaud, adică fantasmele spiritului modern). Punctul de plecare este o criză de natură existențială. Dar fantasmele ei se ascund printre rânduri, nu sunt la vedere, pe scena poemului. Dacă e vorba, într-adevăr, de o cauzalitate subiectivă, trebuie spus că ea devine o contemplare a subiectivității. Elegia întâia este o definiție, în stil taoist, a ceva
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
de ere.[...] Sunt bolnav nu de cântece, / ci de ferestre sparte, / de numărul unu sunt bolnav,/ că nu se mai poate împarte / la două țâțe, la două sprâncene, / la două urechi, la două călcâie,/ la două picioare în alergare...”. Temele, fantasmele din 11 elegii sunt reluate în ciclul Obiecte cosmice, inclus în volumul Alfa (1957-1967) (1967) unde mitologia lirică se diversifică. A treia fază a lirismului lui S. este aceea din În dulcele stil clasic. Poetul încearcă să se despartă acum
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
mitologia lirică se diversifică. A treia fază a lirismului lui S. este aceea din În dulcele stil clasic. Poetul încearcă să se despartă acum de modelele modernității și să rescrie (să recicleze, cum zic teoreticienii postmodernismului, printre ei: Guy Scarpetta) fantasmele vechi ale poeziei, cu precădere fantasmele (vederile) și miturile romantismului. Postmodernismul românesc, în latura lirică, debutează probabil cu această carte în care ludicul, vizionaristul, manieristul S. reabilitează un număr de specii corupte de timp (romanța, de pildă, sau mica elegie
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
fază a lirismului lui S. este aceea din În dulcele stil clasic. Poetul încearcă să se despartă acum de modelele modernității și să rescrie (să recicleze, cum zic teoreticienii postmodernismului, printre ei: Guy Scarpetta) fantasmele vechi ale poeziei, cu precădere fantasmele (vederile) și miturile romantismului. Postmodernismul românesc, în latura lirică, debutează probabil cu această carte în care ludicul, vizionaristul, manieristul S. reabilitează un număr de specii corupte de timp (romanța, de pildă, sau mica elegie erotică) și împinge jocurile limbajului foarte
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
și-atunci te pândește; așteaptă momentul prielnic / când toate se închid... și sensurile ideale - / și ușa, da, ușa!... / tot ce ai trăit provizoriu, ca să trăiești pe îndelete acum” (Viciul poeziei pure 2). Vehemența tonului, discreditarea obstinată a conceptelor și persistența fantasmelor paterne o apropie întrucâtva pe autoare de diatribele metafizice ale Martei Petreu, fără să atingă însă intensitatea paroxistică a poetei clujene. Totuși, această limitare e compensată prin aptitudinea de a izola instantaneul semnificativ și prin tehnica glisării din solemnitate în
TUDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
precum Eva Nada, Mama, „domnul Director”, Bantu, doctorul Tisu ș.a. -, aparținătoare, în marea lor majoritate, lumii satelor ori târgurilor bănățene de pe la mijlocul veacului al XX-lea. Defilează, pe firul lecturii, multe scene de gen, rememorări, povestiri și conversații, reverii și fantasme, definite de o incomparabilă savoare a concretului și ordonate după o „arhitectură” narativă savantă. Afinități între lumea - și scriitura - „ciclului bănățean” și cele ale operei lui Ion Creangă au fost semnalate, pertinent, de mai mulți comentatori. S-ar mai putea
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
mai importanți scriitori români. Ultimele lui romane (din ciclul deschis de Hotel Europa) îl arată încercând o altă formulă romanescă printr-un fel de reconciliere perversă cu epica de tip realist. „Perversă” pentru că autorul substituie canonului realist mijloacele autoreferențiale și fantasmele onirice din proza lui mai veche... Am primit zilele trecute al treilea roman din acest ciclu (Maramureș) și sunt curios să văd ce mai născocește acest autor pe care l-am părăsit, ca cititor, în momentul în care personajele sale
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
strânge tot mai tare...” (S.O.S). Începând cu Piața aurarilor (1980), trecând prin Corali (1987) și până la Înger călare pe fiară (1996), U. conștientizează modelul de creație, autoreflectându-l permanent. Livrescul se confundă cu realul, ambele îmbibate și deformate de fantasmele viziunilor sau ale memoriei, de selectarea și amestecarea haotică, fără vreo intenție de structură, a frânturilor de cotidian în chip deliberat banale. Experiența de traducătoare din lirica anglo-saxonă și americană se manifestă la U. ca un catalizator: în cele mai
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
servitutea, „frica de-un rău și mai mare” (Bilingv), simulacrul existenței unor oameni care, „maeștri în arta travestiului”, adoptă mereu „sfânta cale de mijloc” (Scrisoare de acasă). Următoarele plachete, cu titluri la fel de sugestive ca primele, pun în antiteză realitățile și „fantasmele” din țara de proveniență cu cele din „lumea cealaltă”, a exilului. Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme (1997) aduce în prim-plan un moralist contrariat de stereotipurile în circulație cu privire la tradițiile și realitățile românești. Sarcasmul și umorul se îmbină
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
adoptă mereu „sfânta cale de mijloc” (Scrisoare de acasă). Următoarele plachete, cu titluri la fel de sugestive ca primele, pun în antiteză realitățile și „fantasmele” din țara de proveniență cu cele din „lumea cealaltă”, a exilului. Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme (1997) aduce în prim-plan un moralist contrariat de stereotipurile în circulație cu privire la tradițiile și realitățile românești. Sarcasmul și umorul se îmbină pentru a evidenția lipsa, la noi, a sentimentului tragic: „La gurile Dunării, chiar tragedia națională/ Virează, când te
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
carnavalești (ghinionul umblă îmbrăcat în noroc, moartea este îmbrăcată în rochie de mireasă). Moralistul ascuns în versurile lui V. este un ins incomod, greu de amăgit, al cărui discurs tranșant ia forma unui monolog obsesiv, cu tente de fabulă. În Fantasme din lumea cealaltă (2002) același spirit hipercritic se manifestă într-o poezie care vizează din nou tarele lumii occidentale. „Nicăieri și peste tot acasă” (Ubi bene), emigrantul constată că „nicăieri nu se înțelege mai bine călăul cu victima/ Ca în
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
țării adoptive reprezentând „tot un deal și o vale a plângerii...” (Peisaj căpcăun). SCRIERI: Fiul risipitor, București, 1994; Turnul Babel pe Main, București, 1995; Gegenschauspiel - Spectacol împotrivă, ed. bilingvă, tr. Horst Samson, București, 1996; Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme, postfață Romul Munteanu, București, 1997; Primul milion și alte fantasme, București, 2000; Fantasme din lumea cealaltă, București, 2002; Fantasme la gurile Dunării, București, 2003. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Un ploieștean grav, RL, 1995, 7; Roxana Sorescu, „Turnul Babel pe Main
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
plângerii...” (Peisaj căpcăun). SCRIERI: Fiul risipitor, București, 1994; Turnul Babel pe Main, București, 1995; Gegenschauspiel - Spectacol împotrivă, ed. bilingvă, tr. Horst Samson, București, 1996; Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme, postfață Romul Munteanu, București, 1997; Primul milion și alte fantasme, București, 2000; Fantasme din lumea cealaltă, București, 2002; Fantasme la gurile Dunării, București, 2003. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Un ploieștean grav, RL, 1995, 7; Roxana Sorescu, „Turnul Babel pe Main”, LCF, 1995, 31; Alex. Ștefănescu, „Carnaval la gurile Dunării și
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
SCRIERI: Fiul risipitor, București, 1994; Turnul Babel pe Main, București, 1995; Gegenschauspiel - Spectacol împotrivă, ed. bilingvă, tr. Horst Samson, București, 1996; Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme, postfață Romul Munteanu, București, 1997; Primul milion și alte fantasme, București, 2000; Fantasme din lumea cealaltă, București, 2002; Fantasme la gurile Dunării, București, 2003. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Un ploieștean grav, RL, 1995, 7; Roxana Sorescu, „Turnul Babel pe Main”, LCF, 1995, 31; Alex. Ștefănescu, „Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme”, RL
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
Babel pe Main, București, 1995; Gegenschauspiel - Spectacol împotrivă, ed. bilingvă, tr. Horst Samson, București, 1996; Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme, postfață Romul Munteanu, București, 1997; Primul milion și alte fantasme, București, 2000; Fantasme din lumea cealaltă, București, 2002; Fantasme la gurile Dunării, București, 2003. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Un ploieștean grav, RL, 1995, 7; Roxana Sorescu, „Turnul Babel pe Main”, LCF, 1995, 31; Alex. Ștefănescu, „Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme”, RL, 1998, 16; Barbu Cioculescu, Un cântăreț
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
2000; Fantasme din lumea cealaltă, București, 2002; Fantasme la gurile Dunării, București, 2003. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Un ploieștean grav, RL, 1995, 7; Roxana Sorescu, „Turnul Babel pe Main”, LCF, 1995, 31; Alex. Ștefănescu, „Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme”, RL, 1998, 16; Barbu Cioculescu, Un cântăreț al depărtărilor lăuntrice, LCF, 2001, 4; Ion Roșioru, Poezia miturilor fundamentale, CL, 2001, 5; Romul Munteanu, O viață trăită, o viață visată. Memorii - Jurnale. 1993-2001, București, 2001, 314-315; Barbu Cioculescu, Un liric furios
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
cu versurile adunate în Mona-Monada, V. își manifestă preocuparea textualistă pentru actul scriiturii, dar și interesul pentru sens. Autorul îmbină teribilismul adolescentin al poeziei de avangardă, ostilă față de convenții, și gravitatea meditației asupra existenței într-un univers potrivnic, bântuit de fantasme, pentru a trasa jurnalul parțial ludic, dens metaforic al unei fragilități interioare. Mai puțin metaforică, însă mai accentuat narativă, lirica din volumul Despre felul cum înaintez (1983) mărturisește suferința unei lupte pierdute cu îngerul, în urma căreia poetul se simte pustiit
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
face, și din această cauză eroii ating un prag de suficiență, își doresc să nu mai facă nimic. Mircea Zaciu numește Vladia „un paradis derizoriu”, iar proza lui U., ce elimină convențiile și mizează pe adevărul utopiei, o „luptă cu fantasmele”. Titlul ironic al nuvelei Totul e în ordine sugerează exact contrariul și totodată paradoxul unui spațiu livresc unde există totuși cineva care vrea să impună „ordine”. În Antonia sau în Târziul octombrie, din a doua culegere de proze, U. continuă
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
viața”), făurirea unui „club al spațiului” unde „fiecare lucru numește-un cuvânt / Și fiecare ființă se recunoaște / După fulgerele pe care stă...” (Clubul spațiului). De bună seamă, adâncirea în oniric este emblematică pentru concepția lui Z. despre creație. Vizitat de fantasme vizionare, pe alt palier al cunoașterii poetice, el reface legătura cu tradiția neoromantică și expresionistă a lui Al. A. Philippide, de pildă. Ca o boală cosmică eruptivă, visul bântuie imaginația aprinsă a lumii, prilejuind o disecție nemiloasă în străfundul conștiinței
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
chiar această meticuloasă și extraordinară cronică a deceniului satanic, din care a eliminat aproape complet, în chip voluntar, speculațiile asupra diarismului. A rămas doar cronica evenimentelor mărunte, reflecțiile morale, portretele în aqua forte, reacțiile individului și reacțiile colective, laolaltă cu fantasmele melancoliei și ale singurătăților sale. Omul care scrie și-a luat în chip serios rolul de martor al unei istorii bolnave și, fără a mai aștepta jumătate de secol (până să dispară personajele din confesiunea sa), își asumă riscul să
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
tot ceea ce scrie ia în serios ideea reformării societății românești și a construirii unui stat cultural, moral, religios. Pentru el, „noua spiritualitate” nu e o simplă temă de speculație filosofică, ci un proiect de fundamentare a unui „om nou românesc” (fantasma tuturor regimurilor totalitare), care, în imaginația sa, este în primul rând un „om metafizic”. Aceste „ispite” ale omului românesc se regăsesc mai bine definite în „schița fenomenologică” Dimensiunea românească a existenței, cel mai original eseu al lui V., printre puținele
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
at the Millenium”, în Boris Pleskovics, Nicholas Stern, Annual World Bank Conference on Development Economy, World Bank, Washington, DC. Tismăneanu, V., 1998, Fantasies of Salvation: Democracy, Nationalism and Myth in Post-Communist Europe, Princeton University Press, Princeton, New Jersey [ed. rom.: Fantasmele salvării. Democrație, naționalism și mit în Europa post-comunistă, traducere de Magda Teodorescu, Editura Polirom, Iași, 1999] Wallerstein, Immanuel; Clesse, Armand, 2002, The World We Are Entering: 2000-2050, Dutch University Press, Amsterdam. World Bank, 2004, Romania. Restructuring for EU Integration: The
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
voia lor. peste 75% au practicat autoerotismul În preadolescență și după subiecții au fost victime ale cruzimii afective din partea unuia sau a mai multor membrii ai familiei. adolescența le-a fost dominată de o izolare, de ,,tranziția la act”, de fantasme, de minciuni perpetue, de enurezis nocturn și coșmaruri. aproximativ toți subiecții au consumat alcool de la vârste fragede 40% din subiecți afirmă plăcerea este obținută prin suferința celuilalt Analizând această reprezentare grafică a QI-ului se observă că valorile QI-ului
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
Anxietatea este o stare de neliniște psihopatologică care se poate defini în trei moduri: a) Ca sentiment al unui pericol iminent, nedeterminat obiectual, a unui pericol neprecizat care ar urma să se producă. Acest sentiment se însoțește de elaborarea de fantasme care amplifică totul ridicând situația la proporțiile unei drame. b) O atitudine de așteptare în fața unui pericol, cu caracterul unei veritabile stări de alertă care invadează individul în totalitatea sa, asociat cu impresia unei catastrofe imediate. c) Convingerea unei imposibilități
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]