12,377 matches
-
ori, dar nu se potolea și, cu cât puneau mâna pe el, cu atât Îi era mai rău. M-am repezit să-l iau În brațe și a Început să se liniștească, eu am crezut că moare. Gâfâia și era fierbinte. Frații ziceau: Ne pare rău, i se Întâmplă să fie așa, nu e grav, vă rugăm, nu e grav. Ceva mai târziu, În dormitor, stăteam pe patul lui, nu mai avea nimic, era Întru totul normal, se juca cu un
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
astea le aud adesea În visările mele, când sunt singur. Nu te uita. și În clipele astea Îmi spun că s-ar fi putut să nu mă uit. Îmi doresc să fi fost doar un vis. Tremuri tot, Johan. Ești fierbinte. Ploaia nu mai contenea, dar ei voiau să nu se sfârșească, să o țină așa toată noaptea. El și-a Înclinat capul și și-a potrivit bărbia la adăpost, În locul acela plăcut dintre gâtul și umărul ei. A stat așa
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Mami l-ar fi luat pe Adam În locul meu și s-ar fi bucurat el de viața asta, de viața mea. Dar n-am făcut-o, Farah. N-am avut curaj. Ea l-a mângâit și i-a simțit gâfâitul fierbinte pe pielea rece. Nu mi-ai spus niciodată numele fratelui tău, a zis ea Într-un târziu. Adam. Numele lui e Adam. Adam și Johan. Se potrivește foarte bine. E-așa de multă vreme de când n-am mai auzit pe
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a lungul unui culoar Îngust care părea Întunecos, În ciuda șirului de ferestre care se aliniau de la un capăt la altul. Afară se vedeau pomișori plantați de curând care nu prea se prinseseră, frunzele se răsuceau uscate și cădeau. Culoarul era fierbinte și mirosea a mucegai, ferestrele nu fuseseră deschise de ceva vreme. Margaret se grăbea pe urmele tână rului, străduindu-se să țină pasul. Au traversat un birou plin de bărbați și de femei În uniforme kaki, păreau să fie pregătiți
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
că nu poți să evadezi. Ai datoria să Înfrunți lucrurile care-ți provoacă frica. Nu poți să stai pur și simplu pe margine și să privești. — Dar ce poți să faci? El Îi strângea mai tare mâinile În mâinile lui fierbinți, asta Îi făcea bine, dorea să se umple de atingerea lor, să o păstreze În ea, astfel Încât să o simtă din nou oricând ar fi dorit, În clipele când ar fi avut nevoie să fie mângâiată și ajutată, pentru că știa
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Asta voiam să-ți arăt. Vai, Johan! A pășit pe puntea bacului odată cu el. Ce minune! În fața lor atârna o enormă perdea de lumină verzuie fluores centă ca un nor de ploaie care Începe să acopere cerul Într-o zi fierbinte cu vânt. Unduia, se umfla pe o parte, se dezumfla pe alta. Se Întindea leneș de parcă voia să ajungă o zburătoare nevăzută și se retrăgea, aprindea suprafața neagră a apei și o lăsa să se stingă În noapte. Licurici, a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
privească și era destulă lumină În noaptea aceea fără lună ca să-i vadă deslușit ochii limpezi și larg deschiși. Mulțumesc, a zis ea. Mulțumesc că m-ai adus aici. El i-a simțit aroma vag sărată a respirației și mâna fierbinte și puțin umedă În mâna lui. S-a aplecat, iar când a sărutat-o buzele ei erau mai reci decât Își Închipuise vreodată. și mai ferme. Ea nu s a lipit de el, nici nu s-a retras, iar el
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
trupul știe cum să Înăbușe durerea, asfel Încât după o vreme n-o mai simți. Viața continuă și nimeni nu știe ce porți În tine. Mașina a reușit În fine să iasă din zona unde circulația era blocată, iar aerul fierbinte a Început să sufle prin ferestrele deschise. șoferul i-a spus că ceva mai devreme fuseseră niște tulburări de stradă și că toate bulevardele erau Închise. El Își cerea scuze, Indonezia devenise un adevărat haos, i-a zis, nu mai
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
acum cât ne mai poate ajuta ambasada. Numai Dumnezeu poate să știe câtă vreme o să mai aibă Statele Unite relații cu Indonezia. Nu suntem tocmai bineveniți pe-aici În acest moment. Adam privea pe fereastră. Cădea seara, iar aerul era tot fierbinte și Înăbușitor. — Când eram mic, visam să plec În străinătate. Citeam istorii despre copiii din Europa și Îmi imaginam cum ar fi printre ei. Tata Îmi spunea: Fiule, n-ai idee, e mai bine aici. N-am crezut niciodată că
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
un gol nesfârșit, așa pare. Îți spui că tot ce se mai află dincolo de linia aceea rămâne pe veci nevăzut. Adam era așezat Între Margaret și Karl pe bancheta din spate a Buickului. Amândoi adormiseră. Pe ferestrele deschise intra aer fierbinte și plin de praf, iar pe Adam Îl Înțepau ochii și Îi lăcrimau. Pe locul din față adormise și Z, cu capul atârnându-i Într-o parte. Mick se uita din când În când În oglinda retrovizoare să verifice dacă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
recreații, cine, cine, unde, unde, cum? Glasul lui imita sacadând caraghios tonalitatea de pasăre alarmată de furtună. Cine, cine, unde, unde, cum, când? Se opri obosit, se adânci în canapea, avu câteva mișcări dezordonate cu degetele. Îl furnicau brațele, puncte fierbinți îi sfredeleau mușchii, tegumentele i se contractară de parcă i s-ar fi făcut foarte frig. Privi furiș către Nina. Cu pleoapele plecate, femeia întorcea alene paginile colorate ale almanahului. O simțea caldă, catifelată, așa cum ședea ea acolo pitulată în colțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
semn că ei îi mirosea tare. Nu vă înțeleg, izbucni fata, și oricum nu vă cred, izbucni fata și nu-și mai putu reține lacrimile. Eu nu știu ce fel de oameni sunteți, le reproșă. Se amuzară amândoi copios de argumentele lichide, fierbinți ale Carminei. Alexe se îndreptă alene către sertarele lui blestemate, trase de mânerul metalic al unuia dintre ele, începu să trieze plicurile mari, pline cu însemne ciudate. Degetele lui maronii erau atât de agile încât nici nu le puteai urmări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Elenei îi ascuțise în minte și în trup toate acele gânduri, desigur, iertând-o pe Elena se credea cumva părtașă, participa înfrigurată, o însoțea în minte pas cu pas, seara se simțea de-a dreptul excitată, ceva ca un tăvălug fierbinte îi cutreiera carnea, se încovoia peste pânza de olandină, dar fața toată îi radia de zâmbet. Tatăl abia de-și mai făcea simțită prezența în casă, vorbea puțin, parcă se târa neauzit prin odăi, citea ziarul, se trântea de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
trebui să fie. Carmina stătea nemișcată pe bancă, cu genunchii lipiți, frământa în mână cordonul bleumarin al jachetei, îl auzea cum vorbește, îl înțelegea perfect, știa că are dreptate în felul său dar percepea în același timp răsuflarea lui greoaie, fierbinte, îi simțea izul acriu ce ieșea din interioarele lui și stătea cu maxilarele încleștate, respira din sărăcie, regreta profund că opiniile lor coincid, se gândea dacă nu cumva din lașitate refuză să-l aprobe pe Alexe, dacă nu cumva se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fi foarte ineficace pentru inginerul Marcu. Angrenajul mintal se putea în mișcare și acum, cu prea mare viteză chiar, dar vai, ce folos, nu era decât o hărțuială, o încercare de împăcare cu propria sa conștiință. Ședea acolo, sub cupola fierbinte a veiozei, insensibil la cele ce se petreceau în spatele său, încerca să găsească argumente și contraargumente, învârtea între degete o piuliță, un transformator, voia să știe dacă greșise atunci când apelase la cumnatul său, rudă la rândul lui cu directorul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nevăzută. Dacă nu trecea multă vreme pe la Alexe, inginerul resimțea o absență, aștepta apelul telefonului, sunetul soneriei, claxonul de afară, dar nici o comunicare venită din exterior nu-i alunga alarma, senzația lui era de cu totul altă natură, era dorință fierbinte, difuză, era viciu. Când revenea la Alexe, inginerul părea decis să suporte orice, cu zâmbetul pe buze, se călise sufletește, se hotărâse să-și lepede orgoliul. Se ducea spășit la profesor, își lua pilula, venea acasă, îi savura efectul sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Dumnezeu, accepta cu ochii închiși ideea divinității, pentru că flerul îi spusese că celelalte idei sunt mult mai greu de înțeles, așadar nu-i sunt la îndemână, pe urmă începu să-și arate picioarele umflate, cu circulația ștrangulată, cu locuri vineții, fierbinți, unde sângele părea gata să străpungă peretele sărăcit ca să țâșnească afară, să poată goni în voie. Sidonia a presupus că era ulcer varicos și câteva minute s-au consultat asupra diverselor modalități de tratament mai mult sau mai puțin științifice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
kilometri ale supersonicelor, cantitatea de oțel folosită pentru ridicarea unui bloc turn. Ștefan nu-i putea servi decât generalități, în casă domnea o atmosferă foarte încinsă și când mama a făcut loc pe scaun farfuriei cu plăcinte "poale în brâu", fierbinți și aromate, Elena a exclamat înviorată, ah, în sfârșit și, voit delicat, cu degetul mic în sus, s-a grăbit să-și aleagă o plăcintă. Pe ea discuția dintre cei doi bărbați o măgulea pentru ca era Ștefan la mijloc, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Carminei, cu mobilierul sărac strâns la mijloc, acoperit cu folii de plastic și vorbele sale și zgomotul pașilor aveau ecou, profunzime, se trezea cu mintea în cine știe ce loc, în miezul unor trăiri pline și pielea i se furnica de ace fierbinți, înviorătoare, oricum avea impresia că sub granulele de calciu care umpleau pereții ea îngropa ziua aceea îngrozitoare când îl așteptase pe Ovidiu să vină de la examen, măsurând camera dintr-o parte în alta, reproducând din memorie cursurile lui învățate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să-și lepede rochia. Altceva nimic, Ovidiu, din nou acasă, am copt o vânătă, am mâncat o salată de roșii, am tăiat o felie de pepene galben, un adevărat festin! Aveai pâine? Aveam și pâine, cumpărasem de lângă piață două pâinișoare fierbinți. Pe urmă puțină lectură, înțelegi, tot Kafka. N-a sunat telefonul, n-a sunat nimeni la ușă. Spre seară ploaia bătea cu furie în ferestre. Eram agitată, nu știu de ce. Ploaia, neputința. Asta a fost alaltăieri, Carmina. Ce? Ploaia. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu ea, ce gândea în timp ce coada roșcată a părului se balansa într-o parte și-n alta? Se simțea izbăvită? Uitaseră că mâncaseră împreună o bucățică de cozonac, rămasă lipită într-un colț atunci când se răsturnase tava și coptura aromitoare, fierbinte fusese așezată pe fundul de lemn, uitaseră că fierseseră pe ascuns câte un ou și-l mâncaseră cu multă pâine, pitite într-un ungher de cameră, apoi aruncaseră cojile, înfășurate într-o bucată de ziar la WC? Poate uitaseră, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dar nimic, nimic nu era destul de important ca să-i capteze atenția. Simțea cum o ia valul. La masa de lectură cele două tinere răsfoiau revistele, prea pline de lumea lor ca să mai observe și altceva. Carmina simți cum o mână fierbinte, lunecoasă i se răsucește prin abdomen, răscolind intestinele în căutarea unui organ anume, cum, în sfârșit îl găsește, prinde și strânge mica mandarină fibroasă, înlănțuită de ligamente, strânge, strânge aproape că-i taie respirația, o săgetează prin sâni și minutele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
masculul. Ești vulgară. Și ultima femeie din lumea asta, ultima, gândește la fel ca tine. Ea se împotrivește, încearcă să scape din brațele lui, se zbate. Nici nu are timp să-și cauterizeze rănile sufletului. El râde flegmatic, respirația lui fierbinte o înfioră. O poartă pe sus către dormitor. Amețește în timp ce simte că o ia în stăpânire, o plăcere împinsă până la paroxism. Acum îl știe lepădat de toate, curat, singur cu ea, aflat dincolo de puterea voinței, un ghem de reflexe. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o ocolească pe Emilia. Multe zile nici la cantină nu s-a mai dus. Curând, interesul ei pentru acel concert simfonic, scăzu. Ploua aproape în fiecare zi, era frig. De la serviciu se grăbea să ajungă acasă, să facă o baie fierbinte, să se îmbrace într-o rochie călduroasă. De multe ori nu stătea nici la rând la pâine, pofta ei de mâncare era așa de redusă încât un măr, câteva măsline, un ceai erau suficiente ca să intre în pat împăcată. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lucrați de mama ei, cu porii feței contractați, cu nasul vânăt. Se dezbrăcă, se duse în baie tremurând ca varga, cu dinții clănțănind, își puse casca de plastic pe cap, ca să nu-și ude părul și lăsă jetul de apă fierbinte să-i dezmorțească țesuturile. O clipă realiză că duce cu ea însăși o luptă inutilă și fu gata să renunțe. I se părea atât de zadarnic totul! Nici vocea interioară nu mai spunea nimic, ședea și ea resemnată, pitulată într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]