177,792 matches
-
Simțea muzica dintr-o parte... Avea o rochie de vară înflorată. Eram copilă. Cântam la pian. Cred că, de fapt, asculta prin subțirimea rochiei. ș...ț De câte ori cânt la pian o văd. Ca o amprentă - urma liniilor din palma unei femei tinere. Surde și tinere. În fața ochilor mei. În dreapta timpanului meu. Și atunci degetele mele se bucură că eu aud. Îmi aud pianul, claxonul unei mașini când trece prin fața blocului, soneria telefonului, vocea ta. Vocea mea. Surdă și bâlbâită." Lucrurile sunt
Cu mâna pe telefon by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14031_a_15356]
-
mi-e sete, intră și praful aici, mi-e sete, oare cîți kilometri or fi pînă la Arcuș, mi-e sete, mi-e sete, mi-e sete, mi-e sete... apoi vin cu toții, în răcoarea medievală a sălii, vine și Femeia, vine și Diavolul, vine și Autorul. Cine pe cine încalecă, Doru a scos din placenta cuvintelor voluptăți și molozuri, spaime ascunse și cochetării disperate, țîțe tremurînde și revărsări seminale, cine-i oare actorul, cine pe cine mai joacă, unde e
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
filmele lui Murnau, cu personajele lui fioros caricaturale. O adevărată prezicere vizuală, prefigurând deformările fiziognomice, de fapt scenografice, ale lui Francis Bacon, apare adesea în notațiile kafkiene: "Lui Karl i se opri privirea asupra bărbiei duble pe care o avea femeia și care se rostogolise odată cu întoarcerea capului". În continuarea parcurgerii străzii, Karl șKafkaț zărește "un uriaș care purta pe umerii săi un domn, pe care nu-l distingeai prea bine de la înălțime nu i se vedea decât chelia, cu un
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
Cicero, Vergiliu sau Porfir, a cărui memorie avea să-i rămînă fidelă pînă pe patul de moarte, cînd, înainte de sfîrșit, avusese puterea de a mai rosti un citat din Plotin, cum dintr-un tînăr libertin trăind în concubinaj cu o femeie căreia îi făcuse un copil și de care nu i-ar fi trecut prin minte să se despartă sub rigoarea celibatului preoțesc, un tînăr astmatic și suferind, avînd o voce slabă al cărei timbru șters îi crease necazuri în meseria
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
Mona a făcut front comun cu ea, refuzîndu-și ultima șansă de a o trimite în trecut. Sau poate că "Dana" a ucis-o în public de Mona, în timp ce transpira și vorbea indignată, ca să nu se simtă cum o gîtuie pe femeia frumoasă și idealistă în care am crezut.
Dana a ucis-o pe Mona by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10361_a_11686]
-
nominalizări și recenzii hiperentuziaste, Brick Lane este un roman care vorbește cu o onestitate și o franchețe cuceritoare, dar și cu un firesc și o tandrețe dezarmante, despre o Anglie multiculturală și multietnică, despre dragoste, relații umane, familie și statutul femeii în lumea de azi. Între obsesivele câmpii de orez verzi ale Bangladeshului și blocurile londonezului Brick Lane (sau Banglatown) se țese povestea unui destin ce poate fi astăzi valabil oriunde. Fragmentul face parte din romanul Brick Lane, în curs de
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
al fraților Castro în toamna lui 1998, când am participat la un simpozion organizat de fundații occidentale împreună cu Academia din Havana despre evoluțiile de după Războiul Rece. Cuba este un tărâm binecuvântat: peisaje edenice, vegetație luxuriantă, o climă extraordinar de plăcută, femei splendide, plaje aurii presărate cu palmieri. Din când în când câte un uragan le amintește cubanezilor că există forțe față de care până și socialismul este neputincios. Dar nu despre ce este și, mai ales, ce ar putea fi Cuba dacă
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
multe din congenerele ei (Elena Vlădăreanu, Andra Rotaru, Oana Cătălina Ninu, Domnica Drumea, Diana Geacăr) romantismul a murit, poezia se scrie cu sânge (sau, după caz, cu spermă), corpul uman este un conglomerat prea puțin estetic de organe interne, iar femeia înseamnă nu doar frumusețe botticelliană, ci și ciclu menstrual, tampoane, prezervative, fâșii de hârtie igienică proaspăt utilizate. Inhibițiile verbale au dispărut și, pe urmele lui Jean-Jacques Rousseau din Confesiuni, cea mai tânără generație poetică își propune să reveleze adevărurile generale
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
universul artificial, aseptic, colorat în roz, al literaturii. Nu este tipică, în măsura în care atitudinea poetei față de realitatea grotescă și adesea brutală care o înconjoară este cu totul alta. Dacă, așa ca Elena Vlădăreanu, poetele generației 2000 își expun avatarurile condiției de femeie cu o nedisimulată jubilație machistă, Livia Roșca spune, ce are de spus, cu un soi de resemnare cvasi-depresivă. Exhibiționismul fiziologic și moral, afișat patetic la multe dintre poetele și prozatoarele generației 2000 (vezi și primul capitol al romanului Ioanei Baetica
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
dezgolesc - nu doar de haine, dar chiar și de piele - multe dintre poetele generației 2000 nu dezvăluiesc nimic în ce le privește. Dimpotrivă, ascund. Își ascund sufletul în spatele unei expuneri excesive a cărnii. Livia Roșca își asumă integral condiția de femeie. Eu-l său liric este unul vulnerabil, măcinat de îndoieli și copleșit de spaime. Nefericirea pare a îi fi întipărită în gene. Conștientă de acest lucru, opune urletului de revoltă al colegelor ei de generație poetică, un soi de resemnare
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
exhibarea anatomiei și asumarea unei afectivități foarte... feminine, conferă poeziei sale forța autenticității. Ruj pe icoane, volumul de debut al Liviei Roșca (Premiul de debut al Editurii Cartea Românească) este alcătuit cinematografic, din mai multe secvențe ilustrative pentru devenirea unei femei. Cele trei secțiuni ale cărții, Ferma cu 300 de hectare, Erau doar fetele în cameră și Ruj pe icoane corespund unor vârste și unor întâmplări care au marcat decisiv personalitatea eului feminin (nu neapărat Livia Roșca însăși) care se confesează
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
lăbărțează printre coaste/ am corpul tot intoxicat cu nicotină// tânjesc să mă ridice cineva apucându-mă de ceafă/ ca pe un pui de pisică/ dus între colți într-un loc/ ferit unde crește/ mușchiul verde jilav". O întreagă dramă a femeii răzbate dincolo de indiferența grobiană a bărbatului. Aceste poeme-felii de viață nu sunt o premieră în lirica românească a momentului. Aceeași logică a construcției stă și la temelia recentului volum al lui Robert Șerban, Cinema la mine-acasă. Diferența între cele două
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
te împușc, eu te împușc!" Mai cutezător, câte unul își procura pistol. Exhibându-l, arma s-a descărcat în fundul voluminos al premiantului clasei. Ce-i impresiona mai dihai pe amatorii de lecturi sovietice decât copilul care-și denunța părinții reacționari, femeia care-și împușca iubitul ce trăgea către albi, soțul denunțându-și soția și vice-versa? Și cum să nu-ți forțeze acordul ideea de tragedie optimistă? Adică unicul concept ce scăpase anticilor elini? Deschideam câte un voluminos roman, ochii îmi cădeau
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
un scop în sine, fără o finalitate sau utilitate evidentă. Un copil orfan rostogolește bolovani în miez de noapte și se ia la întrecere cu el însuși, altul mărturisește cu candoare cum crede el că se face dragoste cu o femeie: "o mângâi, o pupi, iar o mângâi, iar o pupi și după aia faci pipi pe ea", altul își învârte de zor brațul în ritm cu metroul, ca și cum trenul s-ar mișca numai și numai datorită eforturilor sale motrice. Ultima
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
mult diluată dar și consistent mai subtilă decît Traficantul de arme. N-are cum să nu îți pară rău de personajul lui Rowan Atkinson (vicarul din Little Wallop), care putea fi ceva mai sprințar, cel puțin ca replici. Și aici femeile dețin supremația. Mostră: "Nu poți omorî oamenii doar pentru că nu ești de acord cu ei!" la care se răspunde cu "Asta-mi spuneau tot timpul doctorii. Niciodată nu puteam cădea de acord asupra acestui subiect". Oricum, văzînd familia în cauză
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
context au devenit sclavii Securității și prin ce metode au fost ținuți la cheremul slujitorilor Infernului. Nu trebuie să pierdem din vedere că securiștii foloseau un întreg aparat "auxiliar", alcătuit din responsabili de instituții sau din veșnic disponibilul personal TESA - femei de serviciu, secretare, portari, pompieri, responsabili cu protecția muncii, șefi de cabinet. În această lume dispusă la orice compromis pentru a-și păstra locul călduț - ei neavând nici o calificare specială, nici mare chef de muncă cinstită - trebuie căutați pervertitorii societății
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
bărbăție, mărturisind dreapta credință în Hristos, au dobândit faima de întâistătători printre vitejii credinței. Printre martiri „se numărau și creștini daco romani aparținând tuturor categoriilor sociale: slujitori ai altarului: episcopi, preoți, diaconi, citeți; funcționari de stat, negustori, Țărani, bărbați și femei. Ei au pătimit mai ales în cetățile (orașele) de pe malul drept al Dunării, în provinciile Pannonia Inferior, Moesia Superior, Dacia Ripensis, Moesia Inferior, în care locuiau daco-romani, strămoșii noștri”<footnote Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Sfinți daco-romani și români, Editura
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nu se deosebesc întru nimic de copiii care îndrugă povești și minciuni. Dintre atâtea neamuri și popoare, acești filosofi și retori n-au putut convinge nu pe un înțelept, nu pe un neînțelept, nu pe un bărbat, nu pe o femeie, dar nici pe un copilaș; dar atât de mare este batjocura celor scrise de ei, că demult au dispărut cărțile lor, iar cele mai multe au pierit de cum au apărut. Iar dacă se mai găsește păstrată ici-colo câte una, ai să vezi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de animal, ea n-a simțit nimic din cele întâmplate, având speranța și așteptarea celor crezute și vorbirea cu Hristos; apoi i s-a tăiat și ei capul. Păgânii înșiși au mărturisit că niciodată la ei n-a suferit o femeie atâtea și așa de crude chinuri”. (Actele martirice, Martirii de la Lyon, I, 56, în PSB, vol. 11, p. 77) „Perpetua cânta psalmi, călcând de mult capul egipteanului. Revocatus, Saturninus și Saturus amenințau mulțimea care privea la ei. Apoi, când au
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Cât despre batjocurile și chinurile pe care le-au îndurat cei din Tebaida, ele nu pot fi nici măcar descrise. În locul unghiilor de fier, întreg trupul lor era sfâșiat cu ajutorul unor scoici ascuțite, cu atâta cruzime până când omul își dădea sufletul. Femeile erau ferecate strâns de ambele picioare, spânzurate cu capul în jos și înălțate astfel, cu trupurile complet goale și fără nici o îmbrăcăminte, oferind astfel mulțimilor priveliștea cea mai neomenească, mai crudă și mai lipsită de rușine dintre toate priveliștile. Alții
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
chipul acesta, dar alteori numărul lor nu era mai mic de treizeci, alteori numărul lor se apropia de șaizeci de inși deodată; ba au fost cazuri că au fost dați morții într-o singură zi o sută de oameni, pe lângă femei și copii chinuiți și osândiți în toate chipurile. Am văzut eu însumi, la fața locului, o mulțime de martiri îndurând, deodată, într-o singură zi, unii tăierea capului, alții erau arși pe rug, încât până și sabia cu care erau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
face în 4 mai. Unii socot astfel de pătimiri asemănătoare sinuciderii (Fericitul Augustin, De civ. Dei, I, XXII). (n.s. 47, p. 327) footnote>. Acolo, în Antiohia, trăia o persoană sfântă și de o tărie sufletească admirabilă; după trup ea era femeie, dar era respectată de toți antiohienii pentru bunăstarea și pentru neamul ales din care se trăgea, precum și pentru cinstea ei deosebită. Ea își crescuse copiii în legile credinței, două fete tinere deosebit de frumoase la trup, care acum se apropiau de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și Prosdecia, a căror pătimire s-a păstrat în limba siriacă după martirologiul siriac la 20 april, după cel ieronimian la 15 april. După al nostru, la 4 oct. (n.s. 48, p. 327) footnote>. Așa și-au luat zilele aceste femei”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, XII, 1-5, în PSB, vol. 13, p. 326-328) „Alții au pătimit în Pont chinuri care te îngrozesc chiar și numai când le auzi: unora li se străpungeau degetele cu trestii ascuțite, pe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe tabulari, pe conducătorii justiției și finanțelor din toate orașele ca să aducă la îndeplinire porunca împărătească. S-a ordonat să se depună toată râvna în reconstruirea templelor zeilor, căzute în paragină, să se aibă grijă ca toți, fără excepție: bărbați, femei, slugi și chiar copii sugaci să fie obligați a aduce jertfe sângeroase și libații zeilor păgâni, precum și să guste ceva din carnea jertfită. La fel se prevedea ca toate alimentele de pe piață să fie profanate cu vinul de la jertfe, iar
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și de înec. Împărații răvășeau lumea mai cumplit ca viforul, tiranii aduceau peste oameni furtuni înfricoșătoare, scaunele conducătorilor erau mereu în mișcare, judecătorii cereau să fie tăgăduit Hristos, legiuitorii amenințau cu pedepse amare. Bărbații erau târâți să jertfească demonilor, iar femeile erau duse cu sila la capiștile cele nelegiuite. Spre această nebunie erau târâte și fecioarele; preoții erau dați morții și surghiunului, iar credincioșii, izgoniți din curțile cele sfinte”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântul al II-lea de laudă la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]