1,862 matches
-
Egalitatea de gen reală și funcțională se bazează pe o logică integratoare a pluralității de tipul A=B, diferită de logica polarității (care separă) prezentă în cadrul relației A= non-A, în care masculinul este referențialul (A) în raport cu care se definește femininul (non-A). Complexitatea argumentelor necesare pentru dezvoltarea acestei teme cere un spațiu mai amplu decât cel alocat acestui text. De aceea, rezum prin a spune că răspunsurile nu sunt definitive, însă este nevoie să schimbăm paradigma/perspectiva de gândire și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
devină ca ei; • nu cere inversarea raporturilor de dominație, ci modelarea unor relații parteneriale de tip "win-win"; • presupune încredere, putere interioară, acceptare de sine și armonie, deschidere spre celălalt, în termeni de respect și valorizare egală; • prinde contur prin exprimarea femininului și a femeiescului; • presupune afirmarea valorilor și trăsăturilor atribuite preponderent femininului (cooperarea, interdependența, grija față de celalalt etc.) și a trăi în numele lor; • presupune flexibilitatea/transcenderea granițelor și a rolurilor considerate feminine sau masculine spre a avea acces la spiritul androgin
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
unor relații parteneriale de tip "win-win"; • presupune încredere, putere interioară, acceptare de sine și armonie, deschidere spre celălalt, în termeni de respect și valorizare egală; • prinde contur prin exprimarea femininului și a femeiescului; • presupune afirmarea valorilor și trăsăturilor atribuite preponderent femininului (cooperarea, interdependența, grija față de celalalt etc.) și a trăi în numele lor; • presupune flexibilitatea/transcenderea granițelor și a rolurilor considerate feminine sau masculine spre a avea acces la spiritul androgin. Acest proces profund de schimbare de paradigmă presupune implicarea deopotrivă a
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
avea acces la spiritul androgin. Acest proces profund de schimbare de paradigmă presupune implicarea deopotrivă a femeilor și bărbaților, care parcurg fiecare în parte și împreună un proces de conștientizare a propriilor condiționări sociale și eliberări personale. Când masculinul și femininul se construiesc ca și subiecți-actori sociali ai existenței lor, sensurile egalității de gen și conceptele corelative sunt provocate să se schimbe și să evolueze, foarte posibil înspre libertatea egală ca libertate reală de alegere, acces la resurse și construcție de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ca normă socială și model de performanță unic/universal a influențat feminismul egalității prin tendința de imitare a "prototipului" și de instituire a egalității femeilor cu bărbații. Ulterior, această abordare a fost taxată și criticată ca feminism misogin (care disprețuiește femininul și femeiescul). Feminismul valului II, prin valorizarea egală a diferențelor de gen a contribuit la reconsiderarea femininului și femeiescului ca valori relevante cultural. O analiză similară găsim în G. Hofstede and G.J. Hotstede and M. Minkov Culturi și organizații. Softul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a "prototipului" și de instituire a egalității femeilor cu bărbații. Ulterior, această abordare a fost taxată și criticată ca feminism misogin (care disprețuiește femininul și femeiescul). Feminismul valului II, prin valorizarea egală a diferențelor de gen a contribuit la reconsiderarea femininului și femeiescului ca valori relevante cultural. O analiză similară găsim în G. Hofstede and G.J. Hotstede and M. Minkov Culturi și organizații. Softul mental, Editura Humanitas, București, 2012, p. 157: "De la țară la țară întâlnim o formă mai masculină sau
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de moda vestimentară și percepția stilului vestimentar elegant (S.L. Paek, 1986, 15). Alte studii au căutat diferențele de percepție între femei și bărbați, arătând că atribuirile pe care le facem cu privire la un stil vestimentar sunt mediate de genul social (masculin/feminin) al observatorului. În această direcție, Sarah J. Sweat și Mary A. Zentner (1985) au probat legătura dintre tipul psihologic (extrovert, introvert, sensibil, sentimental, rațional, intuitiv), genul social și percepția stilului vestimentar (dramatic, natural, romantic și clasic) (vezi figura 3.1
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
comparativ cu celelalte trei și a fost perceput de aceștia "artificial" și dominant. Stilul natural, lejer, informal, confortabil și cu ornamente minime a fost considerat accesibil și dominant, singurul nesofisticat. Stilul romantic, care pune în evidență linia corpului, caracterizat drept feminin, a produs impresia unei persoane supuse și accesibile. Stilul clasic, simplu și conservator prin linia croielii, a fost caracterizat ca puternic convențional și dominant. Opiniile au înregistrat diferențe de gen (M = 170; F = 190): femeile, într-o proporție mai mare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
characteristics", în Clothing and Textiles Research Journal, 26, 2008, pp. 275-289. Parott, Françoise și Tirelli, Ezio, "Evoluție", în R. Doron și F. Parot (eds.), Dicționar de psihologie, Editura Humanitas, București, 2007, pp. 304-305. Paquet, Dominique, Frumusețea. O istorie a eternului feminin, traducere de L. Iacob, Editura Univers, București, 2007. Pedersen, Elaine L., "Theory is everywhere: a discourse on theory", în Clothing and Textiles Research Journal, 25, 2007, pp. 106-128. Peluchette, Joy V. și Karl, Katherine, "The impact of workplace attire on
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Irian Jaya (redevenită Papua, În 2002), Timor, Sumatra ș.a. 561 Credeau În entități spirituale cărora le aduceau ofrande și În cultul strămoșilor. La interval de cinci-nouă ani se organiza un mare ritual dedicat Împreunării principiului masculin al orezului cu cel feminin. Procesul de islamizare se desfășoară rapid, după 1860 (ibidem, p. 396). 562 Ibidem, p. 452-453. 563 Ibidem, p. 450. 564 Nu au venit din Indochina, strămoșii lor aparțineau aceluiași grup ca a populațiilor mandar, bugis și makassar (ibidem, p.454
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cardiovasculare, și anume: 70,2% dintre bărbați și 70,9% dintre femei. Aceste proporții cresc și mai mult dacă analizăm grupul de vârstă de 80 de ani i peste, ajungând la 83% la sexul masculin și 87,1% la cel feminin. Media anuală a ratei de apariție a primului eveniment cardiovascular crește și ea odată cu vârsta, de la 3/ 1.000 pentru bărbații de 35 -44 de ani la 74/ 1.000 pentru cei din grupul 85‑94 de ani. Pentru femei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
naratorul. Motivul grav fugit irreparabile tempus, insinuat discret, e tratat Însă cu dezinvoltură În registru comic, dar nu e de neglijat infuzia de tristețe În comentariile cu dublu Înțeles ale personajului narator; problema pusă În discuție e cea a eternului feminin. Paradigma relaționării social-sentimentale dintre bărbat și femeie cunoaște corecții odată cu vârsta, căci personajul masculin al lui Caragiale iubește Întâi de toate amorul și abia apoi femeia, «ochi alunecoși, inimă zburdalnică!...». Femeia - eterna poveste. „noroc la cărți, nenoroc la amor...” Eroii
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
esențiale pentru înțelegerea societății contem porane, „un mod inițiatic de a pătrunde în interiorul lucrurilor, fără a întocmi totuși un inventar al lor” (Baudrillard, 2008 : 17). Am abordat universul pelerinajului prin intermediul mai multor chei de înțelegere : rândul de așteptare, hrana rituală, femininul arhetipal, mass- media, politică și pelerinaje, miracole și minuni, turismul, religia populară etc. Este evident însă că nu am epuizat toate „cuvintele de acces” care pot descrie fenomenul. Acest joc al relatărilor de teren, dublate de „cuvinte de acces” și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a acestei cărți, și nu l-am putut parcurge în timp util. Îmi fac o datorie de onoare din a-i semnala apariția, convins de faptul că este o contribuție importantă la înțelegerea fenomenului pelerinajului din România în ansamblul său. Femininul arhetipal și prezența feminină la pelerinaje Începând cu primele ore petrecute efectiv pe teren la Iași, în octombrie 2009, am remarcat prezența majoritară a femeilor în cadrul acestui pelerinaj, modul lor special de a se îmbrăca sau gesturile simbolice pe care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
feminine, concepute și analizate androcentric, atât în context, cât și ca surse de documentare. O posibilă soluție meto dologică constă în regăsirea unor date specifice cu privire la istoria religioasă a femeilor, dar și a altor grupuri marginalizate. Avantajele „abordărilor feministe ale femininului” ar fi deci apariția unor noi abordări și provocări de metodă, permițând înțelegerea unor contradicții din practica religioasă, opace înțelegerii până în acest moment (Hawthorne, 2005 : 3024). Ideea de a introduce în analiza pelerinajului noțiunea de „arhetip feminin” s-a impus
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
constituie o veritabilă „terapie a culturii umane”, deoarece „acesta nu este doar o dynamis, ci o veritabilă forță directoare care influențează părți întregi din psyche-ul omenenesc, cum ar fi de pildă religia” (Neumann, 1991 : 15). Se disting două aspecte ale femininului arhetipal, ca simbol și divinitate : femininul sursă și izvor nesecat de viață și femininul agent de evoluție și transformare perpetuă, celebră fiind și formula sa de definire, și anume Terrible Mother, Great Mother, Good Mother (am preferat să păstrăm varianta
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
umane”, deoarece „acesta nu este doar o dynamis, ci o veritabilă forță directoare care influențează părți întregi din psyche-ul omenenesc, cum ar fi de pildă religia” (Neumann, 1991 : 15). Se disting două aspecte ale femininului arhetipal, ca simbol și divinitate : femininul sursă și izvor nesecat de viață și femininul agent de evoluție și transformare perpetuă, celebră fiind și formula sa de definire, și anume Terrible Mother, Great Mother, Good Mother (am preferat să păstrăm varianta în limba engleză pentru o mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rezultat mai multe site-uri turistice care propun excursii pe valea râului Tempi, Grecia, acolo unde se află o mănăstire renumită închinată Sfintei Parascheva (Aghia Paraskevi) și un izvor miraculos. Un alt studiu care face referință la dubla dimensiune a femininului întruchipat de Sfânta Parascheva îi aparține cercetătoarei Claudine Fabre-Vassas1, care realizează mai degrabă o anchetă etnologică pentru a surprinde ceea ce a mai rămas din amintirea „Sfintei Vineri” printre pelerinii contemporani, respectiv modul în care percep această dublă dimensiune legendară a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
timp, sfârșind prin a fuziona în puncte de convergență arhetipală și cognitivă” (Neagota, 2003 : 7). Eruditul poet George Coșbuc, în încercarea sa de abordare mitologică a literaturii noastre populare, realizată sub influența cercului sămănătorist, aduce în discuție dubla natură a femininului în studiul „Babele sfinte în mitologia noastră”. „Sfintele reprezintă în mitologia noastră noțiuni concrete (s.m.), personificări lămurite. Sfânta Vineri reprezintă principiul binelui, blândă și gata să ajute, celelalte trei, Joi, Marți și Sâmbătă, sunt răutăcioase, iar eroii solari le ocolesc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
privire atentă, într-adevăr, protuberanța nazală nu este observabilă), mi se pare seducătoare ipoteza că gestul acelei femei poate fi interpretat și ca tentativă de conectare disperată, ultimă, în circuitul suflului divin al arhetipului feminin. și alte interpretări post-Jung percep femininul arhetipal ca pe un vas, potir sau receptacul, depășind astfel imaginea comună a pântecului, fiind vorba de fapt de „o calitate atotcuprinzătoare, protectoare, o îmbrățișare, hrană care lasă să crească și altceva. Femininul arhetipal hrănește Eul uman” (Schmidt-Brabant, Sease 2011
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
arhetipului feminin. și alte interpretări post-Jung percep femininul arhetipal ca pe un vas, potir sau receptacul, depășind astfel imaginea comună a pântecului, fiind vorba de fapt de „o calitate atotcuprinzătoare, protectoare, o îmbrățișare, hrană care lasă să crească și altceva. Femininul arhetipal hrănește Eul uman” (Schmidt-Brabant, Sease 2011 : 61). Impresia de vas, de potir a ansamblului de la Iași este accentuată și de racla în care se găsesc expuse moaștele Sfintei, fiind vorba în acest caz de una dintre cele mai strălucitoare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
morale, pe care generozitatea timpului le răspândește în univers. Fântâna este sacră, nimeni nu o poate epuiza. Nimeni nu va reuși vreodată să scoată toată apa din ea. Ea este cu adevărat un Graal, este grația Duhului Sfânt, chiar dacă eternul feminin este cel asociat cu lacurile, fântânile, puțurile și izvoarele de apă. Fântâna este miracolul transmutațiilor. Apa prezintă hermeneutic trei teme originea vieții, mijloc de purificare, centru de regenerare. Apa conține sămânța primordială, este faza trecătoare de regresie și dezintegrare, de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
perioada de început a creștinismului. În mitologia străveche aceasta era emblema universală a zeiței cerului, Mylitta, Astarte, Afrodita, Isis, Mata, Venus. Alte eminențe reprezentau tot printr-un con, un triunghi sau o piramidă chipul lui Jupiter, Marte, împlinind cu cel feminin simbolurile familiei de pe altarul dedicat fertilității în Assyria. Piramida și crucea reprezintă simboluri ale copacului primordial din paradisul pierdut, semnificând legile universului, acestea fiind pentru demonstrația noastră preistoria. Ritualul limba universală a mesajului divin Eu sunt lumina lumii. Cine mă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Rilke, transcendentă și absolută, opusă dar și complementară celei realizată de generozitate, atunci ca și cum Solve et Coagula, între frumusețea noastră superioară și cea interioară ar fi parte din Goethe: Das ewig weibliche/Ziecht uns hinein, și toate acestea prin eternul feminin, Shekina 738. Frumusețea expansiunii și indistincțiunii, câmp de bătălie între cer și infern 739 se pot uni, distinct și nu confuz, și realiza adevărata Piatră Filosofală, identificată cu Magnum Opus.740. Paolo Coehlo povestește despre un maestru budist care călătorea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fulgerului! Donner sau Tonner din Valhala, Jupiter sau Jovis din Olimp, erau aceleași întrupări ale aceluiași spirit cosmic. Ioan Botezătorul este una dintre reîncarnările accepătate și de Biblie ale Sfântului Ilie. Ileana Cosânziana și Făt Frumos sunt prototipul, universalul etern feminin și respectiv cel masculin în splendoarea lor tinerească. Afrodita este și ea reprezentanta frumuseții feminine, așa cum a fost și Nefertari căreia Ramses al II-lea i-a ridicat un templu al dragostei și al frumuseții la Abu Simbel. Apollo este
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]