2,319 matches
-
sunt, propagate asupra corporalității: multiprezență, simultaneitate și ubicuitate, autoreconfigurare și indetermanență, însă acest tip de calități specifice spațiului informațional nu se poziționează în contradicție cu prezența materialității și a elementului senzorial-fizic din existența, activitatea și comunicarea umane. De asemenea, factorul ficțional și imaginal important în elaborarea unor astfel de modele nu este pierdut din vedere. Corpuri și identități, sau mai bine zis aspecte ale acestora, relucrate și permutate, sunt conturate în contextele tehnologic-virtuale, astfel că tratarea lor în accepții singulare și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
activ asupra percepției ființei umane. Astfel, corporalitatea și identitatea se configurează într-o zonă existențială și culturală de mixare între uman și numeric, între imaginație și programare, o metisare de forțe materiale, biologice, tehnologice, dar și de fluxuri subiective, ritmuri ficționale și intensități metaforice. Se poate produce în acest mod viziunea unei ontologii virtuale multistratificate, în care vibrații existențiale fizice sunt hibridate cu fluctuații informatice, cu arhetipuri ale imaginarului și cu simboluri societale. Avem de-a face cu o corporealitate difuză
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a apărut: Bogdan ULMU, Pagini dintr-o istorie subiectiv-anecdotică a teatrului românesc 1 Discret, în notă de subsol un mic secret dezvăluit pe jumătate: într-o scurtă scenă din Luna verde, alături de protagonistul jucat de Tudor Istodor și de părinții ficționali ai acestuia, Maia Morgenstern mama reală a junelui Istodor (amănunte familiale deloc întîmplătoare), au mai apărut regizorul Radu Afrim, dar și, fugitiv, o fetiță blondă de 9 sau 10 ani. Solicitați să-și dea acordul pentru distribuirea odraslei în film
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mama reală a junelui Istodor (amănunte familiale deloc întîmplătoare), au mai apărut regizorul Radu Afrim, dar și, fugitiv, o fetiță blondă de 9 sau 10 ani. Solicitați să-și dea acordul pentru distribuirea odraslei în film, părinții ei reali, nu ficționali n-au avut nimic împotrivă. În genericul final se poate citi numele fetiței: Alexandra Lefter. 1 Alexa Visarion, Goana pe nisip, Editura Bybliotek, Cluj-Napoca, 2012, p. 25. 2 Idem, De la Ziditorul la Zidirea, prefață de Vasile-Niculaie Ion, cuvânt introductiv de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de limba și literatura română, prin precizările metodologice și structura subiectelor. Fișele recapitulative pentru portofoliul candidatului au în vedere conținuturile de literatură română prevăzute în programa actuală pentru examenul de bacalaureat: opera literară și varii elemente de structurare a universului ficțional, elemente de structurare a operei literare - curente lite rare, genuri și specii literare -, elemente structurale în creația lirică/epică/dramatică, modele de eseuri structurate. Partea a treia a lucrării cuprinde rezolvarea tuturor variantelor de subiecte din anul 2013, propunând în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
grad de complexitate care să permită tratarea integrală în 1015 mi nute. Textele suport selectate pentru biletele de examen au o mare diversitate, constituind decupaje semnificative de 175- 250 de cuvinte, la prima vedere. Fragmentele pot fi selectate din texte ficționale (literare) sau nonficționale (text argumentativ, epis tolar, memorialistic, eseistic, juridic administrativ, jurnalistic, științific etc.). Textulsuport este însoțit de itemi semiobiectivi de tipul întrebărilor structurate. Primul item vizează situația de comunicare (elementele situației de comunicare, scopurile comunicării, tipul de text și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rapoarte, analize statistice oficiale etc. De exemplu, emițătorul Legii edu cației naționale nr. 1/2011 este Parlamentul României. În cazul comunicării artistice, identificarea emițătorului are în vedere poziționarea în raport cu textul operei literare, astfel încât se diferențiază: - emițătorul real, extratextual - autorul; - emițătorul ficțional, intratextual: naratorul, emițător al seriei de evenimente, „vocea“ care narează, subiect al enun țării (Julia Kristeva)/personajul, actant al întâmplărilor narate, dar și emițător al unor replici formulate în stil direct; atât naratorul, cât și personajele (sau personajul narator în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
deixis al receptorului). Activarea funcției conative poate avea scopuri diverse: persuadarea receptorului, indicarea unui mod de a acționa, influențarea opiniilor, modelarea/schimbarea unor comportamente etc. În textul literar, funcția conativă este semnalată prin: - orientarea discursului poetic înspre tuul liric (receptor ficțional/lectorul abstract), prin invocație retorică, prin monolog adresat etc. (în imn, odă, epistolă sau în Glossa eminesciană: Tu rămâi la toate rece, / De tendeamnă, de te cheamă); - textualizarea lectorului în opera epică: ascultătorul basmului popular sau naratarul din proza cultă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
științific, în cel oficial, în domeniul massmediei și chiar în sfera comu nicării colocviale. În literatură, funcția referențială acționează prin „suspendarea raportului semantic dintre refe rent (extraverbal, preexistent) și mesaj“ (Dumitru Irimia, Introducere în stilistică) și prin instituirea unui referent ficțional, în „zona ce înglobează acel real care scapă investi gării raționale; este esențialul din om, inapt pentru logică“ (Ernesto Sabato). 1.2. Scopurile comunicării. Tipologia situațiilor de comunicare verbală În mod firesc, orice act de comunicare lingvistică vizează unul sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nivelul fonetic: textul lingvistic actualizează limba prin semne vocalarticulate (text oral) sau prin semne grafice (textul scris); b. nivelul lexicosemantic: orice text lingvistic are un sens, conferit prin cuvintele, prin enunțurile care îl alcătuiesc, prin actualizarea unui referent real sau ficțional/imaginar; prin sensurile sale, textul vizează o finalitate cognitivă și comunicativă; c. nivelul morfosintactic: fiecare text lingvistic este un ansamblu organizat de semne (unități lexicale, structuri morfologice, unități sintactice), în baza unor paradigme flexionare ale părților de vorbire și ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de mod, care exprimă atitudinea emițătorului (desigur, firește, cert, evident, imposibil etc.). 2.3.3. Textul narativ Textul narativ se definește ca un tip textual complex, ce constă în povestirea/relatarea unor întâmplări, a unei serii de evenimente reale sau ficționale, ordonate în virtutea unei logici interne. Narațiunea (diegeza) reunește două paliere de referință: a. istoria/fabula/subiectul este stratul evenimentelor narate; „universul povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează într o serie evenimențială în care întâmplările relatate sunt dispuse întro succesiune temporală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Genette), însu mând discursul naratorului și discursul personajelor. Textul narativ nonliterar este focalizat asupra istoriei/fabulei; accentuează evenimentele narate, care sunt, preponderent, reale (povestire factuală). Contrastiv, narațiunea beletristică este centrată pe discursul narativ, pe modalitățile de enunțare a unor evenimente ficționale (povestire de ficțiune). Cele două tipuri de texte narative au urmă toarele particularități: 2.3.4. Textul descriptiv Textul descriptiv vizează prezentarea elementelor constitutive și a particularităților unui spațiu fizic, ale unui obiect, fenomen, proces ori detalierea înfățișării și/sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
texte publicistice, în comunicarea colocvială. Cumulează funcții multiple: funcția de structurare a cunoașterii (scopuri diverse: informarea receptorului și familiarizarea lui cu o perspectivă subiectivă, crearea „efectului de real“, caracterizarea personajelor etc.), funcția estetică (crearea atmosferei, detalierea principalelor repere ale universului ficțional, comunicarea emoțională etc.), funcția textuală (contribuie la progresia textului, la producerea semnificațiilor). Trăsăturile distinctive ale celor două tipuri textuale sunt: Descrierea artistică reprezintă un caz particular al descrierii subiective, chiar dacă, uneori, simulează o perspectivă obiectivă, realistă. Acest mod de expunere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sunt „absorbite“ în scriitura operei literare). Comunicările specifice sunt scrise sau orale (folclorul literar, spectacolul teatral - formă sincretică a comunicării artistice), diferențiate prin apartenența la genuri și specii. CARACTERISTICI: - discursul literar este construit pe o pluralitate de convenții estetice: referent ficțional, instanțe ficționale ale comunicării artistice, limbaj degrevat de funcțiile practice, învestit cu valori estetice, recursul „la imagini ca procedeu de comunicare“ (Ion Coteanu, Stilistica funcțională a limbii române). Acestea au forță de sugestie și expresivitate, adresân duse imaginației și sensibilității
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în scriitura operei literare). Comunicările specifice sunt scrise sau orale (folclorul literar, spectacolul teatral - formă sincretică a comunicării artistice), diferențiate prin apartenența la genuri și specii. CARACTERISTICI: - discursul literar este construit pe o pluralitate de convenții estetice: referent ficțional, instanțe ficționale ale comunicării artistice, limbaj degrevat de funcțiile practice, învestit cu valori estetice, recursul „la imagini ca procedeu de comunicare“ (Ion Coteanu, Stilistica funcțională a limbii române). Acestea au forță de sugestie și expresivitate, adresân duse imaginației și sensibilității cititorului; - în raport cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la nivel stilistic, „sub acțiunea principiului metaforic, raporturile sintactice se dezvoltă în structuri imagistice, în spațiul cărora se confruntă un univers real cu unul imaginar“ (Dumitru Irimia). 5.2. Registrele stilistice particulare Registrul stilistic regional conferă identitate geografic lingvistică universului ficțional, personajului/naratorului sau instanței lirice exprimate. - Sunt utilizate, în scop expresiv, toate tipurile de regionalisme (lexicale, fonetice, semantice, gramaticale). Efecte stilistice: lărgirea seriei sinonimice, culoare locală (realism descriptiv), rol de caracterizare a personajelor. Registrul stilistic arhaic evidențiază dimensiunea istorică a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Călinescu → Eugen Lovinescu → Marin Preda → Nichita Stănescu → Marin Sorescu. LITERATURA ROMÂNĂ - CONȚINUTURI PREVĂZUTE ÎN PROGRAMA DE EXAMEN 1. OPERA LITERARĂ Opera literară este o categorie specifică literaturii (populare sau culte), este o creație artistică prin care se instituie un univers ficțional. Ea este organizată ca structură textuală complexă, cu straturi multiple de semnificare. Sintagma opera literară denumește și totalitatea creațiilor artistice ale unui scriitor. Caracteristicile operei literare Funcția definitorie a textului literar este funcția poetică/funcția stilistică. Aceasta conferă textului atributul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
uzual. Ficționalitatea este o altă caracteristică esențială a creației artistice. Astfel, textul literar nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat. Acesta poate imita realitatea (raportul realitate-ficțiune este mimetic) sau o poate contrazice/deconstrui (raport nonmimetic între universul ficțional și lumea fizică). Opera literară se alcătuiește prin convergența a două planuri solidare: planul formei (planul expresiei, lumea verbală) și cel al conținutului (planul semnificațiilor, lumea semantică). Reunirea celor două planuri generează un sistem complex de semne. Textul literar se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se structurează pe mai multe niveluri: fonetic, lexicosemantic, morfosintactic, stilistic, imagistic, tematic. Fiecare creație literară este o operă deschisă, permițând mai multe interpretări, diferite de la o epocă la alta, de la un lector la altul. 2. ELEMENTE DE STRUCTURARE A UNIVERSULUI FICȚIONAL 2.1. Teme și motive literare Tema operei literare (fr. thème, lat. thema - „subiect“) este un concept vizând aspecte generale ale realității, transfigurate în creația artistică. În accepție modernă, tema reprezintă o schemă foarte generală spre care conduc situațiile și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin metafora oamenilorpești, prin gura des chisă a balenei care îl circumscrie încă de la început etc. 2.3. Imaginea artistică Imaginea artistică este o reprezentare subiectivă produsă de imaginația creatoare, este forma concretă a unei idei artistice, având un referent ficțional, concret sau abstract. În funcție de tipul percepției senzoriale, imaginile artistice se clasifică în: - vizuale: Neguri albe, strălucite / Naște luna argintie (M. Eminescu, Crăiasa din povești) - auditive: Aud materia plângând (George Bacovia, Lacustră) - olfactive: Parfum de pene arse și ploua... (George Bacovia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de simetrie (simetrie conceptuală/simetrie formală) sau de recurență (repetiția cu rol compozițional: refrenul, laitmotivul, anafora, epifora etc.), tehnica paralelismului, a contrapunc tului etc. Structura (fr. composition, lat. structura - „construcție, ordine“) unei opere literare vizează modul de configurare a universului ficțional, a viziunii artistice, după o logică internă. Aceasta structurează elementele esențiale ale textului literar, determinând polarizarea unei/unor arii tematice, ordonarea rețelei de motive și/sau a seriei de eve nimente, pe unul sau mai multe planuri. Gradul de complexitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unor arii tematice, ordonarea rețelei de motive și/sau a seriei de eve nimente, pe unul sau mai multe planuri. Gradul de complexitate a structurilor textuale este element de diferențiere între speciile aceluiași gen literar. Opera epică își structurează lumea ficțională pe mai multe planuri, care pot fi: - plan narativ, în care se cristalizează un fir epic/un „desen“ epic alcătuit din 23 fire epice (plan „supraetajat“); e dinamizat de unul sau mai multe conflicte - plan descriptiv (plan cadru sintetic sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
narativ, în care se cristalizează un fir epic/un „desen“ epic alcătuit din 23 fire epice (plan „supraetajat“); e dinamizat de unul sau mai multe conflicte - plan descriptiv (plan cadru sintetic sau un plan monografic), care însumează macrostructuri ale universului ficțional: repere spațiotemporale ale acțiunii, elemente definitorii ale existenței unei societăți/unor clase sociale/unui grup social etc. - plan analitic în care se detaliază universul lăuntric al eroilor (conștient, subconștient, inconștient; psihologia/trăirile/reflecțiile/dilemele la nivelul rațiunii, al conștiinței, al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
funcție de structurare a imaginarului poetic (Evocare de Nichita Stănescu, Autoportret de Lucian Blaga, de exemplu). Frecvent, „obiectul“ contemplației este textualizat prin titlu sau prin laitmotivul/ cuvântul cheie al discursului poetic. - Descrierea de tip tablou are rolul de a detalia cronotopul ficțional. Perspectiva descriptorului poate fi obiectivă [proza realistă heterodiegetică: narator anonim, creditabil/neimplicat, persoana a IIIa descriptivă, repere spațiotemporale obiective, „efectul de real“, „gradul zero al scriiturii“ (Roland Barthes)], subiectivă (proza homodiegetică/ autodiegetică modernistă și postmodernistă; majoritatea pastelurilor, a poeziilor „de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ori monologul autoadresat (apartéul, solilocviul). - Genul liric conferă monologului statutul unui mod definitoriu de expunere pentru cea mai reprezentativă arie a sa: lirismul subiectiv. Astfel, monologul liric devine cadrul discursiv al eului liric. 2.7. Repere spațiale și temporale Universul ficțional instituit prin opera literară se întemeiază, ca și lumea reală, pe coordonate spațiale și temporale. În literatură, cele două categorii universale, spațiul și timpul, pot lua forme concrete, determinate sau pot rămâne repere arhetipale, indeter minate. Spațiul, formă obiectivă universală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]