2,422 matches
-
A Survey of the Evidence Concerning the Ascension of the Soul and Its Relevance, Brill, Leiden, 1983. —, Expériences de l’extase, de L’Hellénisme au Moyen Âge, Payot, Paris, 1984. —, „Feminine versus Masculine: The Sophia Myth and the Origins of Feminism,” in H.G. Kippenberg, ed., Struggles of Gods, Mouton, Berlin, New York, Amsterdam, 1984, 65-98. —, Gnosticismo e pensiero moderno: Hans Jonas, L’Erma di Brettschneider, Rome, 1985. —, „Gnosticism: From the Middle Ages to the Present,” in L.E. Sullivan, ed., Hidden Truths: Magic
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
poziții teoretice. Din păcate însă, aceste două alternative critice sunt de asemenea problematice. Prima critică a discursurilor corpului virtual vine din partea școlii franceze de tip Jean Baudrillard și Paul Virilio. Al doilea tip de critică este adus de reprezentante ale feminismului, prin nume precum Donna Haraway sau Rosi Braidotti. Problema este că aceste două tipuri de discurs critic alternativ nu reușesc să ofere o soluție viabilă și pertinentă la teza disoluției corpului în spațiul virtual. Astfel, școala filosofic-culturală franceză care abordează
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnoștiinței la teoria percepțională a mașinii viziunii, de la teoria bombei informaționale la teoria bombei genetice. Capitolul al patrulea începe cu prezentarea pluralității și a contradicțiilor mișcării cyberfeministe, mișcare conturată în special prin convergența discursivă dintre cybercultură, cibernetică sau cyborg și feminism. De la accentuarea diferenței feminine în noile contexte informațional-comunicaționale la creionarea unei conștiințe cyborgice, postgender, de la asumarea unei perspective feminine politice și activiste la abordarea problemei discriminării rasiale, cyberfeminismul se etalează ca o mișcare dinamică și tensională, adesea divergentă. Diverse modele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
informațional-comunicaționale la creionarea unei conștiințe cyborgice, postgender, de la asumarea unei perspective feminine politice și activiste la abordarea problemei discriminării rasiale, cyberfeminismul se etalează ca o mișcare dinamică și tensională, adesea divergentă. Diverse modele corporal-identitare și actanțiale ale acestui tip de feminism sunt analizate: emblema cyborgului la Donna Haraway, iconul țesătoarei la Sadie Plant, paradigma subiectului nomadic la Rosi Braidotti sau tropul zeiței la Elaine Ghraham. În același timp, sunt expuse criticile din interiorul cyberfeminismului, în special critica de tip Judith Squires
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la teoreticiana Donna Haraway - vezi capitolul al patruleaă. Propriul chip este remodelat nu numai conform unui ideal simulat de computer, ci și îndreptat împotriva referințelor istorice ale artei, construite în mod ideologic și social. În același timp, demontează clișee ale feminismului, prezentându-se ca une homme („o bărbat”Ă și un femme („un femeie”Ă. Dacă iconurile culturii de masă, precum Michael Jackson sau Pamela Anderson, apelează la chirurgia cosmetică pentru „înfrumusețare” și obținere de sex-appeal, Orlan recurge la operațiile plastice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
utilizatorului (de tipul unui joystick, al mănușilor, al bagheteiă din dorința de a evita sugerarea masculină a ideii de control și de stăpânire a lumii create. Această concepție poate constitui un argument în interpretarea lucrărilor sale ca o mostră de feminism (vezi Flanagan, 2002, pentru o astfel de perspectivă asupra lucrărilor saleă. Cadrul natural al instalațiilor sale este unul conotat feminin, embrionic, fluid și visceral, oceanic-maternal, dar și unul oniric, artista încercând să contureze un spațiu al visului și al imaginației
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și contradicțiile cyberfeminismuluitc "4.1. Varietatea și contradicțiile cyberfeminismului" Conceptul de cyberfeminism a început să se contureze la sfârșitul anilor ’80 sub forma unor dezbateri pe marginea unor subiecte precum: identitate, autonomie, gender, putere și control. Utilizarea tehnologiei informațional-comunicaționale oferă feminismului un cadru prielnic de fundamentare prin activism discursiv și practic, în special în suportul Internetului sau prin asumarea unei conștiințe cyborgice, proces existențial și cultural care deconstruiește opozițiile tradiționale. Ideologia cyberfeministă este influențată, pe de o parte de teoriile fondatoare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cadru prielnic de fundamentare prin activism discursiv și practic, în special în suportul Internetului sau prin asumarea unei conștiințe cyborgice, proces existențial și cultural care deconstruiește opozițiile tradiționale. Ideologia cyberfeministă este influențată, pe de o parte de teoriile fondatoare ale feminismului și pe de altă parte de discursurile culturii virtuale, deopotrivă în sens ontologic, epistemologic, social și politic. În primul rând, cyberfeminismul trebuie disociat de mișcările actuale de ecofeminism, mișcări care conotează femininul cu natura și care consideră tehnologia o invazie
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
femininul cu natura și care consideră tehnologia o invazie patriarhală în lumea „naturală”. Mai degrabă decât să perpetueze conexiunea cultural-istorică dintre masculinitate și tehnoștiință și să se autoexcludă din procesele invenției și ale utilizării tehnologiilor, recurgând la argumentele determinismului biologic, feminismul digital se situează în interiorul spațiului virtual pentru a-i demonta miturile și prejudecățile de gen. Astfel, își apropriază noile tehnologii informațional-comunicaționale pentru a le transforma în arme discursive și în experiențe (interăactive. Pentru orientările cyberfeministe, utilizarea tehnologiilor nu este o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de gen, fie în sensul unei maculări a genuluiă. Utilizarea tehnologiilor virtuale capătă importanță majoră în aceste condiții întrucât conectarea tehnoculturală devine necesară pentru reformularea ontologiei și pentru generarea unei noi ideologii sociopolitice. Astfel, pe de o parte, cyberfeminismul continuă feminismul cultural al sexualismului, o ideologie „apolitică” (precum Sadie Plantă, iar pe de altă parte adoptă viziunea postgender a cyborgismului, o viziune intens politizată (precum Donna Harawayă. Ambele orientări însă profesează depășirea limitelor ființei umane prin procesul bazării pe utilizarea noilor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
existența dominante (masculineă. În cea de-a doua accepție, cyberfeminismul mixează știința ciberneticii cu politica prin încercarea de a desluși natura identității angajate informațional-comunicațional. Această problematică este, de asemenea, contradictorie întrucât, deși chestiunea „sinelui” este asumată ca o predilecție a feminismului digital, aceasta se constituie în obsesia culturii masculine occidentale în legătură cu aceleași teme ale dominării și ale autorității. Astfel, cyberfeminismul, respingând dualismul cultural occidental, respinge însăși problematica identității de la care se revendică. Delimitări în cadrul feminismului electronic operează fie ca o ideologie
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este asumată ca o predilecție a feminismului digital, aceasta se constituie în obsesia culturii masculine occidentale în legătură cu aceleași teme ale dominării și ale autorității. Astfel, cyberfeminismul, respingând dualismul cultural occidental, respinge însăși problematica identității de la care se revendică. Delimitări în cadrul feminismului electronic operează fie ca o ideologie împotriva subordonării la patriarhat sau rasiale (precum la Chela Sandovală, ca o ideologie politic-activistă (precum la Judith Squires sau Donna Harawayă, fie ca o practică apolitică a imaginarului feminin (spre exemplu la Claudia Springer
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Pierceă. După cum se poate observa, orientările cyberfeministe sunt diverse în funcție de circumstanța urmărită și de perspectiva abordată și încearcă să scoată la lumină fie perpetuarea genului în spațiul virtual, fie introducerea de noi convenții identitar-ideologice în cadrul noțiunii de gender. 4.2. Feminismul cyborgictc "4.2. Feminismul cyborgic" Promotoarea feminismului cyborgic este Donna Haraway prin publicarea răsunătorului The Cyborg Manifesto în 1985. Manifestul promovează ideologia eliberării feminismului prin relaționarea subversivă la practicile tehnologiei cibernetice. În acest scop, imaginea cyborgului este propusă drept un
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
observa, orientările cyberfeministe sunt diverse în funcție de circumstanța urmărită și de perspectiva abordată și încearcă să scoată la lumină fie perpetuarea genului în spațiul virtual, fie introducerea de noi convenții identitar-ideologice în cadrul noțiunii de gender. 4.2. Feminismul cyborgictc "4.2. Feminismul cyborgic" Promotoarea feminismului cyborgic este Donna Haraway prin publicarea răsunătorului The Cyborg Manifesto în 1985. Manifestul promovează ideologia eliberării feminismului prin relaționarea subversivă la practicile tehnologiei cibernetice. În acest scop, imaginea cyborgului este propusă drept un „mit politic ironic” care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sunt diverse în funcție de circumstanța urmărită și de perspectiva abordată și încearcă să scoată la lumină fie perpetuarea genului în spațiul virtual, fie introducerea de noi convenții identitar-ideologice în cadrul noțiunii de gender. 4.2. Feminismul cyborgictc "4.2. Feminismul cyborgic" Promotoarea feminismului cyborgic este Donna Haraway prin publicarea răsunătorului The Cyborg Manifesto în 1985. Manifestul promovează ideologia eliberării feminismului prin relaționarea subversivă la practicile tehnologiei cibernetice. În acest scop, imaginea cyborgului este propusă drept un „mit politic ironic” care subminează „dominația informaticii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
genului în spațiul virtual, fie introducerea de noi convenții identitar-ideologice în cadrul noțiunii de gender. 4.2. Feminismul cyborgictc "4.2. Feminismul cyborgic" Promotoarea feminismului cyborgic este Donna Haraway prin publicarea răsunătorului The Cyborg Manifesto în 1985. Manifestul promovează ideologia eliberării feminismului prin relaționarea subversivă la practicile tehnologiei cibernetice. În acest scop, imaginea cyborgului este propusă drept un „mit politic ironic” care subminează „dominația informaticii” (vezi Haraway, 1991, 1998Ă și o rediscuție deopotrivă a feminismului, a socialismului și a materialismului. Prezentând utopia
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Manifesto în 1985. Manifestul promovează ideologia eliberării feminismului prin relaționarea subversivă la practicile tehnologiei cibernetice. În acest scop, imaginea cyborgului este propusă drept un „mit politic ironic” care subminează „dominația informaticii” (vezi Haraway, 1991, 1998Ă și o rediscuție deopotrivă a feminismului, a socialismului și a materialismului. Prezentând utopia transgresării și a emancipării cyborgice prin scenarii de tip science-fiction, această figurație se dorește a fi, în același timp, o critică satirică a ciberneticii și a noii hegemonii globale, tehnomedicale. Dar și o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și a materialismului. Prezentând utopia transgresării și a emancipării cyborgice prin scenarii de tip science-fiction, această figurație se dorește a fi, în același timp, o critică satirică a ciberneticii și a noii hegemonii globale, tehnomedicale. Dar și o critică a feminismului ecologic și a celui religios, care aduc o perspectivă romantică asupra tehnoștiinței prin demonizarea practicilor acesteia din urmă și care propun imaginea eliberării femeii prin redescoperirea conexiunii spirituale cu natura. Autoarea manifestului își asumă un punct de vedere politic și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nelimitându-se doar la simpla schițare a digitalizării vieții contemporane, lucrurile se complică. Haraway radicalizează discursul cyborgic, împingându-l la o limită criticabilă, legându-l de practicile activiste, social-politice ale femininului și de o încercare de schimbare a percepției asupra feminismului însuși. Imaginea ontologică a cyborgului începe să se constituie din acest moment deopotrivă ca o epistemologie militantistă și ca o ideologie feministă postmarxistă și postfuturistă. Această ideologie este cuplată cu o viziune postgender asupra ființei și a culturii. Noua ontologie
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de intervenție în matricea dominației masculine din tehnoștiință și din cybercultură. Dincolo de posibilele critici, de la relativismul moral la radicalismul construcției sociale, manifestul feministei reușește să facă din mitul sau iconul cyborgului o parte a politicii tehnoștiințifice. Acest tipar politizat al feminismului merge în direcția secularizării și tehnicizării ființei umane, tipar ilustrat prin mult citata afirmație a Donnei Haraway: „I would rather be a cyborg than a goddess” din finalul manifestului. Faptul că feminista ar prefera să fie cyborg în loc de zeiță aduce
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
finalul manifestului. Faptul că feminista ar prefera să fie cyborg în loc de zeiță aduce în prim-plan posibilitatea opțiunii nu doar existențial-metaforice, ci și ideologice a femeii. Bănuim că iconul cyborgului devine, în acest tip de discurs, arma cu care apare feminismul pe câmpul de bătălie al tehnoculturii actuale. Este vorba, în primul rând, de o posibilă replică subversivă a cyberfeminismului la condițiile existențiale și culturale ale tehnicismului social și politic. Prin această replică se dorește subminarea ideologiei puterii cibernetice din interior
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnologiei virtuale: de la tentativele de cenzurare a Internetului de guvernul chinez, dar și de guvernul american, de la monopolul economic al marilor corporații tehnologice la presiunile grupurilor de interese și la goana după capital informațional a capitaliștilor. Poate tocmai de aceea feminismul adoptă mai multe măști pentru a rezista și a se opune la putere. 4.3. Alte modele ale cyberfeminismuluitc "4.3. Alte modele ale cyberfeminismului" Pe cât a fost de influent manifestul Donnei Haraway, pe atât a fost criticat (vezi de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
modele ale cyberfeminismului" Pe cât a fost de influent manifestul Donnei Haraway, pe atât a fost criticat (vezi de pildă, o raportare, din interiorul mișcării, la cyborg în Kunzru, 1997Ă. La polul opus discursului feminist cyborgic se situează alte teorii ale feminismului digital. Una dintre replicile la feminismul care promovează figura cyborgului vine din partea modelului „zeiței”, un model inspirat de Luce Irigaray și adaptat noilor contexte tehnoculturale de către Elaine Graham (2001Ă. Faimoasa replică a Donnei Haraway de la sfârșitul manifestului cyborgic prin care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de influent manifestul Donnei Haraway, pe atât a fost criticat (vezi de pildă, o raportare, din interiorul mișcării, la cyborg în Kunzru, 1997Ă. La polul opus discursului feminist cyborgic se situează alte teorii ale feminismului digital. Una dintre replicile la feminismul care promovează figura cyborgului vine din partea modelului „zeiței”, un model inspirat de Luce Irigaray și adaptat noilor contexte tehnoculturale de către Elaine Graham (2001Ă. Faimoasa replică a Donnei Haraway de la sfârșitul manifestului cyborgic prin care aceasta își manifestă preferința pentru existența
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
altă parte metafizice și cvasiteologice ale iconului cyborgului (vezi în capitolul al treilea discursul transumanist în latura de spiritualism tehnologică, tendințe de eradicare a bipolarităților existențiale și culturale. În fine, ambele modele corporal-identitare sunt postumane, postfeminine și postgender (sfidând opoziția feminism vs masculină, chiar dacă unul instaurează o paradigmă ideologică seculară, păgână și intenționat „blasfemitoare”, iar celălalt o pradigmă ideologică religioasă. Am văzut deja o mostră din modul cum funcționează dinamica discursivă, inclusiv polemică, a acestei mișcări. Cyberfeminismul nu se dovedește a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]