13,850 matches
-
străine, Cine rana să le-o vadă? Tu cunoști a lumii boală, Vindeci patimile grele, Mai răsune` sub cerneală Numele-ți sfințit de stele. Dacă plopii se înclină Ori te strigă depărtarea, Toți poeții se închină Și îți lasă neuitarea. Fila vremii te jelește Și o mângâie doar vântul, Doar iubirea-ți ce doineste A eternizat cuvântul. Citește mai mult Numele-ți sfințit de steleA eternizat cuvântul,Mările te-aduc și eleAzi, înseninând pământul.Dacă cerul lăcrimeazăși te-mbracă-n veșnicie
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
baladă, Inimile sunt străine, Cine rana să le-o vadă?Tu cunoști a lumii boală,Vindeci patimile grele,Mai răsune` sub cernealăNumele-ți sfințit de stele. Dacă plopii se înclinăOri te strigă depărtarea,Toți poeții se închinăși îți lasă neuitarea.Fila vremii te jeleșteși o mângâie doar vântul,Doar iubirea-ți ce doinesteA eternizat cuvântul.... V. SONETUL PĂMÂNTULUI, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 2163 din 02 decembrie 2016. Să vindecăm pământul de durere! Mai vreau decât o lacrimă cerească
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
neuitare Și-o lacrimă căzu pe-un țărm de mare Durerea noastră vrând să o aline. Te-ai cufundat în ceruri și visare, Să scrie veșnicia în destine Poemul unor suflete străine Care te plâng mereu doar cu ninsoare. Pe fila vremii numai cu blândețe Să mângâi rănile din piept ce dor Cu versuri de o rară frumusețe Dar și iubiri ce niciodat` nu mor. Iar îngerul privește cu tristețe Și-un farmec de lumini făuritor. Citește mai mult Azi mi-
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
Lumină sfântă-n bolți de neuitareși-o lacrimă căzu pe-un țărm de mareDurerea noastră vrând să o aline.Te-ai cufundat în ceruri și visare, Să scrie veșnicia în destinePoemul unor suflete străineCare te plâng mereu doar cu ninsoare.Pe fila vremii numai cu blândețeSă mângâi rănile din piept ce dorCu versuri de o rară frumusețeDar și iubiri ce niciodat` nu mor. Iar îngerul privește cu tristețeși-un farmec de lumini făuritor.... X. SONETUL TIMPULUI, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr.
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
în Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016. Nu te mai chem, eu știu că ești departe, Te-ai rătăcit prin sferele aldine, Atâtea lacrimi au topit suspine Și multe vise ai lăsat deoparte. Te regăseam în serile senine, O filă din a veșniciei carte, Cu litere de-azur brodai aparte Povestea unui dor ce mă-ntreține. Ascultă glasul serii care plânge, E-atâta depărtare între noi, Petale de speranță se vor frânge În toamna ce ne leagă pe-amândoi. De-
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
Puterea ei vom împărți la doi. Citește mai mult Nu te mai chem, eu știu că ești departe,Te-ai rătăcit prin sferele aldine,Atâtea lacrimi au topit suspineși multe vise ai lăsat deoparte.Te regăseam în serile senine,O filă din a veșniciei carte,Cu litere de-azur brodai apartePovestea unui dor ce mă-ntreține.Ascultă glasul serii care plânge,E-atâta depărtare între noi,Petale de speranță se vor frângeîn toamna ce ne leagă pe-amândoi.De-om învăța
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
viu, de parcă ar fi grăit și transmis mesajul său sau tinerii care se pozaseră, frumoși, veseli, cu ținută și aspect de intelectuali. Alexandru înțelesese imediat. Erau foști studenți ai Universității, care studiind aceleași cursuri ca și el, uitaseră poza între filele cărții. Imaginea avea un farmec deosebit, încât Alexandru nu se mai putea opri a o privi, a o admira. Fotografia exercita asupra lui o atracție inexplicabilă. Era surmenat, obosit, după câteva nopți nedormite, în care învățase pe rupte. O toropeală
“MAGIA UNEI VECHI FOTOGRAFII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385314_a_386643]
-
vigilent, observatorul atent și fotograful inspirat, care a reușit să decupeze detalii semnificative din tumultul vieții de zi cu zi în Baia Mare. Selecția expusă în cadrul Salonului European de Fotografie ne pune în față, onest, cu umor și cu ironie, cateva file din jurnalul întâmplărilor și al evenimentelor la care cei mai mulți dintre noi am fost fie martori, fie actori, de-a lungul ultimilor ani. Remus Țiplea s-a născut în 1972 la Negrești-Oaș, în nordul extrem al României. Pasionat de fotografie începând
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92350_a_93642]
-
anii copilăriei, cei care n-au făcut acolo ucenicia vieții! Pentru mine, ești crâmpei din existența mea, scenă, decor și figurație pentru comedia tragică a copilăriei, strâns legată de amintirile, când voioase, când duioase, când dureroase, ale acestei copilării. Printre filele îngălbenite ale cărții vieții, am găsit, strivite și decolorate, câteva biete flori, culese de pe maidanurile și din răzoarele grădinii copilăriei mele. Lung, privesc spre ele ochi-mi îmbătrâniți. Să fie iluzia pe care o dă oboseala căutăturii, ori e de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
Iliescu a dorit un om de încredere, în postul menționat, precum Vasile Ionel, pentru că i-a fost mereu teamă că va fi înlăturat de generalul Stănculescu, care va reinstaura apoi monarhia, în România. Dar acest aspect ține de o altă filă de istorie viitoare, evident nemăsluită... Vasile Ionel, cu chipul tot mai pământiu, așa cum era la înmormântarea generalului Mihail Popescu, a trecut și el, recent, la cele veșnice. Sigur că fotografia menționată este doar un pretext jurnalistic. Unul menit a vă
Apelul de seară, în Armata României, fără politicienii de ieri şi de azi [Corola-blog/BlogPost/92865_a_94157]
-
e țara democrației absolute, nu-i așa? Pe mulți dintre cei care iau calea politicii nu-i ajută capul să facă altceva. E limpede ca lumina ochilor! Cît despre moralitatea lor, ce să mai vorbim? Avem și noi un Călin file de poveste, cu cinci neveste la activ. Puterea și banul sînt cele mai puternice afrodiziace. Istoria consemnează că, mai mult de jumătate din puternicii lumii aveau/au probleme sexuale și psihice, slăbiciunile fiind refulate în setea de putere, de război
Frezele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi „preafericitul” Hollande [Corola-blog/BlogPost/92993_a_94285]
-
un mare număr de români ce locuiesc în Alberta va debuta cu premiera filmului Un alt colț de Românie al carui producător și director este jurnalistă stabilită în Canada , Daniela Apostoaei . Documentarul prezintă povestea comunității românești din Alberta și întoarce filă timpului în istoria primilor emigranți români sosiți pe tărâm Canadian în 1883. Pe parcursul celor 50 de minute ale filmului atât publicul canadian cât și cel român vor fi martorii unor povești de viață și experiențe trăite de cei aflați acum
‘Un alt colt de Romanie “ –AnOtherLittle Romania in Canada [Corola-blog/BlogPost/93303_a_94595]
-
Melchisedec; la 16 august 1844 devine ierodiacon, iar în 1848 intră în obștea Mănăstirii Neamț. Între 1851-1856, va reveni ca profesor la Iași, unde Episcopul Filaret Scriban, profesor și rector al Seminarului Socola (1842-1860), ducea o luptă aprigă cu antiunioniștii. File de istorie a Culturii și Credinței Într-un portret ca în miniatură, dintre filele îngălnenite ale cronicilor, vom încerca să conturăm mărita personalitate a distinsului Prelat al neamului românesc. Fiind exemplar la învățătură, destoinic în cuvânt și faptă, tânărul Melchisedec
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
Neamț. Între 1851-1856, va reveni ca profesor la Iași, unde Episcopul Filaret Scriban, profesor și rector al Seminarului Socola (1842-1860), ducea o luptă aprigă cu antiunioniștii. File de istorie a Culturii și Credinței Într-un portret ca în miniatură, dintre filele îngălnenite ale cronicilor, vom încerca să conturăm mărita personalitate a distinsului Prelat al neamului românesc. Fiind exemplar la învățătură, destoinic în cuvânt și faptă, tânărul Melchisedec Ștefănescu a fost trimis la Academia Duhovnicească de la Kiev (1848-1851) a lui Petru Movilă
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
aici pe Gavriil Musicescu, pe Moise N. Pacu... De la Kiev, a revenit în Patria Mamă spre sfârșitul anului 1851, iar în următorul an, Melchisedec este ridicat la treapta de protosinghel și, imediat, în 1853, la cea de arhimandrit. O altă filă de istorie a dragostei de Dumnezeu și de aproapele va scrie cu faptele sale alese, între 1856-1861, la Seminarul din Huși. Aici a fost trimis să predea ca profesor, iar ca director să pună temeliile așezământului de învățătură, ne informează
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
Închinare prin vers și simțire. O poezie interesantă este „Opt cereri” în spiritul Evangheliei, adaptate la vremurile noastre. Foarte interesantă este și poezia: „Testament”, în care poeta lasă cerului, pământului, gândului, câte ceva din ființa sa, iar în final, spune: „Las filei cuvântul / Las câmpului vântul și ierbii mormântul / Tu, moarte, ce vrei?” Mihai Prepeliță - un foarte interesant poet , un fel de cronicar liric al unor evenimente din istoria recentă a românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Florian Saioc - în imagini cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
care, odată inițiat, nu ai cum să nu le apreciezi. De la servicii notariale până la acte de cetățenie, de la mărunte contravenții până la infracțiuni, de la incidente banale precum dispariția actelor de identitate până la drama pierderii de vieți umane, luăm contact, zilnic, cu file de viață pe care trebuie să le parcurgem cu profesionalism și empatie față de tot ce privește cetățeanul român care ni se adresează cu încredere și legitime așteptări. Rezolvăm, în medie, 60-70 solicitări de servicii consulare zilnic. E un efort tenace
Consulul României la Atena, Lucia Fătu: „Alături de cetăţeanul roman, construim imaginea externă a ţării…” [Corola-blog/BlogPost/93365_a_94657]
-
pe o curățire și o înviere (căci finalitatea vieții umane nu este moartea, ci învierea)? Și nu vreau ca cititorul de bună credință să treacă fără atenție peste unele cuvinte rămase de la Părintele Calciu, ce se arată a fi adevărate file de Filocalie și Patristică - și asta pentru că vorbea frumos și cu însuflețire, oprindu-se cu precădere la tema lui preferată: aceea a apărării credinței strămoșești, curată, nealterată și autentică (potrivit Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții), și a sentimentelor curat
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
mă pregătesc în sesiune acasă și să mă deplasez la Timișoara doar în zilele când erau programate colocviile și examenele. Ieșisem, așadar, în curtea interioară a clădirii de pe Doja, al cărei mic perimetru era populat de mai mulți studenți la Filo, îngrămădiți pe câteva băncuțe și încercând, cu notițele luate la curs ținute pe genunchi, să mai îngrașe porcul în ajun, cum se zicea în argoul studențesc. Deși mă grăbeam să plec la gară, nu mă putusem sustrage obligației de a
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
repere, precum drumurile, apele, florile, pădurile, Capela, Zăvoiul, Cetățuia, Muzeul Satului, Muzeul Județean, Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul”, Casa „Anton Pann”, hidrocentralele, clima blândă, oamenii calmi și primitori - toți și toate pot fi cunoscute numai printr-o lectură atentă, filă cu filă, a cărții și vizitând acest miraculos plai mioritic. Gânduri de recunoștință și apreciere se îndreaptă către personalitățile Râmnicului și, în mod deosebit, către scriitorul Ioan Barbu a cărui inițiativă a făcut posibilă apariția acestei cărți, „un mare om, cel mai
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
lei, E ridicat în slăvi mult, cât se poate. Sunt trubadurul ce-a pătruns În lumea liricii străine, Că-n țara mea în orice post e uns, Cel ce plătește cel mai bine. Dar chiar dacă’s Ulise exilat Prin labirintul filelor străine, Sunt Hercule și Orfeu consolat, Oriunde-n lumea cărților e bine! Referință Bibliografică: Dr. Cornelia Păun Heinzel: “EXILAT“ / Cornelia Păun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul VI, 06 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cornelia Păun
“EXILAT“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383336_a_384665]
-
recapitulă În pripă noțiunile de astrologie. Într-un ungher al camerei, ascuns sub o grămadă de cărți, era tratatul lui Guido Bonatti. Îl luă și Îl răsfoi absorbit. Spera că acea vagă senzație va căpăta În cele din urmă contur. Filele mari ale volumului Îi alunecau pe sub ochi cu tabelele lor, cu calculul efemeridelor, cu mișcările planetare... Apoi, dintr-o dată, le văzu. Erau sub ochii lui, desenate de mâna fermă a unui copist care reprodusese fără să reflecteze, și poate fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de alarmă. - Să nu mă Întrebi cum, nu e timp de explicații: am intrat În posesia Statutului Centrului și cred că e bine să știi ce cuprinde, poate Îți va fi de folos. Nu cuprinde nimic. Absolut nimic. Sunt câteva file albe, atât. Statutul e o simplă legendă. Dacă nu mă crezi, poftim... Howard a ieșit amețit și nici eu nu mă simțeam foarte bine. M-a trezit din starea acută de bulversare sunetul strident al videotelefonului. De pe micuțul ecran al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mă acoperă devine transparent. Marca firmei Îmi Înfierează șoldul stîng - Levy Strauss. Vreau să fug și nu pot. Mă urmăresc niște oameni care au toți aceeași față. Încep să mă desfac sub loviturile lor ca o carte. Și acum o filă din mine zboară spre pămînt și acoperă Africa. Altă filă se culcă surîzător În Triunghiul Bermudelor. Un pește fierăstrău Îmi roade cu deliciu cotorul, Îmi contemplu universalitatea și pelicula tremură. Nu mai vreau, m-am săturat de cărți! Și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Levy Strauss. Vreau să fug și nu pot. Mă urmăresc niște oameni care au toți aceeași față. Încep să mă desfac sub loviturile lor ca o carte. Și acum o filă din mine zboară spre pămînt și acoperă Africa. Altă filă se culcă surîzător În Triunghiul Bermudelor. Un pește fierăstrău Îmi roade cu deliciu cotorul, Îmi contemplu universalitatea și pelicula tremură. Nu mai vreau, m-am săturat de cărți! Și mă trezesc brusc, pe buze cu cuvîntul „alte alea“. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]