3,819 matches
-
performanța dorită și performanța reală. Cibernetica este teoria modului În care mașinile se autoreglează Într-un mediu instabil. Mai mult decât atât, cibernetica este teoria care explică comportamentul intenționat al mașinii. Tehnologiile inteligente de astăzi funcționează pe baza principiilor ciberneticii. Feedbackul negativ continuu - și feedbackul pozitiv ocazional - fac trecerea de la o eră tehnologică mai lentă, organizată În jurul acțiunilor liniare, individuale și discontinue, la una cu mult mai rapidă a proceselor pure și a fluxurilor continue. Politicile procesului Tehnologiile inteligente au ajuns
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
reală. Cibernetica este teoria modului În care mașinile se autoreglează Într-un mediu instabil. Mai mult decât atât, cibernetica este teoria care explică comportamentul intenționat al mașinii. Tehnologiile inteligente de astăzi funcționează pe baza principiilor ciberneticii. Feedbackul negativ continuu - și feedbackul pozitiv ocazional - fac trecerea de la o eră tehnologică mai lentă, organizată În jurul acțiunilor liniare, individuale și discontinue, la una cu mult mai rapidă a proceselor pure și a fluxurilor continue. Politicile procesului Tehnologiile inteligente au ajuns la maturitate la Începutul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pătrunseseră În tehnologie, comerț și chiar În psihologie - terapia personală se folosește mult de recondiționarea mentală bazată pe proces - au Început să-și găsească locul În dezbaterile cu privire la guvernare. Teoreticienii politici argumentau că birocrația rațională și ierarhică nu permite nici feedback și nici sugestii de la toți actorii implicați - atât agenți guvernamentali, cât și cetățeni. O nouă generație de teoreticieni și analiști politici favorizează o abordare a guvernării bazată pe proces, care să Înlocuiască vechiul model ierarhic Închis cu un nou model
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
afaceri și societate civilă - Într-un proces În desfășurare, de deliberare, negociere, compromis și consens, cu sugestia radicălă că cele mai bune decizii sunt cele În care sunt implicate, În mod democratic, toate persoanele afectate. Procesul Însuși - cu accent pe feedback continuu - devine noul model de guvernare. În modelul centrat pe proces, rețelele devin mecanismul optim pentru un angajament continuu Între părți. Ideea că guvernarea cuprinde un domeniu mai larg de participanți și activități decât guvernul propriu-zis a fost revoluționară prin
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
eforturile de a forma, călăuzi și conduce comportamentul altora, fie că aceștia sunt echipajul unui vapor, membrii unei gospodării, angajații unui patron, copiii unei familii sau locuitorii unui teritoriu 5. Foucault și alții pretind că vechiul model nu făcea loc feedbackului și nici nu-i includea pe toți actorii potențiali. În noul model de gândire, fiecare nivel de guvernare este conectat cu celelalte nivele Într-un proces continuu de angajare - ceea ce Foucault numește „guverna mentalitate”. Sociologul Mitchell M. Dean definește guverna
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noile tehnologii sunt motorul schimbării În domeniul politic, la fel cum au fost În cel comercial. Când densitatea activității umane trece de la un plan geografic regional la un câmp electronic global și de la schimburi mimetice, liniare și individuale la noutate, feedback și flux continuu, mecanismul de comandă-și-control ierarhic devine prea lent pentru a guverna activitățile. Statutele devin depășite aproape imediat după adoptarea lor, iar instituțiile de guvernare verticale Învechite se dovedesc a fi prea lente pentru a face față cascadei de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
oferi asiguranța că forțele necontrolate ale pieței nu câștigă o influență prea mare asupra mersului societății. Cu rețelele de politici publice, politica devine o activitate permanentă, asemenea comerțului. În noua lume a informației, a comunicațiilor instantanee și a circuitelor de feedback continuu, nu mai există limite ale angajamentului politic, ci numai un discurs politic neîntrerupt. Atât densitatea schimburilor, cât și multitudinea de interese elimină timpii morți. Guvernarea Încetează a mai fi o activitate delimitată, luând aspectul unui proces deschis. Politica, În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
consultativ, adeseori departe de adunările oficiale. Statele-națiune și guvernele provinciale și locale sunt de asemenea ambivalente referitor la măsura de participare oficială care să fie permisă. Majoritatea guvernelor ar prefera probabil să limiteze implicarea OSC la o funcție de monitorizare și feedback și la mobilizarea suportului În favoarea inițiativelor guvernamentale, cu parteneriat formal limitat la livrarea serviciilor. Este de Înțeles că OSC ar dori să fie la masa la care se iau hotărâri, cu o voce și un vot egale În deciziile politice
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de metan de către bacteriile microscopice. Metanul migrează În atmosferă, micșorând conținutul de oxigen până când se ajunge din nou la o stare stabilă. (Metanul acționează ca un regulator atât prin adăugarea, cât și extragerea oxigenului din aerul atmosferic.) Interacțiunea constantă și feedbackul dintre ființele vii și conținutul și ciclurile geochimice acționează ca un sistem unificat, menținând climatul și mediul Înconjurător și conservând viața. Planeta devine mai mult o ființă vie, o entitate autoreglantă care se menține pe sine Însăși Într-o stare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
oarecare măsură. Nu acceptăm cu ușurință că nu numai că suntem numai o parte, dar suntem de asemenea complet dependenți de o comunitate lărgită de relații. Poate cel mai interesant aspect al noii științe, care pune accentul pe relații și feedback, este cât de aproape se află de sistemul de gândire bazat pe rețele, care Începe să ăși facă loc domeniul comercial și În cel al guvernării. Ecologia și ideea unei biosfere autoreglate se bazează pe relații și rețele. Ecologistul Bernard
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sau dacă frica generată de fenomene catastrofice crează o mentalitate de asediu și un sentiment că fiecare trebuie să se apere pe sine Într-un război de supraviețuire. Ultima soluție ar exacerba răul sistemic creînd condițiile pentru un efect de feedback pozitiv, cu consecințe potențiale devastatoare pentru umanitate și lumea Întreagă. Acestea sunt deci Întrebările: Cum creăm o nouă legătură morală Între „sine” și „celălalt” care este suficient de expansivă și cuprinzătoare pentru a fi există la scară globală atribuindu-se
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cunoscut fenomen cotidian - au demonstrat în condiții de laborator că, atunci când subiecții știau că vor primi informații cu privire la impactul ajutorului lor, ei au avut o contribuție mai mare decât cei cărora li s-a spus că nu vor beneficia de feedback cu persoana aflată în dificultate. Nevoia oamenilor de a-și procura afecte pozitive prin ajutorarea altora este destul de intensă, astfel încât s-a arătat, tot experimental, că, atunci când cei doritori să ajute sunt refuzați, ei devin frustrați și, uneori, chiar supărați
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
joasă stimă de sine devin mai repede violenți, dar și cei cu o înaltă prețuire de sine. Dintre aceștia din urmă însă, numai cei narcisiști, practicând o supradimensionare a propriei persoane și o mare dragoste de sine, văd în orice feedback realist o amenințare la stima de sine. Persoanele cu o stimă de sine înaltă, dar echilibrată, au porniri violente în mai mică măsură (Bushman și Baumeister, 1998). Cel ce agresează ține seama, într-o anume măsură, de reacțiile celui agresat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
persoanele care întrețin - într-un colectiv - contacte și schimburi de informații frecvente realizează performanțe superioare, față de cele care nu au decât schimburi de informații puțin numeroase și numai cu puțini colegi. Grupul de muncă oferă șansa de a avea numeroase feedback-uri ale ideilor avansate, ceea ce are ca efecte reducerea numărului de erori și fixarea răspunsurilor, deci, implicit, creșterea exactității soluției. Este adevărat că exactitatea superioară în grup cere în medie mai mult timp. Un efect pozitiv al activității de echipă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
verbului „a comunica”, în mod necesar comunicarea este intenționată, celelalte genuri de percepții și interpretări ale informației subsumându-se conceptului mai larg de interacțiune umană. 4) De regulă, comunicarea, fie ea unilaterală, numai de la emițător la receptor, este însoțită de feedback sau, cu o altă denumire, de conexiune inversă, în sensul că sursa emitentă primește semnale de la receptor în legătură cu mesajul transmis: dacă a fost receptat, cum a fost înțeles și apreciat. În funcție de aceste semnale, sursa își va elabora viitoarele strategii comunicaționale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sensul că sursa emitentă primește semnale de la receptor în legătură cu mesajul transmis: dacă a fost receptat, cum a fost înțeles și apreciat. În funcție de aceste semnale, sursa își va elabora viitoarele strategii comunicaționale. În cazul comunicării de masă (canalele TV, de pildă), feedback-ul se realizează prin sondaje sistematice, numite și studii de audiență. La nivelul relațiilor interpersonale, un rol major în funcționarea feedback-ului îl are semiotica gesturală și corporală. Dar comunicarea față în față, interpersonală sau de grup presupune aproape cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În funcție de aceste semnale, sursa își va elabora viitoarele strategii comunicaționale. În cazul comunicării de masă (canalele TV, de pildă), feedback-ul se realizează prin sondaje sistematice, numite și studii de audiență. La nivelul relațiilor interpersonale, un rol major în funcționarea feedback-ului îl are semiotica gesturală și corporală. Dar comunicarea față în față, interpersonală sau de grup presupune aproape cu necesitate schimburi de replici verbale, astfel încât feedback-ul este direct, imediat și realizat într-o formă superioară, de convorbire. 5) Cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
numite și studii de audiență. La nivelul relațiilor interpersonale, un rol major în funcționarea feedback-ului îl are semiotica gesturală și corporală. Dar comunicarea față în față, interpersonală sau de grup presupune aproape cu necesitate schimburi de replici verbale, astfel încât feedback-ul este direct, imediat și realizat într-o formă superioară, de convorbire. 5) Cu deosebire în cazul interacțiunilor nemijlocite, față în față, comunicarea este îndeobște acompaniată de metacomunicare, ceea ce înseamnă că, pe lângă mesajele propriu-zise, se transmit și semnale adiacente, ce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Străduința unora dintre promotorii TAR este, așadar, să nu considere - așa cum se întâmplă în practica sociologică obișnuită - normele ca fiind variabile independente, deus ex machina, în explicarea socialului, ci să demonstreze geneza și funcționarea lor prin interacțiunile individuale și prin feedback-ul norme - acțiuni individuale. În ce măsură reușesc? Mă voi opri la a extrage, din panoplia observațiilor critice ce se aduc, una de semnificație mai largă și cu implicații mai ample: normele la care se referă TAR sunt mai degrabă reguli de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cazuri, ei vor filtra astfel informațiile înspre șef încât să-i fie pe plac acestuia. (Sau, mai corect, furnizarea de informații care sunt considerate „vești bune”, deși poate că liderul ar fi, în fapt, interesat de situația reală.) Lipsa unui feedback consistent și valid între lider și grup afectează profund negativ însăși atingerea țelurilor propuse. În discuția despre eficiența celor două genuri de orientări, A. Fiedler (1981) a introdus o altă dimensiune, socotită de el foarte importantă, și anume gradul de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
am mai subliniat, dacă se simte că ele sunt neoneste, credibilitatea tinde spre zero. Pe de altă parte, responsabilitatea ne revine și nouă, publicului larg, atât în a judeca critic mesajele și autorii lor, cât și în a le oferi feedback-ul necesar pentru a evalua realist și, eventual, a recompune forma și conținutul lor. În final, încercând un răspuns la întrebarea cu mare încărcătură sociopolitică formulată de S. Chelcea (2002), ca subtitlu al lucrării sale despre opinia publică, și anume
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Jersey. Bandura, A.; Ross, D.; Ross, S. (1963), „Imitation of film-mediated aggressive models”, Journal of Abnormal and Social Psychology, 66. Baron, R. (1989), „Personality and organizational conflict”, Organizational Behavior and Human Decision Processes, 44. Baron, R. (1993), „Criticism (informal negative feedback) as a source of perceived unfairness in organisations: Effects, mechanisms, and countermeasures”, în R. Cropanzano (ed.), Justice in the workplace: Approaching fairness in human resource management, Erlbaum Hillsdale, New Jersey. Baron, R.A.; Byrne, D. (1991), Social Psychology (ed. a VI-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Brown & Benchmark, Madison. Skinner, B.F. (1971), Beyond Freedom and Dignity, A Bantom/Vintage Books, New York. Smelser, N. (1962), Theory of collective behavior, Free Press of Glencoe, New York. Smith, K.D.; Keating, J.P.; Stotland, E. (1989), „Altruism reconsidered: The effect of denying feedback on a victim’s status to empathetic witness”, Journal of Personality and Social Psychology, 57. Smith, P.B.; Schwartz, S. (1997), „Values”, în W. Berry, M.H. Segall și C. Kagitcibasi (eds.), Handbook of Cross-Cultural Psychology, vol. 3, Allyn & Bacon, Boston. Stănculescu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Rezumat 43 Exerciții și teme de reflecție 43 Scenariu: Probleme de comunicare 44 Întrebări 45 Capitolul 2 Elemente componente ale comunicării 47 2.1. Emițătorul și receptorul - o perspectivă interacțională 48 2.2. Mesajul - element-cheie al comunicării 54 2.3. Feedback, canal și context în comunicare 58 Rezumat 70 Exerciții și teme de reflecție 71 Scenariu: Managerul străin 72 Întrebări 72 Capitolul 3 Formele comunicării 73 3.1. Tipologie 74 3.2. Comunicarea verticală și orizontală - perspectivă organizațională 74 3.3
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1983, p. 313) ori „comunicarea se referă la acțiunea, cu una sau mai multe persoane, de trimitere și receptare a unor mesaje care pot fi deformate de zgomote, are loc într-un context, presupune anumite efecte și furnizează oportunități de feedback” (DeVito, 1988, p. 4). Un instrument de lucru util pentru trecerea în cel de-al doilea plan ne oferă Ross (Ross, 1986, p. 8), care ne prezintă un inventar al definițiilor comunicării: • „Comunicarea reprezintă interacțiunea socială prin sistemul de simboluri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]