3,956 matches
-
1924 intrarea în repetiții a comediei Pe când era bunica fată mare. La Craiova, se pare, a scris drama Sub coasa morții. Reintrarea în literatură se produce totuși printr-o amplă nuvelă, intitulată Vinul de viață lungă (1931), urmată de romanele Fecior de slugă (1932), Pentr-un petec de negreață (1934, devenit la ediția a treia Andrei Vaia) și Nea Nae (1935). Fragmente dintr-un „roman dialogat”, Otrava, și dintr-un alt roman, Pe drumul noului Damasc, apar în presă în 1935
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
decât mulți dintre eroii creați de sămănătorism. Autorul dovedește abilitate în construcție, punând la bază fascinația unei enigme - cea a longevității personajului central. Povestirea, din alte vremuri, care o elucidează, are coordonatele epice sadoveniene, cu un plus de senzualitate. Și Fecior de slugă se circumscrie unui motiv bogat ilustrat în proza românească, cel al parvenirii sociale. O inovație este urmărirea evoluției „feciorului de slugă”, Tănase Bojoc, în paralel cu aceea a fiului de boier Nelu Azan, la care se adaugă contrapunerea
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
personajului central. Povestirea, din alte vremuri, care o elucidează, are coordonatele epice sadoveniene, cu un plus de senzualitate. Și Fecior de slugă se circumscrie unui motiv bogat ilustrat în proza românească, cel al parvenirii sociale. O inovație este urmărirea evoluției „feciorului de slugă”, Tănase Bojoc, în paralel cu aceea a fiului de boier Nelu Azan, la care se adaugă contrapunerea finală a celor doi, ca reprezentanți ai ideologiei contrare clasei din care provin. În esență, romanul este autobiografic, fiul de boier
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
spre caricatură, spre comentariul direct și spre scenele nu o dată scabroase diminuează considerabil efectul. Între aceiași poli se mișcă și dramaturgia lui C. Singura piesă pusă în scenă, Canalia, amintind mult de producția unui H. Bataille, dezvoltă un episod din Fecior de slugă, în care „boierul” Mirel Azan îi propune soției lui să se vândă bancherului Schwartz. Caracterele nu au cu adevărat pregnanță, autorul mizând mai mult pe vivacitatea replicilor, pe „spiritualitatea” lor, pe ambiguitatea situațiilor. Sub coasta morții, a cărei
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
reținere și eleganță, într-un stil calm, de cântec bătrânesc, păstrat tot timpul la o nobilă altitudine. PERPESSICIUS SCRIERI: Copil din flori, București, 1898; Poet-poetă, pref. Grigore Pișculescu, București, 1898; Spre Roma, București, 1911; Vinul de viață lungă, București, 1931; Fecior de slugă, București, [1932]; Pentr-un petec de negreață, București, [1934]; ed. 3 (Andrei Vaia), București, 1936; Nea Nae, București, [1935]; Pamflete antidinastice, București, 1949; Pamflete și articole. „Vinul de viață lungă” și alte scrieri, îngr. Aurelia Bârlă, pref. Matei
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Savel, Contimporanii, Arad, 1920, 25-30; I. Vinea, N. D. Cocea, CN, 1923, 44; Tudor Arghezi, N. D. Cocea, „Bilete de papagal”, 1929, 308; Constantinescu, Scrieri, II, 298-308; Perpessicius, Opere, V, 87-91, VI, 172-176, VII, 125-127; Ovidiu Papadima, N. D. Cocea, „Fecior de slugă”, „Calendarul”, 1932, 306; C. Panaitescu, Un roman al lui N.D. Cocea, FCL, 1933, 610; Octav Șuluțiu, Cronica literară, „Axa”, 1933, 13; Sebastian, Eseuri, 302-305; Romulus Demetreanu, Pe marginea câtorva romane, PLI, 1934, 1; M. Sevastos, „Pentr-un petec
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
a lui Dinu Păturică în, deloc întâmplător, perfectă simetrie cu vertiginoasa ruinare și cădere a postelnicului Andronache Tuzluc. Boierul fanariot este el însuși un parvenit, ridicat pe valul unei puteri fără rădăcini (domnitorul Caragea). Orbirea sa față de manevrele și necinstea feciorului lui Ghinea Păturică este reversul unei ascensiuni sociale rapide, „norocoase”, căreia moleșitul Tuzluc, imprudent, pasiv, vulnerabil, e pornit să-i guste satisfacțiile: bogăție, putere, alcov. Slăbiciunile i le exploatează „ciocoiul fanarioticesc” Dinu Păturică; pe rând ciubucciu, „păzitor” al amantei stăpânului
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Istoriile lui Bertold, rămase în manuscris (cel mai vechi, anterior anului 1775), iar după ediția germană prescurtată, adusă de sașii din Transilvania, s-a tradus Viața lui Bertoldo și a lui Bertoldino, feciorului lui, dimpreună și a lui Cacasino, nepotului lui, tipărită la Sibiu, în 1799. Bertoldo, un țăran urât, dar înțelept, precum Esop, câștigă prețuirea regelui Alboni din Verona, ieșind învingător din conflictele cu femeile, inclusiv cu regina, și cu sfetnicii Curții
BERTOLDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
Pann, altele au îmbogățit povestirile lui Petre Dulfu despre Păcală. O localizare a romanului, intitulată Vicleniile meșterului Perdaf, urmată de Guguleț, fiul vicleanului meșter Perdaf, s-a publicat la Galați, în 1875. Ediții: Viața lui Bertoldo și a lui Bertoldino, feciorului lui, dimpreună și a lui Cacasino, nepotului lui, Sibiu, 1799; ed. Sibiu, 1836; ed. pref. Mircea Ciobanu, București, 1968; ed. îngr. și introd. Magdalena Georgescu, în Cele mai vechi cărți populare în literatura română, București, 1999, 69-241; ed. îngr. și
BERTOLDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
de multe ori un limbaj aproape cifrat, în care simbolurile, convertite în imagini plastice, amintesc de credințe arhaice. Înrâurirea b. se resimte și în literatura cultă. Poeți ca G. Coșbuc, I. Pillat (Bocetul), V. Voiculescu (Patru brazi), Adrian Maniu (Înmormântarea feciorului de domn) preiau din b. nu numai concepția filosofică populară asupra morții, ci și elemente stilistice și compoziționale specifice. B. este cultivat și astăzi, viabilitatea acestei specii datorându-se prezenței ei în ceremonialul înmormântării. Surse: T. T. Burada, Datinile poporului
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
lui, M. Eminescu are meritul de a fi creatorul primului b. cult izbutit, original, remarcabil din literatura română, Făt-Frumos din lacrimă (1870). Îi urmează Ioan Slavici cu Zâna Zorilor (1872), A. I. Odobescu cu Basmul cu fata din piatră și cu feciorul de împărat cel cu noroc la vânat sau Basmul bisoceanului, inclus în cunoscuta sa scriere, Pseudo-cynegetikos (1874), și, nu mult mai târziu, Ion Creangă cu ale sale povești: Soacra cu trei nurori (1875), Capra cu trei iezi (1875), Dănilă Prepeleac
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
de români cu turcii, atacându-i prin surprindere; ghiaur = poreclă dată de turci celor de altă credință; mieros = prefăcut; pașa = conducătorul unei provincii turcești; ȘTEFAN CEL MARE ȘI VRÂNCIOAIA de Alexandru Vlahuță Era odată o babă vădană și avea șapte feciori... Așa-și Încep vrâncenii frumoasa lor legendă. Și cum sta bătrâna pe prispă și torcea, către un amurg de seară, iată că tresare de un ropot venit de pe deal. Un călăreț se oprește În fața ei, trudit, cu calul În spume
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
seară, iată că tresare de un ropot venit de pe deal. Un călăreț se oprește În fața ei, trudit, cu calul În spume. Sunt Ștefan, turcii ne-au călcat țara, vin din război, oastea mi-i spartă și-s singur ! Am șapte feciori, frumoși și voinici, și mi-s dragi ca lumina ochilor...ai tăi sunt, doamne. În zori sunau din corn, pe munții Moldovei, cei șapte voinici. Curgeau plăieșii roiuri de pe sub poalele codrilor. Oastea nouă ieși ca din pământ. S-a pornit
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
șapte voinici. Curgeau plăieșii roiuri de pe sub poalele codrilor. Oastea nouă ieși ca din pământ. S-a pornit domnul cu ea și s-a lăsat pe neasteptate asupra turcilor, care se credeau stăpâni pe țară. Atunci a văzut Ștefan ce pot feciorii Vrâncioaiei. Voievodul, biruitor, În cuibul lui de vultur, la Cetatea Neamțului, a chemat cu drag pe cei șapte voinici și le-a zis : Voi sunteți șapte frați. În Vrancea sunt șapte munți, ai voștri să fie de veci și neam
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Încins cât ai scăpăra din ochi. Valea s-a umplut de nechezăturile cailor, de bufniturile scuturilor. Luceau lăncile. Zbârnâiau săgețile. Stefan cel Mare Își deschide drum spre inima bătăliei, către han, izbind În dreapta și-n stânga cu buzduganul ! Striga : Izbiți, feciori, pentru răzbunarea lui Mitruț...Unde-s răzeșii din Borzești ? Izbiți, răzeși !... Deodată, a ajuns făță În față cu han-tătarul ! Cu o lovitură de buzdugan i-a repezit paloșul din mână ! Îl putea ucide din a doua lovitură, dar l-a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Mare și i s-au umezit ochii, amintindu-și Întâmplarea năprasnică din copilărie. Nu, răzeși, căci am cu acest lup al pustiei o socoteală... Han-tătare, ți-aduci aminte ? Tu l-ai ucis pe Mitruț, Între ramurile acestui stejar... Ridicați-l, feciori, În funie... Apoi,după ce năvălitorul și a primit pedeapsa, trei zile și trei nopți au stat oștile moldovene În petrecere. Astfel se răzbuna Ștefan cel Mare asupra năvălitorilor, tăindu-le pofta de pâine strâină. LUPTA DE LA PODUL-ÎNALT după Mihail Sadoveanu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
bună cu megieșul meu cel puternic, stăpânul unei moșii foarte mari, pe care-l cunoști Măria ta... Dar de cum am ajuns acasă, goană și prigoană pe capul meu, din partea boierului, În tot feliul. Întâi și-ntâi, a pus Înadins pe feciorii boierești să-mi caute pricină și să mă aducă la sapă de lemn... Și astăzi Împușcă-i porcii; mâine, vacile și boii; poimâine, căișorii; În altă zi ie-i oile dinapoi cu grămada și du-le la curte. Îți poți
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
tu gladiatorii, oameni... Oameni ca ei, ca noi... ba chiar de-ai noștri Că vezi apoi acel popor disculț, Nepăsător și schimbăcios și rud, Ce să adună de privesc râzând Cum c-animale luptă între ei Gladiatorii sclavi... ce-adesa sânt Feciori de regi a căror singură Nenorocire-a fost bravura-n luptă, Ce nu au altă vină pe-ăst pământ Decât c-au fost ceea ce-au fost... Văzut-ai Tu un triumf?... Văzut-ai regi bătrâni, Frânți obosiți, adânc * nefericiți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-n pilda mea. S-ascult. [tare] Ce se mai întîmplă pe-acolo prin Maramureș, moșule? [MOȘUL] Ce să se-ntîmple, boierule? Ia nimica decât c-a adormit prisacariul și roiurile de albine nu știu ce face de capul lor și bat câmpii. Dar feciorul prisacariului să nu s-arate, că stă vânătorul după gard și-l săgetează, ci să vie numai c-un fluier în mână și să cânte cîntecu tătîne-său și s-or ivi roiurile de albine. 4 2279 Din lungi cărări de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
SABĂU GLIGA TOADER LUPĂȘTEANU fost vornic de poartă și stăpân pe cetățuia Moara Guzganilor BOGDANA CRĂCIUNA fetele lui TUDORA ANGHELINA numită CENUȘOTCA, {EminescuOpVIII 121} fata lui Ștefan Murgul, fost pârcălab al Cetății-Albe, orfană în casă la TOADER LUPĂȘTEANU DAN VOIEVOD fecior domnesc din neamul Mușatin ISAC DIN BESERICANI cititori în zodii PEPELEA măscărici al lui VODĂ VLADISLAV BZMIAJNIE negustor leah HAGI MANUK BALAMUK negustor arman AVRAM NESPĂLAT negustor jidov REPLICI RĂZLEȚE 1 2254 [ANNA] [(cu patimă)] Bogdane!... (încet) Aide, pleacă! 2
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
caldă decât aerul d-afară. Până te afli aice, poți să te mai tragi înapoi de vei voi; însă cum vei pune piciorul în vreuna din cămările d-alăturea, atunci să te ații, că nu mai ești al tău. Doi feciori pun mâna pe dumneata și îndată te faci un lucru, o avere a așezământului. Aceasta v-o spui că mi s-a întîmplat mie: cum am intrat, doi țapeni feciori băieși puseseră mâna pe mine, mă desbrăcară de haine, pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu sfârșitul lumii (abrogarea legilor societății și ale naturii) : Mândru-i Domnu d-adormit, Sub un măr mândru ’nflorit. Scoală, Doamne, nu dormi, Că de când ai adormit, Iarba verde te-a-ngrădit, Florile te-or cotropit Și lumea s-o păgânit. Suduie fecior pe tată Și mamele-și fac păcate. D-atunci nu-i rod în bucate, Nici nu-i grâu, nici nu-i secară, Numai neghinioară goală (46, p. 75 ; vezi și 80). Merită să deschid aici o paranteză. Pornind de la imagini
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mese mândre și-ncărcate”, vătaful pescarilor - „Vioară ăl bătrân” - îi interzice (din precauție ?, de frică ?) fiului său Antofiță să pescuiască în Vidros și, implicit, să se înfrunte cu „duhul” acelor ape. Mai mult decât atât, celor „cinzăj’ de năvodari,/ Tot feciori de boieri mari”, le e frică să-l însoțească pe Antofiță în această expediție eroică. Spaima îi face să plângă : Nevodarii mi-auza, Unu la altu se uita, Lacrimile-i podidea, Toz’ din gură că-i zicea : Cin’ la Vidros
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
exemple identice sau similare la Petre Ispirescu, basmul Copiii văduvului („Apoi luându-i trupul, îl băgă într-un butoi [...] și-l dete pe gârlă”) ; Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români, București 1911, p. 120 („se hotărî să-și așeze feciorul într-un sicrieș frumos și să-i dea drumul la vale, pe apa Iordanului”) ; Byelorussian Folk Tales, Minsk, 1983, p. 93 („regina și copilul cel mic să fie puși într-un butoi gudronat și aruncați în mare”) ; Petru Caraman, „Xylogenèse
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
are, Dar în undă ce ni-aduce ? Aduce pini Și cu tulpini ; Pintră pini și pintră brazi, Legănel De păltinel (16, p. 179). în leagăn „șade fiica cea frumoasă” care urmează să se mărite. Tot în colindele pentru fată sau fecior în preajma căsătoriei regăsim toposul originar-cosmogonic - un arbore uriaș, crescut în mijlocul mării (mai rar pe țărm) -, o imagine arhaică a cărei origine/evoluție a intuit-o corect Octavian Buhociu : „Tabloul mitic din aceste texte, al mării cu insula-arbore [...] aparține mitului creării
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]