1,559 matches
-
bogat), amfitrioana nu mă atrăgea deloc. Tânărul poza Într-un fel de pupil al meu. Crescuse, admit, luându-mă de model În câteva domenii. Chiar căsătoria o stabilise având reper vârsta când o făcusem eu, dar greșise evident. Soția lui fermeca doar ca imagine. Chipul ei angelic putea figura În orice iconografie a perfecțiunii, dacă asta se limita la trup. Sau la voce. Însă era indecisă, ambiguă. Asistam deseori la scene dezolante de ceartă fără miez și fără miză. Interveneam ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
scriu dizertația. Știu că am văzut unele evenimente la televizor, dar nu-mi aduc aminte un eveniment sau o imagine anume. Știu că am fost printre puținii care erau sceptici față de noua eră de fericire globală de care toți erau fermecați și că am fost și împotriva unificării germane. Cum sunt german, acest ultim punct este probabil singurul ce merită să fie lămurit. Însă aș dori mai întâi să ofer ceva informații generaționale, pentru că am impresia că am uitat foarte repede
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
arșița verii, de nouă ori gerul. După toate acestea, trebuie să fie luminată de nouă ori de soarele amiezii, de nouă ori de lună și de nouă ori de luceafărul de seară.“ Abia atunci va fi cu adevărat o pălărie fermecată de pitic! Otfried Preußler, Hörbe cu pălăria cea mare. În românește de Christa Richter. Editura Ion Creangă, 1984. Ilustrațiile autorului. Trimisul nostru special Florin Lăzărescu Dicționarul șomerului profesionist Aș fi vrut să vă povestesc cum a fost la Viena și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
astfel timp de 31 ani postul de profesor la catedra de Fiziologie a Facultății de Medicină din București, de la înălțimea căreia avea să-și expună și să dezvolte convingerile sale izvorâte dintr-o prodigioasă experiență și profundă cunoaștere, uimind și fermecând în același timp generații după generații de studenți. „Oreie lui de curs aveau seriozitatea, demnitatea și măreția unui oficiu sacerdotal, era sever dar drept și imparțial cu studenții pe care-i iubea ca pe copii săi’ își amintește profesorul Michăilescu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la momentul creației. Fermecat de Sibiu Aflat pentru prima oară în România, pianistul și compozitorul Mikhail Petukhov s-a declarat impresionat de Capitala Culturală Europeană, deși concertează pe toate continentele. „Sunt impresionat, e foarte neobișnuit. Mă așteptam, dar tot sunt fermecat de atmosferă. Această țară are o tradiție muzicală, iar copilăria mea este legată de numele Hariclea Darclée“, a mărturisit pianistul. Cât despre colaborarea cu muzicienii filarmonicii sibiene, Petukhov spune că s-a realizat o legătură fructuoasă încă de la prima repetiție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
toate părțile, să nu mai vrea să vadă și să știe nimic, să uite totul, să se retragă cu totul în sine. nefericirea fiecărei zile sufocă orice sentiment public. În schimb, sentimentele private, iubirea, dragostea pentru familie umplu sufletul, îl farmecă, în consolează. Acesta nu mai are nimic de spus lumii; vorbește numai obiectului iubit... Sub această formă adevărată, sinceră de tandrețe și pasiune se străvede un mare mister național." Românii au un cuvânt frumos care nu există altundeva și care
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
nu doar amuzant și frumos scris, ci, în multe cazuri, chiar foarte actual. „ADEV|RUL: Este o mâncare care toți o doresc, dar puțini o mistuiesc. BLÎNDEȚEA: Este o virtute care împodobește pre toate celelalte. BUCURIE: O stahie care ne farmecă, însă scapă îndată ce am prins-o. VIAȚA: Viața este scurtă, de aceea se cuvine a se bucura de ea pănă la sfârșit și a-i prelungi traiul cât se poate mai mult. GREȘAL|: Semnul cel mai vederat prin care omul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Zi-le că ea nu se extirpă cu bisturiul lor steril. De fapt nici nu trebuia să te duci la doctor, poate îți crește vreo aripă și proștii ți-o taie. Hai cu noi în deltă și facem noi ceva farmece s-o convingem să te părăsească. O s-o hipnotizăm seara pe plajă cu toții, o să o facem așa de nefericită încât va trebui să plece până la urmă. O să te spălăm pe urmă cu primul val de după răsăritul soarelui, te ungem cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
cuiva“ așa de celebru; dar, după o vreme, mie subiectul de tabloid îmi sună ca o stupiditate redundantă. Sunt suficient de bătrână, cred, ca să-mi fi devenit complet indiferent nu doar că e fiul unui actor de care am fost fermecată în copilărie (în Idiotul ori în Din jale se întrupează Electra); pentru ca apoi să mă exaspereze la televizor; ba chiar mie, spectatorului, mi-e deja indiferent și că e fiul actriței formidabile (și dramatic de nedreptățite, în faimă) care e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
și ea o pastișă. Muzica sitar, zgomotele, efectele speciale, studioul de înregistrări folosit ca un instrument și nenumărate citate din diferite surse istorice și etnice au fost combinate unele cu celelalte, pentru a-i deruta pe ascultători și a-i fermeca. Însă un sentiment unic al sfârșitului iminent a început deja de pe atunci să slăbească energia culturii underground. Simultaneitatea stilistică, dacă nu apocaliptică, a muzicii psihedelice a adus succesiunea cvasi-modernistă de stiluri rock la stagnare. Vechea dinamică dispăruse. Pe scurt, atunci când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
amalgam de ortodocși și de catolici. De câte ori aveam mai mult timp la dispoziție, mă încânta să hoinăresc prin pitorescul cartier central, numit "Plaka", cu străzi înguste și întortocheate, asemeni unui labirint, dar și cu o eleganță greu de bănuit. Mă fermeca "Laiki Yitonia", cu shop-urile mici, moderne, diversificate, cu vânzători amabili care sunt gata permanent să-și etaleze toate cunoștințele despre broderiile, argintăria și alte produse artizanale tipic cipriote și să te convingă că marfa lor este cea mai aleasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
la 90 de grade cartea lui Brăduț și uitați-vă la ei, dacă nu vă spun nimic. Când i-am văzut prima oară, tot prin anii ’90, li se spunea smileys, zâmbăreți. Veneau la pachet cu tot felul de bucățele fermecate de cod, care te ajutau să scrii mai gros, mai subțire, mai mare, mai mic sau mai colorat. Toate aceste grimase și ornamente de text erau foarte folosite în camerele de chat. Mult mai folosite și mai diverse decât formatările
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Copil fiind, eram fascinată și am păstrat în minte aceste imagini cu valoare de simbol. Povestirile celui care simțise desprinderea fizică și nu numai fizică de pământ ca pe un act purificator, toate acele fapte de arme eroice mi-au fermecat și învăluit copilăria în mistica zborului... Au rivalizat cu basmele cu Feți Frumoși la care visau alți copii. Da, așa l-am cunoscut și simțit eu. Și totuși acest om trecuse brusc de la gloria eroului, plin de satisfacții, bucurii și
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
se constituie într-un surprinzător fenomen postmodernist, iar acesta poate fi pus în relație cu estetica manieristă. Declanșate din „înalta lui contemplativitate“ (remarcată încă de E. Lovinescu), cu o propensiune filosofică accentuată, creațiile critice ale lui I. Negoițescu uimesc și farmecă tocmai de aceea prin frăgezimea și savoarea lor senzuală. La fel de pregnant transpare înclinația ludică a spiritului său speculativ, iar străfulgerările ideatice intră uneori într-o țesătură dilatată parcă de un suflu stihial, iar alteori se comprimă, primind relieful de cristal
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Zadarnic! „De ce n-ai venit mai repede, în clipa asta a plecat“, zicea tata - „și cât ar fi vrut madam Fârlifus să te vadă și pe tine...“. Nepotrivire de timpi care mă enerva și dezamăgea din cale afară. Tata mă fermeca însă în copilărie povestindu-mi de spectacolul la care asistase el însuși demult, cu Chantecler de Edmond Rostand, dat de o trupă franceză în turneu în România. Câțiva ani buni de joacă am avut însă cu partenerii din ghettoul curții
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
1980 reprezintă mândria municipalităților. Toulouse își întâmpina vizitatorii cu panouri care lăudau frumusețea cartierului Mirail înaintea frumuseții Capitoliului. Primul cartier construit ca urmare a concursului național de arhitectură câștigat de Georges Candilis, cartierul Bellefontaine (1964), atrăgea numeroși profesori și studenți fermecați de frumusețea cvartalelor muncitorești din vecinătatea Universității. Acești locuitori ai marilor ansambluri militau pentru o nouă artă de a trăi, bazată pe comunicare și respect reciproc. Entuziasm similar și în regiunea pariziană: decisă în timpul creșterii economice a anilor 1950, construirea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dinastie Montmorency. Trebuie să fi existat în jurul ei, în anume ceasuri, destule violențe și răzvrătiri pe care mâinii acesteia gingașe îi era mai apoi greu să le țină în frâu. Jucându-se cu pasiunile omenești pe care voia să le farmece și pe care le ațâța mai mult decât și ar fi închipuit, semăna cu cea mai tânără dintre Grații, pe care ar fi amuzat-o să înhame lei la carul său și să-i stârnească. Imprudentă ca inocența, cum am
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
târzie, și de emoția pe care o pricinuiserăm; nimeni din berlină nu se gândise la asta. Conversația începuse, îmi amintesc, pe bulevardul Buisson rond, și vorbeam despre scrisorile Domnișoarei de l’Espinasse, care apăruseră de curând, și zâna care ne fermeca, asistată de Benjamin Constant, ne ținuse în așa măsură în puterea ei, încât noi am uitat cu totul de împrejurările exterioare. A treia zi după aceasta, a plecat în zori la Coppet, într-o stare de dezolare și de istovire
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
lor era într-o peșteră mare dedesubtul lumii noastre. Cerul lor era acoperișul unei peșteri, dar pentru ei era pragul universului. Umblam printre orbi. Și totuși când m-am uita noaptea la cerul sclipitor din Mouldwarp, am fost și eu fermecat. (p. 90) În Hawksmoor, două epoci, la distanță de câteva secole bune, se contopesc pe ultima pagină. Documentele lui Platon suprapune două tipuri de inteligență, două moduri de a înțelege universul. Una e înțelegerea limitată, fie ea trecută ori viitoare
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
-un Copilaș frumos Care-n ceruri locuiește Și acesta e Hristos. Eu l-am vazut pe Moș Crăciun, e un moșneag Cu barbă albă, cu cojoc și cu toiag, Ca toți moșnegii care trec pe drum. Departe, într-o țară fermecată În care nimeni n-a ajuns vreodată, Sta singur cuc într-un bordei de fum. Și trage moșul, trage din lulea. Și zilele se duc, și iarna vine, Și prin casuțe-ncep a-l aștepta Baieți cuminți și fete mici ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cărnat și mămăliguță aburindă. Legenda spune că, dacă mănânci din aceeași farfurie cu cineva, vei fi legat de acea persoană și veți împărți necazuri și bucurii. Pâinea anului De următorul preparat, intitulat sugestiv “Pâinea anului”, se leagă prevestirea viitorului, pâinea “fermecată” este mare și rotundă, fiind “împodobită” cu diferite semne. La început se fac două suluri foarte subțiri din aluat, ce se pun în formă de cruce pe suprafața păinii. Următoarea etapă, spun bătrânii, este așezarea pe fiecare sfert format de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-un Copilaș frumos Care-n ceruri locuiește Și acesta e Hristos. Eu l-am vazut pe Moș Crăciun, e un moșneag Cu barbă albă, cu cojoc și cu toiag, Ca toți moșnegii care trec pe drum. Departe, într-o țară fermecată În care nimeni n-a ajuns vreodată, Sta singur cuc într-un bordei de fum. Și trage moșul, trage din lulea. Și zilele se duc, și iarna vine, Și prin casuțe-ncep a-l aștepta Baieți cuminți și fete mici ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cărnat și mămăliguță aburindă. Legenda spune că, dacă mănânci din aceeași farfurie cu cineva, vei fi legat de acea persoană și veți împărți necazuri și bucurii. Pâinea anului De următorul preparat, intitulat sugestiv “Pâinea anului”, se leagă prevestirea viitorului, pâinea “fermecată” este mare și rotundă, fiind “împodobită” cu diferite semne. La început se fac două suluri foarte subțiri din aluat, ce se pun în formă de cruce pe suprafața păinii. Următoarea etapă, spun bătrânii, este așezarea pe fiecare sfert format de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
un efect static, oaecum baroc; - desenul esențializează; sunt surprinse cu mare pregnanță conturul obiectelor, mișcările, detaliile; deregulă, lipsesc analogiile; prezentarea se face pe orizontală, la nivelul înțelesului primar; (!!) dar în același timp, descoperind în ele simplitatea și armonia proporțiilor care farmecă, încântă, extaziază;aspectele peisagistice sunt înregistrate gradat; deci com putea vorbi de un climax sau de un anticlimax; 76gradația înregistrării aspectelor adaugă peisajului argumentul înscenării de la detalii, segmente, părți componente -la întreg (sau invers); - versul este, de obicei, plin și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
în poezia română, un lirism al corpului. Promisiunea de "mare năvală" de la sfîrșitul poemului este și mai îndrăzneață pentru că sugerează o sexualitate incipientă. Curajul se oprește, e drept, la treapta promisiunii". Nici Conachi nu duce lipsă de versuri memorabile, precum: farmecă cu liubov sau altul care include cunoscuta sintagmă eminesciană dulce minune, " Ah, te-ai dus, dulce minune, din zarea ochilor mei". Pe lîngă lirismul corpului, s-ar părea că poetul Jalobei instaurează, în opinia lui Eugen Simion, "tirania ochilor în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]