18,780 matches
-
pe eșafod!... Nu vom invoca istoria dinadins spre a defăima ființa pe care biologia o așează, omenește vorbind, în mijlocul atracției absolute, precum și în centrul poeziei universale. Cele mai pasionante texte din lume nu au fost însă închinate iubirii, ci vicleniei feminine în stare să subjuge și să apere neamuri întregi. Ca Iudita, nimicind pe vrăjmașii seminției sale, cucerindu-l pe generalul asirian Olofern, opresorul evreilor... Ea se roagă mai întâi lui Dumnezeu - de fapt somându-l, ca pe orice bărbat, cerându
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
cu experiențele femeilor. " Moderația" de care vorbeam se vede și din aceea că Moira Gatens nu se aliniază tendinței anumitor feministe americane radicale (V. Solans, Mary Daly etc) de a construi o filosofie cu totul separată, centrată pe experiența ontologică feminină, deși apreciază unele dintre ideile popuse de acestea. Gatens respinge, dealtfel, orice astfel de "separare" a experiențelor feminine și masculine: nu e necesar să facem exact greșeala pe care o incriminăm. Trebuie însă ca acolo unde femeile sînt, într-un
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
tendinței anumitor feministe americane radicale (V. Solans, Mary Daly etc) de a construi o filosofie cu totul separată, centrată pe experiența ontologică feminină, deși apreciază unele dintre ideile popuse de acestea. Gatens respinge, dealtfel, orice astfel de "separare" a experiențelor feminine și masculine: nu e necesar să facem exact greșeala pe care o incriminăm. Trebuie însă ca acolo unde femeile sînt, într-un fel sau altul, defavorizate, acest lucru sa fie recunoscut, analizat și corectat. Nu filosofii, misogini sau nu, se
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
Rebreanu, exerciții de stil în vederea marii opere romanești ce avea să vină, aduc o viziune mai "aproape de natură" a faptelor, mai puțin încadrată în structurile solide ale obiectivității, deci sînt mai proaste. Proza "subiectivă" a Hortensiei Papadat-Bengescu, în care sufletul feminin în spațiul său privat și nu lumea exterioară reprezintă "obiectul" analizei, este mai "naturală", mai facilă decît construcțiile epice din cele 4 romane de mai tîrziu, acestea din urmă cu siguranță rodul unui efort conștient. Aceasta este, în general, temelia
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
tot restul iar ceea ce urmează, gleznele-i fără vigoare, sunt îndesate în niște botine de o incredibilă ineleganță și, printr-un rafinament inspirat de nu știu ce sucub vicios scăpat din Noaptea Valpurgiei, ciorapii ce-i acoperă gleznele subțiri sînt niște ciorapi feminini de mătase bej. Nu-mi vine să cred lornietei. Mă uit stăruitor de mai multe ori. Se poate? E cu putință? Această găselniță a geniului comic ce pare să dirijeze de departe și de sus toată tărășenia asta! Acest mare
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
Rodica Zafiu Sufixul moțional -că - mijloc prin care se formează feminine de la substantive masculine, mai ales de la nume de locuitori în -(e)an: româncă, italiancă; clujeancă, timișoreancă; orășeancă, săteancă - e unul dintre elementele derivative care pot provoca discuții lingvistice și interpretări contradictorii. Sufixul, de origine slavă, a părut la un moment
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
contradictorii. Sufixul, de origine slavă, a părut la un moment dat să devină relativ neproductiv, suferind o tendință de eliminare în favoarea unui model derivativ mai regulat. La formele de tipul celor citate, adjectivele au desinența de feminin -ă, iar substantivele feminine corespunzătoare, specializate pentru desemnarea persoanelor, sufixul -că: unei identități formale între adjectiv și substantiv la masculin și neutru singular ("un restaurant clujean" / "un clujean") îi corespunde o asimetrie la cel puțin o parte dintre feminine ("o cafenea clujeană" / "o clujeancă
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
de feminin -ă, iar substantivele feminine corespunzătoare, specializate pentru desemnarea persoanelor, sufixul -că: unei identități formale între adjectiv și substantiv la masculin și neutru singular ("un restaurant clujean" / "un clujean") îi corespunde o asimetrie la cel puțin o parte dintre feminine ("o cafenea clujeană" / "o clujeancă"). Al. Graur, în Tendințele limbii române (1968), sugera existența unei extinderi a formei mai regulate, adjectivale, a femininului în -ă, în defavoarea sufixului -că, chiar la substantivele nume de persoane, arătînd că "se zice liceeană, cetățeană
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
oscilații - de pildă între formele substantivale americană și americancă: "O americană a fost premiată pentru că locuiește cu 100.000 de gîndaci" (EZ 940, 1995, 3) - dar "americanca" (RL 2013, 1996, 15). în multe cazuri, se observă că sufixul specific substantivelor feminine desemnînd persoane se conservă: "o lituaniancă frumoasă, cu picioare superbe" (EZ 2426, 2000, 14); "a fost urmată de etiopianca G.W." (RL 2072, 1997, 23); "în sferturi elvețianca va da peste Irina Spîrlea" (RL 2072, 1997, 23); "indianca Sushmita Sen
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
numele cetățenei sale de onoare" (RL 2692, 1999, 24). Oscilațiilor uzului le corespund, în cazul denumirilor etnice, oscilațiile normei. Principalele sale instrumente - Dicționarul explicativ (DEX 1996) și Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 1982) - nu sînt în perfect acord în privința femininelor în -că. (E drept că dicționarele trebuie să opereze o selecție a derivatelor de la toponime sau antroponime în funcție de frecvența lor în uz.) în DEX, nu sînt înregistrate decît formele substantivale regularizate, identice cu adjectivul, deci fără -că, pentru: americană, europeană
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
pe care autorii și-au propus să o satirizeze cu tandrețe! Recent, am mai văzut și două pelicule franțuzești din aceeași familie a filmelor autoreflexive. La Sărbătoarea filmului francez, găzduită în această toamnă de Institutul Francez, Cea mai bună speranță feminină de și cu Gérard Jugnot, despre care Frédéric Strauss a scris: ,,Paradoxal, dacă filmul a găsit tonul just e și pentru că pare pus în scenă chiar de către eroul său, un ins care nu pierde nici o telenovelă și iubește cinema-ul
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
în costumul lui Adam pentru a o dezinhiba pe eroina castă soție, implicată și sentimental în relația cu Terence Stamp, partenerul mai în vîrstă însă cu farmec indicibil. Eleganța acestei întrerpinderi se anunță din generic - un omagiu grafic adus starurilor feminine de odinioară. O interesantă montură pentru acest gen de subiecte de film în film, o punere en abîme care permite speculații fel de fel. Reprezentînd tot atîtea modalități de idealizare sau edulcorare, de stigmatizare sau ironizare. Căi de inițiere, dar
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
cifre, ceea ce trebuie salutat este diversitatea ofertei, remarcată și de spectatorii noștri prin programul Sărbătorii Filmului Francez din această toamnă: de la filmul de gen ("Harry, un prieten devotat"/"Harry, un ami qui vous veut du bien"/, "Cea mai bună speranță feminină"/ "Meilleur espoir feminin"/) la filmul de autor ("Sub nisip"/ "Sous le sable"/, "Mulțumesc pentru ciocolată"/ "Merci pour le chocolat"/), de la filmul de actualitate, cu buget modest ("O chestiune de gust"/ "Le Gout des autres"/, "Nationale 7") la ampla frescă istorică
Bucurii autumnale by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15790_a_17115]
-
salutat este diversitatea ofertei, remarcată și de spectatorii noștri prin programul Sărbătorii Filmului Francez din această toamnă: de la filmul de gen ("Harry, un prieten devotat"/"Harry, un ami qui vous veut du bien"/, "Cea mai bună speranță feminină"/ "Meilleur espoir feminin"/) la filmul de autor ("Sub nisip"/ "Sous le sable"/, "Mulțumesc pentru ciocolată"/ "Merci pour le chocolat"/), de la filmul de actualitate, cu buget modest ("O chestiune de gust"/ "Le Gout des autres"/, "Nationale 7") la ampla frescă istorică ("Saint Cyr"). Nu
Bucurii autumnale by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15790_a_17115]
-
să-ți revezi întreaga existență și să explorezi, pînă în străfunduri, relațiile cu ceilalți, în general, și cu familia, în special. Și totuși, urcușul muntelui este, evident, o luptă pentru viață. "Nu eram pregătită să urc muntele", spune o voce feminină (folosind ca pretext pantofii cu tocuri înalte). "Dar, de vreme ce ești pe munte, pregătește-te să suferi", îi răspunde, dur și sapiențial, bărbatul cu care are o relație efemeră ce s-ar dori trainică. Sau, poate, dimpotrivă. Căci, conform budismului - o
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
ca Baltagul, iar în Miorița însăși mama ciobanului este, din aceeași familie cu Vitoria Lipan, adeptă a pedepsirii vinovaților. Eminescu apare, din punctul de vedere al miturilor personale, o "natură funciar schizoidă", identificîndu-se cu Narcis (personalitatea scindată, dublul, de obicei feminin, fiind thanatic) sau cu Orfeu (încercarea de a reintegra, de a topi schisma interioară). Lumea văzută de Eminescu apare ca o succesiune de sfere concentrice în care moartea, pandant al neființei primordial existente în prima și cea mai cuprinzătoare sferă
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
centrate pe ideea de valoare în cinema și, mai ales, genul de cinema - cinema de autor sau cinema comercial?! Cu această ocazie, David Cronenberg - președintele juriului ce a acordat filmului Rosetta trofeul suprem: Palme d'Or, și Premiul de interpretare feminină debutantei Emilie Duquenne - arăta că aceste dispute l-au făcut să descopere "cât de multă lume a fost spălată pe creier de Hollywood". Într-adevăr, adepții unui cinematograf al acțiunii și al narațiunii bine articulate, al dialogului abundent și al
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
într-o viață întreagă, la o iubire adevărată - dar care e dominată, în schimb, de �o mare neliniște�, presimțind că evenimentul îi va bulversa existența definitiv și îi va afecta pe cei care îi sînt apropiați, amintește de complicatele personalități feminine din filmele lui Bergman. Anna e căsătorită cu un preot, Henrik, individ slab, anxios pînă la agresivitate, căruia trebuie să-i țină loc și de mamă și alături de care viața sexuală e �o ușoară neplăcere�. Tomas, tînărul amant, îi permite
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
închide cu adevărat problema; prin contrast cu �comprimarea narativă a povestirii�, în care după plecarea poliției cuplul se îmbrățișează, în viața reală �stresul susținut are un efect coroziv asupra sentimentelor�, constată Joe. Relația axată pe un echilibru elegant între viziunea feminină și cea masculină asupra existenței (o preocupare mai veche a lui McEwan, vizibilă și în Cîinii negri) iese alterată din această experiență. Subtilitatea autorului în inserarea datelor alienării este remarcabilă. Capitolele lui Joe� (la persoana I) și scrisorile lui Parry
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
pas cu pas. Ne vom mulțumi să remarcăm faptul că, stabilind în permanență analogii între o formă de comportament, la insecte (devorarea masculului de către femelă în timpul copulației, la mantidee), și o mitologie, la om (întreaga serie de povestiri despre spectre feminine, fecioare veninoase, creaturi demonice care își devoră amanții, pe scurt ipostaze ale femeii fatale, la propriu), autorul ajunge la concluzia că diferența între cele două fenomene ar fi de la instinct real (în cazul insectelor), la instinct virtual, echivalent, în cazul
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
de povestiri publicate în revista Unica în perioada 1997-2000. Schema poate fi ușor identificabilă: viața de cuplu și complicațiile sale supercunoscute (înșelătorie, despărțire, certuri de uzură etc.). Surprinzător este că perspectiva din care sînt dezvoltate aceste stereotipuri este exclusiv una feminină. Diverse personaje-narator relatează din perspectiva lor experiențele proprii sau ale unor prietene. S-a vorbit mult despre faptul că ne lipsesc romanele postrevoluționare cu subiecte de dinainte de '89. Rodica Ojog-Brașoveanu ne oferă lumea de atunci fără mari crispări subversive (cum
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
scapi de iubire scrii o poezie. Mie îmi trebuie un roman". Dacă Mateiu Caragiale își scria romanul său crepuscular "cu sifon, cu sifon albastru", Nora Iuga îl scrie "cu cafea, cu cafea albastră". Și cu toate acestea scriitura rămîne întotdeauna feminină, pisicoasă, învăluită într-un aer de ființă care se autoalintă, care stă la taclale cu prietenele, care cutreieră cu plăcere magazinele de încălțăminte, care-i privește pe nemți cu o luciditate amestecată cu simpatie, o doamnă care se desparte de
Doamna cu licorna by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/16206_a_17531]
-
era grupat împreună cu călimară, ca forme ale aceluiaș cuvînt (preluat din grecește, și prin intermediare slave). O altă inactualitate a dicționarelor noastre mi se pare a privi creveții. Crevete e un termen mai nou, pentru care DEX indică doar forma feminină crevetă, cu pluralul crevete (din fr. crevette). O altă rapidă investigație în Internet confirmă că se pot găsi câteva atestări actuale - culte - pentru această formă: în cursuri universitare - "modificări morfologice la diferitele grupe de decapode (crevete, raci, crabi, paguri)" - , sau
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
Rodica Zafiu S-ar putea face câteva observații lingvistice legate de sărbătorile abia încheiate. În momentul de față, numele sărbătorii Învierii circulă în două variante: Paște (singular masculin sau neutru) și Paști (plural feminin). De fapt, evoluția morfologică a cuvântului constituie un caz tipic (și bine cunoscut) de reinterpretare a unei forme prin analogie. Inițial Paște era un feminin plural - din lat. pascha, -ae, care a dat și corespondentele feminine din alte limbi romanice
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
neutru) și Paști (plural feminin). De fapt, evoluția morfologică a cuvântului constituie un caz tipic (și bine cunoscut) de reinterpretare a unei forme prin analogie. Inițial Paște era un feminin plural - din lat. pascha, -ae, care a dat și corespondentele feminine din alte limbi romanice - în italiană Pasqua, în spaniolă Pascua, în portugheză pascoa (singular), în franceză Pâques (mai ales feminin plural). Femininul plural în -e sau în -i a fost reinterpretat la un moment dat (simplific aici o discuție mai
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]