2,721 matches
-
noastră în editarea atâtor volume de-a lungul anilor. Ea a plecat dintre noi, lăsându-ne umbra ei de grijăxe "„grijă" și de farmec. În fiecare an din ultimii cinci, doctoranzii, masteranzii și studenții mei la cursul de Teorii Politice Feministe m-au ajutat să modelez și să remodelez conținutul acestui volum prin întrebările, acordurile și obiecțiile lor, prin evaluările pe care le-au făcut mereu. Ioana Borza, Raluca Popaxe "„Popa,RalucaMaria" și Oana Băluță au tratat cu toată atenția manuscrisul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
maternă trăită intens. Mulțumesc lui Adrian Miroiu pentru întreaga noastră existență solidară, precum și pentru dragul față de acest fel de existență. PARTEA ÎNTÂITC "PARTEA ÎNTÂI" Feminismul și evoluția sa istoricătc "Feminismul și evoluția sa istorică" CAPITOLUL ITC "CAPITOLUL I" Nevoia teoretizării feministe a politiculuitc "Nevoia teoretizării feministe a politicului" Cu penele altuia te poți împodobi, dar nu poți zbura (Lucian Blaga). Preambul: Scurt portret al unor lumi patriarhaletc "Preambul \: Scurt portret al unor lumi patriarhale" Vă propun să ne imaginăm o lume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Adrian Miroiu pentru întreaga noastră existență solidară, precum și pentru dragul față de acest fel de existență. PARTEA ÎNTÂITC "PARTEA ÎNTÂI" Feminismul și evoluția sa istoricătc "Feminismul și evoluția sa istorică" CAPITOLUL ITC "CAPITOLUL I" Nevoia teoretizării feministe a politiculuitc "Nevoia teoretizării feministe a politicului" Cu penele altuia te poți împodobi, dar nu poți zbura (Lucian Blaga). Preambul: Scurt portret al unor lumi patriarhaletc "Preambul \: Scurt portret al unor lumi patriarhale" Vă propun să ne imaginăm o lume în care, pentru că suntem femei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
1.1. Feminismul" Feminismul este o reacție defensivă și ofensivă față de misoginismxe "„misoginism" și sexismxe "„sexism"33, ambele universal răspândite în timp și spațiu. Fără misoginism, sexismxe "„sexism" și patriarhatxe "„patriarhat", de bună seamă nu era necesară o ofensivă feministăxe "„feministă" în sens politic. Atâta vreme cât acestea există, feminismul nu are cum să își piardă rațiunea de a fi. În același timp, feminismul urmărește ca experiențele femeiești și feminine să fie valoric tratate la fel ca și cele bărbătești și masculinexe "„masculin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
defini în alt context - li se opun în mod explicit feminismele. Alte ideologiixe "„ideologie" și politici pot să favorizeze implicit o lume mai puțin misogină și patriarhală, dar nu își propun să o abolească. În sens larg, a fi feministăxe "„feministă" sau feminist înseamnă să pledezi pentru drepturile femeilor. Feminismul ca atitudine și abordare a precedat mult utilizarea canonică a termenului ca atare. Practic, o dată cu primele contestări publice ale tratării femeilor ca sex inferior 34 și cerința pentru considerație egală putem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
În anii ’70, tot sub motivația că feminismul de tradiție anglo-saxonă este doar reformist și exprimă doar dorința de a accede la puterexe "„putere" în sistemul patriarhalxe "„patriarhal", cu alte cuvinte de a păstra supremația masculinitățiixe "„masculinitate", eventual imitând modelul, feministele franceze au constituit mișcarea Pycho et Poxe "„PychoetPo", defilând sub lozinca „Jos feminismul!” (vezi Moi, 1987). În România, utilizarea termenului a întâmpinat și întâmpină numeroase dificultăți. Este tratat ca având o conotație negativă (militantism strident și agresiv) sau ca nepotrivit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
adesea și politică) ce precede manifestarea publică amplă a feminismului, și este menit să denigreze feminismul înainte ca acesta să aibă posibilitatea de manifestare în spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public". În acest mod, atunci când cineva își asumă identitatexe "„identitate" feministăxe "„feministă" și discurs feminist, este a priori tratat cu suspiciune și adesea cu ironie disprețuitoare, dacă nu cumva i se refuză accesul la mass-mediaxe "„mass-media"35. Multe femei și mulți bărbați care activează pentru drepturile femeilor și pentru egalitatea de gen
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
adesea cu ironie disprețuitoare, dacă nu cumva i se refuză accesul la mass-mediaxe "„mass-media"35. Multe femei și mulți bărbați care activează pentru drepturile femeilor și pentru egalitatea de gen sau care au o atitudine coerentă cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă" refuză să își asume deschis apartenența la feminism. Indiferent de rezerve și inamicalități terminologice, feminismul a avut și are o contribuție substanțială la schimbarea situației femeilor și a relațiilor de gen. Prin lupta feministelor și feminiștilor au fost recunoscute drepturile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
atitudine coerentă cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă" refuză să își asume deschis apartenența la feminism. Indiferent de rezerve și inamicalități terminologice, feminismul a avut și are o contribuție substanțială la schimbarea situației femeilor și a relațiilor de gen. Prin lupta feministelor și feminiștilor au fost recunoscute drepturile civilexe "„drepturicivile" și politice ale femeilor. În cadrul feminismului s-a creat o teorie critică, au apărut domenii noi de cercetare, s-au produs mișcări politice cu impact major în viața politică, în cea socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă" refuză să își asume deschis apartenența la feminism. Indiferent de rezerve și inamicalități terminologice, feminismul a avut și are o contribuție substanțială la schimbarea situației femeilor și a relațiilor de gen. Prin lupta feministelor și feminiștilor au fost recunoscute drepturile civilexe "„drepturicivile" și politice ale femeilor. În cadrul feminismului s-a creat o teorie critică, au apărut domenii noi de cercetare, s-au produs mișcări politice cu impact major în viața politică, în cea socială, în mass-mediaxe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
cu realitățile culturale, sociale și politice locale. În perioada comunistă, pe de-o parte, din cauza egalitarismului oficial, pe de altă parte, din cauza intoleranței față de alte ideologiixe "„ideologie" și politici, nu s-au putut dezvolta nici cercetarea, nici mișcarea feministăxe "„mișcare feministă". Mai mult, perioada represiv-totalitară a afectat femeile într-o măsură mai mare decât bărbații (politica pronatalistă, controlul forțat al reproducerii, dubla zi de muncăxe "„dublazidemuncă" și strategiile de supraviețuire, menținerea patriarhatului tradițional la nivelul familiei și dezvoltarea unui patriarhatxe "„patriarhat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
manipulate de către Partidul Comunist. După 1990, feminismul și-a reluat treptat locul atât în zona culturii și cercetării, cât și în cea activistă 37. 1.2. Feminismul academictc " 1.2. Feminismul academic" În deceniile VII-VIII ale secolului XX, tematica feministăxe "„feministă" a fost preluată de către mediul academic din America de Nord, Europa de Vest, Australia și Noua Zeelandă. Aceasta a însemnat accesul la cunoaștere și la teoretizare înaltă, la metodologii științifice de cercetare, dobândirea unei substanțiale autorități epistemice a cercetării și teoriei feministexe "„feminist", posibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
masterale (din 2003). Din același an se dezvoltă un program de master de profil și la Universitatea de Vest din Timișoara. Un rol deosebit de semnificativ în dezvoltarea cercetării feministexe "„feminist" l-a avut promotoarea inițială a acesteia, Societatea de Analize Feministe AnAxe "„AnA", creată în 1993, a cărei președintă a fost în primul deceniu Laura Grünbergxe "„Grunberg,Laura". AnA editează singura revistă de studii feministexe "„feminist" existentă în România până în 2003, AnaLizexe "„AnaLize"38. În România, feminismul academicxe "„feminism academic" influențează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
este elitistxe "„elitist". Producția sa de cercetare este formulată în limbaj prea abstract și este adresată unei elite culturale. b) Feminismul academicxe "„feminism academic" are o doză de alienarexe "„alienare" față de problemele reale, pământești ale femeilor, față de mișcarea femeilor, față de feministele angrenate în acțiuni practice profemei. Nu este corelat cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă" și se interesează prea puțin de femeile din grupuri marginale. Ambele critici sunt adesea foarte îndreptățite. Dar aceleași critici pot să fie adresate multor orientări care devin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
și este adresată unei elite culturale. b) Feminismul academicxe "„feminism academic" are o doză de alienarexe "„alienare" față de problemele reale, pământești ale femeilor, față de mișcarea femeilor, față de feministele angrenate în acțiuni practice profemei. Nu este corelat cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă" și se interesează prea puțin de femeile din grupuri marginale. Ambele critici sunt adesea foarte îndreptățite. Dar aceleași critici pot să fie adresate multor orientări care devin academice. De exemplu, liberalismulxe "„liberalism" studiat filosofic sau doctrinar este foarte complicat pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
reproductivexe "„politici reproductive". În afara contextului pomenit mai sus, o altă particularitate a mediului românesc este aceea că feminismul academicxe "„feminism academic" precede și adesea inspiră existența unei mișcări de femei 40. 2. Semnificația teoriilor politice feministetc "2. Semnificația teoriilor politice feministe" Cu ce se ocupă, în general, teoria politicăxe "„teoriepolitică"? Există răspunsuri multiple la această problemă. Leo Straussxe "„Strauss,Leo", un important teoretician al teoriei politicexe "„teoriepolitică", consideră că sarcina teoriei politice sau filosofiei politice este aceea de a conduce la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
valului al doileaxe "„feminism". Politica, la fel ca și teoria ei, capătă aspecte multicentrice. La ora actuală, nici un teoretician al politicului din spații democratice nu își permite să ignore problema democratizării de gen a politicii, precum și teoria politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă". Lozinca introdusă de către feminismul anilor ’60: Ceea ce este personal este politicxe "„ceeaceestepersonalestepolitic" a produs mutații semnificative care au condus spre dezvoltarea teoriei politicexe "„teoriepolitică" feministexe "„teoriepoliticăfeministă". Teoria politică feministăxe "„teoriepoliticăfeministă" s-a dezvoltat în legătură cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă", argumentând în favoarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
teoriepolitică" feministăxe "„feministă". Lozinca introdusă de către feminismul anilor ’60: Ceea ce este personal este politicxe "„ceeaceestepersonalestepolitic" a produs mutații semnificative care au condus spre dezvoltarea teoriei politicexe "„teoriepolitică" feministexe "„teoriepoliticăfeministă". Teoria politică feministăxe "„teoriepoliticăfeministă" s-a dezvoltat în legătură cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă", argumentând în favoarea revendicărilor solicitate de către femei, teoria fiind adeseori chiar avangarda acestor revendicări (pentru o tratare dezvoltată a mișcării feministe,xe "„feminist" vezi Popescuxe "„Popescu,Liliana", 2004): a) Primele mișcări feministe au vizat schimbări legislative prin campanii pentru: dreptul la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
au condus spre dezvoltarea teoriei politicexe "„teoriepolitică" feministexe "„teoriepoliticăfeministă". Teoria politică feministăxe "„teoriepoliticăfeministă" s-a dezvoltat în legătură cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă", argumentând în favoarea revendicărilor solicitate de către femei, teoria fiind adeseori chiar avangarda acestor revendicări (pentru o tratare dezvoltată a mișcării feministe,xe "„feminist" vezi Popescuxe "„Popescu,Liliana", 2004): a) Primele mișcări feministe au vizat schimbări legislative prin campanii pentru: dreptul la votxe "„dreptullavot", la a fi parte contractantă deplină, la proprietate, legalizarea avorturilor, legislația pentru egalitatea de șansexe "„egalitatedeșanse" în angajare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
feministăxe "„teoriepoliticăfeministă" s-a dezvoltat în legătură cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă", argumentând în favoarea revendicărilor solicitate de către femei, teoria fiind adeseori chiar avangarda acestor revendicări (pentru o tratare dezvoltată a mișcării feministe,xe "„feminist" vezi Popescuxe "„Popescu,Liliana", 2004): a) Primele mișcări feministe au vizat schimbări legislative prin campanii pentru: dreptul la votxe "„dreptullavot", la a fi parte contractantă deplină, la proprietate, legalizarea avorturilor, legislația pentru egalitatea de șansexe "„egalitatedeșanse" în angajare și în acces la protecțiexe "„protecție" socială. Politologii canonici au ignorat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
informale: refugii pentru femei victime ale violenței, rețele de sprijin, edituri, producție de film, cluburi, crearea organizațiilor internaționale de tip rețea electronică (vezi mai ales tendințele feminismului valului III, Frazerxe "„Frazer,Nancy", 1998). Putem vorbi despre o teorie specific feministăxe "„feministă" atunci când are loc tranziția de la argumentarea pentru drepturi egale între femei și bărbați spre o problematică specifică: reconfigurarea și resemnificarea unor distincții de tipul: dependență-autonomiexe "„autonomie", patriarhatxe "„patriarhat"-parteneriatxe "„parteneriat", publicxe "„public"-privatxe "„privat", grijăxe "„grijă"-dreptatexe "„dreptate", producție și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
și fundamentează democrația modernă. Însă, înainte de a deveni părți ale contractului social, bărbații încheie un „contract sexualxe "„contractsexual"” prin care devin stăpâni asupra unei femei (vezi Carole Patemanxe "„Pateman,Carole", The Sexual Contract, 1988). Încă de la începuturile sale, teoria feministăxe "„feministă" a argumentat în favoarea ideii că subiectul este construit, iar subiectul „femeie” este construit politic ca alteritatexe "„alteritate" (vezi S. de Beauvoirxe "„DeBeauvoir,Simone" și G. Rubin). Tradițional, asupra femeilor s-a acționat din punct de vedere politic, fără ca ele să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Kligman,Gail", 2003, Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003). Abordările politologice feministexe "„feminist" sunt supuse atât criticilor externe, cât și celor interne. O critică frecventă constă în aceea că profesiile și pozițiile publice cu grad mare de răspundere, cele despre care feministele și feminiștii susțin că sunt monopol masculinxe "„masculin", sunt considerate poveri, nu privilegii. Dar, după cum remarcă Nancy Frazerxe "„Frazer,Nancy" (1998), este bizară o asemenea replică. Dacă astfel de poziții sunt poveri, nu și privilegii (bunuri), cum se face că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
violență este înregistrată în viața privată, iar lipsa de acces la viața publică face imposibil ca problemele tale să apară ca probleme politice (de exemplu, femeile casnice, spre deosebire de șomeri, nu sunt subiecți politici). Formula-cadru a teoriei și mișcărilor feministexe "„mișcare feministă" ale valului al II-lea - Ceea ce este personal este politic, cu numeroasele sale semnificații: diviziunea muncii casnice afectează participarea politică; actele de guvernarexe "„guvernare" afectează viața privată; drepturile omuluixe "„drepturile omului" se opresc la ușa casei - are, la rândul său
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
omuluixe "„drepturile omului" se opresc la ușa casei - are, la rândul său, numeroși critici. Aceștia din urmă se referă la faptul că viața privată este un drept în sine și nimeni nu își dorește „inspectori guvernamentali” în propriul său dormitor. Feministele nu neagă viața privată ca valoare, ci faptul că în numele acestei valori se pot camufla nedreptățile, abuzurile și violențele din familiexe "„familie". Și viața publică, și cea privată sunt valoroase, trebuie menținute, dar operarea cu dreptul la existență privată nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]