1,777 matches
-
Mihalaș, în 1965, în redacția Gazetei literare, angajat de Tiberiu Utan cam împotriva voinței noastre, a grupului tinerilor redactori de atunci, suspicioși față de cineva care ni se propunea „de sus“ și despre care aflaserăm, pe deasupra, că nu era de formație filolog, ca noi, ci inginer chimist. Utan a căutat să ne convingă, în convorbiri cu fiecare, că protejatul său, descoperit... la spital, unde avu seseră paturile învecinate, era un tânăr de valoare, un om deo sebit, un om rar, pe care
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a zburătorilor, a lui "Maestro" se însănătoșește de sus în jos, dinspre zei. Luceafărul este ca o Glossă dată lor, celor de sus". Etc., etc. După cum lesne se poate observa, N. Georgescu nu face numai oficiul de grămătic sau de filolog, ci este un interpret critic al textului, marșând pe sensurile ideatice pe care o grafie sau alta le poate schimba în conținutul, în substanța filosofică din exprimarea literară. Adnotările sale sunt extrem de interesante și nu mai puțin utile pentru cercetătorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
vorbă nu suntem nici francezi nici italieni nici spanioli nici portughezi. Ce dracul de limbă vorbesc ei? întrebă unul mai nerăbdător dintre toți. Stați, mă rog, răspunse un altul mai bătrân cu niște mustețe mucegăite de bere, un fel de filolog probabil, mai cărturar decât ceilalți. Aceștia trebuie să fie mauri. Sie müssen Mauren sein208, zise el cu multă seriozitate. La această descoperire, toate nasurile cele roșii și vinete se îndreptară spre noi, toți ochii cei spălăciți ne ațintiră cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cursul lui, tema era literatura proletcultistă. Am plecat de acolo cu un gust amar. Nu se datora lui Manolescu gustul ăsta. Cei care audiau m-au enervat. Râdeau inteligent și subțire la glumele lui Manolescu, pentru că doar se aflau între filologi, ce mama mă-sii! Nu e o crimă să râzi, dar ăștia nu râdeau, ci se scremeau să râdă. Unul în fața mea mai avea puțin și răsturna banca. Îi ardea câte o scatoalcă colegului și mai să se scape în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cu linii de alamă și cu litere de lemn pentru afișe, a meselor de lucru pentru redactori, corectură și legătorie - de care, până la urmă, praful s-a ales! -, când iată că se oprește Înaintea mea vechiul ziarist sau publicist și filolog de ocazie Canianu, scepticul și dezabuzatul director al unei fițuici săptămânale cu intenții nedeslușite și cu abonamente cerșite: Danubiul. Clătină din cap la mine și la forfota oamenilor din Încropeala tipogra fiei noastre. — Ce vrei să faci aicea, dragă Beldie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
istoriei românilor și a numeroase studii istorice, filologice și arheologice, m-a vizitat la redacție, cerându-mi informații cum și unde poate vedea palimpsestele descoperite de colaboratorul nostru și cărora le supunea toată grija și atenția reputației sale de istoric, filolog și arheolog. În Noua Revistă Română din 4 mai 1914 a apărut reprodu cerea capacului de pe cutia cu Crema Simbolică Minulescu, marca Trei Corăbii, depozit general Terasa; cremă capabilă, spune notița redacțională, „să lustruiască ghetele intelec tua lității noastre poetice
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau fiind ei înșiși asimilați. Nu mai enumerăm numele acestor neamuri aduse aci din cele patru vânturi ale istoriei. Dispariția documentară a neamului nostru pentru atât amar de vreme de pe panopticul multimilenarei sale istorii, va fi explicată destul de plasic de filologul și istoricul român Sextil Pușcariu care compară poporul român cu-n râu de munte care după ce izvorăște și-și poartă zglobiile și limpezile lui ape la vale o bucată de vreme, deodată trece sub frunziș, găsește o crevasă în munte
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
niște prieteni care stăteau cu cortul pe plajă au adoptat și ei un astfel de cățeluș. și de data aceasta, tot tipa a fost cea în care s-au trezit sentimentele duioase - sau, mai știi ?, instinctul ma tern. El - un filolog serios și de mare viitor, Vlad Niculescu, citea Heidegger (în original) pe plajă, ea, pe nume Mona - oarecum neglijată. Prin urmare, ea a început să-și facă de lucru cu un cățel ; apoi, pentru că îl iubea atît de mult, nu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
despre activitatea lor didactică, nu poate atinge cu nimic gloria acestor mari lucrători la edificiul culturei noastre. Căci, sub orice formă s-ar fi manifestat, contactul cu inteligența lor nu putea fi niciodată decât prețios. Iată câteva probe: Vasile Burlă, filolog de mare merit, om de cultură aleasă, membru al "Junimii", prieten al lui Eminescu, era profesor de limba greacă. Dar cine învăța cu el grecește? Deși lecțiile lui, impecabile din punct de vedere didactic (când le făcea), străluceau prin claritate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
suntem în stare de tranzițiune, trebuie să se recunoască și legitimitatea criticei". Acestui spirit critic, moldovenesc și ieșan, care a întovărășit cu folos multă vreme spiritul novator, i se datorește rezistența opusă curentului latinist venit din Ardeal, "construcțiunilor arbitrare ale filologilor", ca și celorlalte curente care ne solicitau la acea epocă. Lui i se datorește, de asemeni, atențiunea deosebită acordată culturei vechi și trecutului istoric, a căror importanță e așa de frumos demonstrată de Mihail Kogălniceanu în celebrul său "Cuvânt introductiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a stins, în plină vigoare și activitate, vechiul meu prieten și camarad de școală Const. Botez, autorul uneia dintre cele mai bune culegeri critice a operei lui Eminescu. Și cam la același timp, de la Berlin, ne-a venit vestea morții filologului H. Tiktin, al cărui modest colaborator am fost, în anii când încă îmi făceam studiile universitare la Iași, și pe când el lucra la monumentalul său dicționar româno-german. Trei umbre nouă dar, în lumea evocată de mine, în care umbrele trăiesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
memorială „Otilia Cazimir“, Muzeul „C. Negruzzi“ din Hermeziu, com. Trifești, Biblioteca Județeană „Gh. Asachi“ din Iași ș.a. Ilustrul estetician a conferențiat pe teme de interferență între istorie și cultură, la care au participat studenții ieșeni de la Litere, de la Filosofie, profesori filologi, cursanții universităților populare din Iași, București, Vaslui, aderenții „Clubului Artelor“ din cadrul Casei de Cultură a Tineretului și Studenților din Iași, studenții Facultății de Litere a Universității de Stat „San Marcos“ din Lima, precum și participanții la ciclul de conferințe despre poezia
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de litere este inițiatorul și organizatorul unor bogate și entuziaste manifestări ale Societății pentru Răspândire a Științei și Culturii, Comitetului Județean de Cultură și Artă Iași ș.a. În semn de recunoștință a relevantei sale profesări în instruirea multor generații de filologi, la a LXXX-a aniversare, Senatul Universității „Al.I. Cuza“ din Iași i-a decernat înaltul titlu de Profesor emerit acestui distins erudit. A primit Premiul Academiei Române (pentru Metapoetica, 1985); Premiul Uniunii Scriitorilor (1995); Premiul Salonului de Carte Iași (1993
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în colaborare cu Universitatea de Stat a Moldovei și Societatea „Limba noastră cea română“ din Republica Moldova - 10 ediții (1991-2006), ediția a X-a (3-7 noiembrie 2006), în colaborare și cu Institutul Român de Cultură, București; Congresul al V-lea al Filologilor Români (în comisia de organizare), Iași-Chișinău, 6-11 iunie 1994; Colocviul Internațional „Mihai Eminescu“ (Anul Eminescu - aniversare UNESCO), Veneția (Italia), mai 2000; manifestarea „Dinu Lipatti - 50 de ani de la moarte“ (aniversare UNESCO), la Veneția (cu participarea Comisiei de la Veneția a Consiliului
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Eugen (n. 1932), profesor de matematică, autor de culegeri de probleme; ONOFREI, Mihai (n. 1896-1980), sculptor și pictor. Îi aparține Grupul statuar „Slavă eroilor români” din Primul Război Mondial, dezvelit la Huși în 1928; OSMAN, Maria (n. 1930), profesor doctor filolog, doctor; OTPARLIC, Eugen. Membru P.N.Ț., a luat parte activă la campania electorală din 1946. După arestarea conducerii partidului a pus bazele unei organizații anticomuniste 94 studențești, împreună cu inginerul Marius Rusu, Gheorghe Giurgiu, Ion Leon, Victor Stan, Gheorghe Idriceanu și
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de o parte, această soluție etimologică ar transforma În pleonasm expresii populare uzuale de genul „Târtanii dracului” (V. Alecsandri, Chirița În provinție, 1852) sau „Du-te dracului, tărtane !” <endnote id="(246, p. 38 ; 737, p. 36)"/>. Pe de altă parte, filologii sunt În general de acord cu faptul că acest apelativ are altă origine, și anume provine din termenul german Unterthan (de la der Östereichischer Unterthan = „supus austriac”). Astfel erau numiți evreii din Țările Române care - Între sfârșitul secolului al XVIII-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
haep, haep !... Cum de au rămas numai la noi această tradiție și la nici un alt popor de viță latină ?... Esplice-o evreii !” (185, p. 336 ; vezi și V. Alecsandri, piesa Agachi Flutur, la 427, V, p. 639). Într-adevăr, folcloriștii și filologii evrei (M. Schwarzfeld, I.-A. Candrea, L. Șăineanu ș.a.) nu au eludat subiectul. Așa cum a făcut-o mai Întotdeauna, Moses Schwarzfeld l-a contrazis pe Vasile Alecsandri, susținând că „nicăirea ca În Germania nu e [mai] familiar acest «Hep, hep
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
193). De asemenea, unii artizani evrei făceau sfeșnice de alamă sau icoane pentru diverse biserici (535, p. 47). De exemplu, Haim Itscovici - tatăl pictorului pașoptist Barbu Iscovescu (Iehuda Itscovici) - a fost și „zugrav de icoane”, iar Kir Moise Șain - tatăl filologului Lazăr Șăineanu - a realizat principalele fresce de la biserica Sf. Spiridon din București (858, p. 69). 500. Teodor T. Burada, Opere, vol. III (Folclor și etnografie), Editura Muzicală, București, 1978. 501. Mihail Kogălniceanu, Tainele inimei. Scrieri literare și istorice, ediție Îngrijită
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
săptămîni de spital, întorcîndu-mă de la Styx, unde am rătăcit cînd dincolo, cînd dincoace, vă trimit cărțile apărute în acest răstimp în semn de prețuire și prietenie, Ion Maxim </citation> Haralambie Mihăescu „Doresc să văd viață, oameni, obiceiuri, piețe...” Un mare filolog, autor al vastei sinteze despre Limba latină în provinciile dunărene ale Imperiului Roman (1960), Haralambie Mihăescu (7 februarie 1907, Udești Suceava - 2 februarie 1985, Iași) avea și mînă de scriitor, exersată în traducerile din latină (Tacit, Horațiu) și greacă (Leucip
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
care au instruit generații întregi și cărora le datorăm foarte mult”, cum consideră însuși, ca și predecesorul său, autorul are în vedere profesioniștii reputați, afirmați în cele mai diverse domenii: scriitori, critici literari, publiciști, artiști plastici, muzicieni, arhitecți, actori, profesori, filologi, biologi, medici, farmaciști, juriști, ingineri, matematicieni, fizicieni, chimiști, etnografi, geografi, economiști, oameni politici, în genere oameni care au făcut ceva în viață, s-au impus atenției publice, au lăsat urmașilor lor valori nepieritoare și de atâtea ori au intrat în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
19261994), medic.................. 112 D 33. DAVIDEANU, OCTAVIAN (1916-2003), jurist......... 114 34. DEMETRIADE, GHEORGHE (18601923), medic.... 117 35. DIACONESCU, MIHAIL (1913-1996), medic........... 120 36. DOLINESCU, CONSTANTIN (19272001), medic..... 123 F 37. FILIPESCU, PUIU-FILIP (1935-2002), profesor........ 128 38. FLOREA, A. ION (19412002), filolog.................... 130 39. FRASIN, GHEORGHE (19221989), medic.............. 133 G 40. GAIGINSCHI, ALEXANDRINA (1904 - 2002), medic............................................................. 135 41. GÂNJU, IOAN (1942-2002), pictor......................... 139 42. GEORGESCU, PETRICĂ (1928-1998), economist...... 142 43. GHEORGHIU, MARIANA (1951-2001), fizician....... 144 44. GHIMICESCU, CAMELIA (1916- 1990), chimist......... 147
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
IONESCU, GHEORGHE (19372003), inginer chimist. 160 49. IONESCU, GHEORGHE (1914-2002), medic veterinar 163 50. IULIANO, GHEORGHE (1841 - 1911), medic......... 167 J 51. JITARIU, IOAN (1921-1990), medic....................... 170 K 52. KONYA, S. CAROL (1875-1949), farmacist.............. 172 L 53. LEAHU, VICTOR (1949-2002), filolog................... 176 54. LEIBOVICI, MAX (1919-2000), medic.................... 178 55. LEVIȚCHI, EMILIA WANDA (1916 - 1964), profesoară și traducătoare...................................... 181 56. LIVADITTI, NICCOLO (1804-1858), pictor ............ 185 57. LUCINESCU, EUGEN (1901-1939), medic............... 187 58. LUPAȘCU, GHEORGHE (1947 - 2003), geograf....... 190 M 59. MANOILESCU, MIHAIL
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
NICCOLO (1804-1858), pictor ............ 185 57. LUCINESCU, EUGEN (1901-1939), medic............... 187 58. LUPAȘCU, GHEORGHE (1947 - 2003), geograf....... 190 M 59. MANOILESCU, MIHAIL (1891-1950), inginer, economist și om politic......................................... 194 60. MANOLIU, EMANOIL (1855-1931), actor și publicist 198 61. MĂCĂREANU, INOCENȚIU (19242002), filolog.... 202 62. MĂRCULESCU, TITUS (19081962), medic............ 204 63. MIRIȚĂ, IOAN (19221994), inginer agronom........... 207 64. MOISĂ, LUCIA (1919-1989), medic....................... 209 65. MORUZI, C. DUMITRU (1850-1914), prinț și scriitor.. 212 66. MUNTEANU, MIRCEA (1913-2002), medic............. 215 N 67. NEAGOE, ION (1940-2001
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
19091972), farmacist................ 284 90. SFICLEA, VICTOR (1921-2001), geograf și cartograf.. 288 91. SIBI, MARIA (1896-1991), biochimist ..................... 292 92. SIMIONESCU, ROMAN (1892-1963), profesor......... 295 T 93. TACU, GHEORGHE (1929-2002), fizician............... 298 94. TĂNĂSESCU-MIRON, ALEXANDRINA (19191998), medic.................................................... 300 95. TIBA, ION (1926-1993), filolog............................ 303 96. TRELEA, ANTONIE (1924-2003),inginer constructor.. 305 U 97. UNGUREANU, ERNEST (1912-2002), biolog........... 308 98. URMĂ, IOAN (1908-1965), medic......................... 312 V 99. VEXLER LEONARD (1922-1996), medic................ 314 Z 100. ZAROJANU, GHEORGHE (1900-1979), jurist.......... 317 Lista personalităților ieșene cuprinse în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1996), Bisidentul (1998), Anotimpul haijinilor (eseuri de literatură comparată, Iași, Universitas 2001). A coordonat colecția eminesciană vol. 1, 2, 3 (Clusium, 1999-2001). Profesorul universitar doctor Ioan Constantinescu s-a afirmat, timp de trei decenii, ca unul dintre cei mai valoroși filologi din generația sa, ca un dascăl și cercetător de înaltă și autentică vocație, care a contribuit, decisiv, la progresul istoriei și criticii literare românești. În 2001, prof. dr. Ioan Constantinescu a fost premiat pentru contribuția la lupta împotriva antisemitismului și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]