1,926 matches
-
Ist. lb. lit., I, 114-132; Atanasie Popa, Care este contribuția lui Varlaam la Cazania sa din 1643, MM, 1972, 3-4; Pandele Olteanu, Unul din izvoarele neogrecești ale „Cazaniei” mitropolitului Varlaam (1643): „Comoara” lui Damaschin Studitul, RSL, 1972; Florentina Zgraon, Considerații filologice asupra primei traduceri manuscrise a „Scării” lui Ioan Sinaitul, LR, 1976, 3; Pandele Olteanu, Damaschin Studitul și mitropolitul Varlaam al Moldovei, MM, 1976, 3-4; Dan Horia Mazilu, Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea, București, 1976, 157-189; Șchiau
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
sale publicistice, deoarece, În „Programa” gazetei sale, Își mărturisea intenția de a edita un supliment aparte, În format mai mic, tipărit cu slove și intitulat „Archivu”. Deși titlul preconizat ne-ar putea face să credem că periodicul era destinat preocupărilor filologice de strictă specialitate ale lui Cipariu (ulterior, Învățatul blăjean va reuși să editeze o publicație savantă cu acest titlu, tipărită cu caractere latine), În realitate lucrurile stăteau cu totul altfel. Proiectata folosire a caracterelor chirilice, aflată În dezacord cu ideile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și cu originea geografică meridională a acestui motiv. Frâncii figurează Însă și În variante din Sibiu, Bistrița-Năsăud, Mureș, Crișana, Banat, culese de regulă la o dată mai timpurie, În secolul al XIX-lea. Oricum, detaliile legate de data, zona sau acuratețea filologică a transcrierii au o importanță mai redusă În acest caz, fiind vorba, În mod clar, de balade vechi, de mare circulație În spațiul folcloric românesc. Valoarea lor estetică, șlefuirea Îndelungată a structurilor stilistice și narative demonstrează același lucru, conferindu-le
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Milan nu vede omul nici În vis. Nu te mai saturi a te uita la ea”. Aprecierea e absolut surprinzătoare pentru Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , fiind, de altfel, unica menționare a vreunui aspect artistic din Italia. Acaparat total de preocupările sale filologice de la acea dată, de militantismul național de acasă, de studiile juridice și de necazurile financiare, lipsit, se vede, și de o aplecare deosebită În acest sens, Bărnuțiu nu găsește de cuviință să dea atenție și artei italiene. Totuși, uneori frumusețea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În mod deliberat, și la nivelul emițătorului, respectiv În mediile politice și culturale italiene. Interesul mai deosebit al italienilor față de români, apărut tot În atmosfera romantică, În deceniul trei veacului al XIX-lea, pornise inițial din ambianța studiilor istorice și filologice, a preocupărilor pentru folclor, pentru culoare locală și exotism, toate acestea potențate de atenția față de un popor neolatin, redescoperit din perspectiva noului efort de cunoaștere În haină romantică. Nu a mai fost decât un pas până la confecționarea unei scheme de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ioan Bolovan, Adrian Onofreiu (coord.), op. cit. (v. nota 277), p. 43. În citatele folosite am recurs la o transcriere mai interpretativă, acolo unde am crezut că pot reda mai fidel sensul textelor și pronunția din epocă. Cititorul interesat de acuratețea filologică va merge la ediția originală. Ibidem, p. 46. Ibidem, p. 45. Ibidem, p. 46. Liviu Maior XE "Maior" , op. cit. (v. nota 286), pp. 77 sqq. Vezi Gelu XE "Gelu" Neamțu, „Aspecte comportamentale În primăvara revoluției de la 1848 din Transilvania”, Anuarul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Viteazul, Chișinău, Litera, 1998. Bratosin, D., Elemente de dinamica pământurilor, București, Editura Academiei Române, 2002. "Bursa". CADE. Calitatea vieții. Revistă de politici sociale, Institutul de cercetare a calității vieții, București, Editura Academiei Române, 2004. "Capital". CLR. CN. Codicele Voronețean, ediție critică, studiu filologic și lingvistic de M. Costinescu, București, Minerva, 1981. "Compact". Constituția. Constituția României (internet, http://80.69.83.61/digibook/index.php). "Contrafort". "Cool Girl". CORV. Costin, M., Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron-Vodă încoace, Chișinău, Litera, 1998. "Cotidianul". "Crai nou". Creangă
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
arhitectonice. În lucrarea intitulată Provocările unei capodopere a Renașterii italiene, în lumina hermeneuticii (post)moderne, aceasta declară: „[...] Fiind mai mult decât un obiect frumos, cartea a atras admirația savanților de pretutindeni pentru înaltul nivel de erudiție privind, în principal, chestiunile filologice și arheologice legate de arhitectură. Într-adevăr, ea conține un tratat erudit de arhitectură care este egal, dacă nu superior tuturor celorlalte tratate ale Renașterii, inclusiv celui mai erudit tratat dintre toate, De re aedificatoria, al lui Leon Battista Alberti
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Statului, s-a scris încă puțin și abia în ultimii ani. Maestrul Constantin Dumitrescu nu este la primele efigii Ștefan cel Mare și Sfânt și Mihai Eminescu. Ne sunt cunoscute efigiile de pe medaliile Voroneț 500, din 1988, Societatea de Științe Filologice, din 1989, Mihai Eminescu, tot din 1989, inițiată de Secțiunea din Bârlad a SNR, Școala M. Eminescu Lipova și medalia Mihai Eminescu realizată după bustul lui Ion Irimescu, din 1922. Artistul gravor găsește totdeauna elemente grafice în plus prin care
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
accepta că limba vorbită În țara sa este limba română:. Există Însă un lucru care e nu de mirare, ci e de-a dreptul surprinzător: apariția la Chișinău a unui Dicționar moldovenesc-românesc, ale autorului, Vasile Stati, absolvent al facultății istorico filologice și doctor habilitat În științe istorice, specialist În probleme de etnolingvistică moldovenească, după cum el Însuși se prezintă pe coperta a IV a. Explicația pe care o aduce colegiul redacțional descumpănește, era acum diferită de cea dintre limba spaniolă vorbită În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
pentru oricine dispune de cunoștințe fie ele și sumare pentru cele două discipline. Și totuși antroponimia, ca studiu al numelor de persoane, nu a stat Întotdeauna În atenția lingvisticii, iar În manualele școlare, ca și În cursurile universitare de la facultățile filologice, se abordează doar la clasificarea substantivelor și ortografierea acestora. Este adevărat că etimologia numelor proprii În general a preocupat pe lingviști, alteori și pe istorici și geografi, pentru informațiile pe care numele proprii le pot aduce În explicarea unor fapte
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
precum Academia Imperială de Științe din Sankt Petersburg, Societatea Imperială Arheologică din Sankt Petersburg, Societatea Jagellonică din Cracovia, Societatea de Lingvistică din Paris, Academia Regală din Belgrad, Societatea Academică din Sofia, Academia din New York, Societatea Neolingvistică Americană din Baltimore, Syllogul Filologic Elenic din Constantinopol etc.), ca și cristalizarea, în timp, a unei întregi pleiade de discipoli care se raportează la noile direcții de cercetare deschise de Hasdeu, au determinat (după o primă respingere a candidaturii sale în 1869), alegerea sa ca
HASDEEANA. SECȚIUNE TEMATICĂ BOGDAN PETRICEICU HASDEU. REPERE ALE UNEI BIOGRAFII ILUSTRE. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Petronela Crucianu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1723]
-
este primul care folosește termenul de folclor în cultura română, și îl definește că totalitatea culturii populare, în strânsă legătură cu etnografia. Tot el este cel care a scris Arhiva istorică a României ce cuprinde culegeri științifice de documente istorice, filologice, literare naționale și internaționale. Ca istoric, este autorul monografiei Ioan-Voda cel Cumplit, o evocare a unui destin dramatic din trecutul nostru, ce se impune prin curajul și demnitatea să. Lucrarea Istoria critică a românilor, proiectată în cel puțin cinci volume
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
creșterea copiilor și în al doilea rând,un aspect pur social, moral, economic, juridic,veșnic schimbător,deoarece constituie forma de organizare socială a vieții în comun a grupului de rude alcătuind familia. Modele de cercetare a familiei au fost inițial filologice, etnologice și istorice, abia în secolul al XX lea concepându-se teorii și cercetări sistematice sociologice, psihosociale, psihologice, sexologice și de psihopatologie familială." Așadar, prin complexitatea sa problematica familiei, a suscitat numeroase abordări de pe poziții interdisciplinare. Sociologic, familia este un
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
editare îi fuseseră încredințate de către domnitorul Al. I. Cuza în 1864. Cu ,,Arhiva istorică a României’’ (apărută între anii 1865 și 1868) începe o nouă etapă în activitatea științifică hașdeeană, realitate întărită de constatarea facilă a superiorității nete, sub raport filologic și editorial, a textelor publicate, față de tot ceea ce fusese întreprins până atunci în acest domeniu (publicarea unor documente în ,,Magazinul istoric pentru Dacia’’ al lui N. Bălcescu și August Treboniu Laurian, în ,,Tezaurul de monumente istorice pentru România’’ al lui
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
editare îi fuseseră încredințate de către domnitorul Al. I. Cuza în 1864. Cu Arhiva istorică a României (apărută între anii 1865 și 1868) începe o nouă etapă în activitatea științifică hașdeeană, realitate întărită de constatarea facilă a superiorității nete, sub raport filologic și editorial, a textelor publicate, față de tot ceea ce fusese întreprins până atunci în acest domeniu (publicarea unor documente în Magazinul istoric pentru Dacia al lui N. Bălcescu și August Treboniu Laurian, în Tezaurul de monumente istorice pentru România al lui
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
ne vedem la o cafea, când era foarte frig în Academie și când ne luptam cu tot felul de privațiuni și voiam ca Academia să și păstreze vocația ei științifică și națională, de instituție culturală națională. Eu fiind de formație filologică, el era un fizician eminent, ne întâlneam pe un teren foarte fertil, acela al discuțiilor despre literatură, despre istorie, despre filozofie și despre muzică. Am primit de la Șerban Țițeica, eu având o sensibilitate pentru muzica clasică și un interes constant
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
exigenta și-a spus cuvântul și, în parte, faptul că nu v-ați putut rupe de catedră, activitatea didactică însemnând nu doar orele de curs și pregătirea lor, ci și responsabilitatea de președinte al Filialei Onești a Societății de Științe Filologice (1970-1985), precum și cea de metodist al Inspectoratului Școlar Județean (1970-1998), care v-au răpit, la rândul lor, alte numeroase clipe ce ar fi putut fi decisive pentru scris. Cum ați izbutit să împăcați cele două principale preocupări și din ce
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
excelență (2002) - sunt conștient că am contribuit la formarea câtorva generații de intelectuali (unii dintre ei chiar dascăli sau scriitori, ca și mine), iar în calitate de cercetător, distins în ultimii ani cu titlul de „Membru de Onoare al Societății de Științe Filologice din România”, am elaborat zeci de lucrări de specialitate, premiate și publicate, ori de istorie culturală locală, susținute la sesiunile de comunicări științifice din Capitală și din alte localități ale țării. Ca scriitor, încă nemembru al USR, am scris peste
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
de „Profesor emerit” și solicitarea de a preda, ca lector universitar, cursuri de literatura română, timp de șase ani, fără a părăsi catedra de la Liceul „Vasile Alecsandri”. Între satisfacții aș mai aminti doar premierea și publicare de către Societatea de Științe Filologice a lucrării Reviste și tradiții literare în orașul Bacău, iar de către Casa Corpului Didactic a culegerii de consultații metodice Probleme privind Lecția de Limba și Literatura română, alături de alți colegi mai tineri, chiar în 1982, anul ieșirii mele la pensie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
ne vedem la o cafea, când era foarte frig în Academie și când ne luptam cu tot felul de privațiuni și voiam ca Academia să și păstreze vocația ei științifică și națională, de instituție culturală națională. Eu fiind de formație filologică, el era un fizician eminent, ne întâlneam pe un teren foarte fertil, acela al discuțiilor despre literatură, despre istorie, despre filozofie și despre muzică. Am primit de la Șerban Țițeica, eu având o sensibilitate pentru muzica clasică și un interes constant
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
exigenta și-a spus cuvântul și, în parte, faptul că nu v-ați putut rupe de catedră, activitatea didactică însemnând nu doar orele de curs și pregătirea lor, ci și responsabilitatea de președinte al Filialei Onești a Societății de Științe Filologice (1970-1985), precum și cea de metodist al Inspectoratului Școlar Județean (1970-1998), care v-au răpit, la rândul lor, alte numeroase clipe ce ar fi putut fi decisive pentru scris. Cum ați izbutit să împăcați cele două principale preocupări și din ce
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
excelență (2002) - sunt conștient că am contribuit la formarea câtorva generații de intelectuali (unii dintre ei chiar dascăli sau scriitori, ca și mine), iar în calitate de cercetător, distins în ultimii ani cu titlul de „Membru de Onoare al Societății de Științe Filologice din România”, am elaborat zeci de lucrări de specialitate, premiate și publicate, ori de istorie culturală locală, susținute la sesiunile de comunicări științifice din Capitală și din alte localități ale țării. Ca scriitor, încă nemembru al USR, am scris peste
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
de „Profesor emerit” și solicitarea de a preda, ca lector universitar, cursuri de literatura română, timp de șase ani, fără a părăsi catedra de la Liceul „Vasile Alecsandri”. Între satisfacții aș mai aminti doar premierea și publicare de către Societatea de Științe Filologice a lucrării Reviste și tradiții literare în orașul Bacău, iar de către Casa Corpului Didactic a culegerii de consultații metodice Probleme privind Lecția de Limba și Literatura română, alături de alți colegi mai tineri, chiar în 1982, anul ieșirii mele la pensie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
recunoscut la nivel bilateral între două țări specializări de doctorat din domeniul Științelor Informării. Ulterior, calitatea de îndrumător de doctorat pe teme din domeniu biblioteconomic a obținut-o și Prof. dr Ion Stoica specializarea de nivel doctorat rămânând în domeniul filologic. Modelul european al specializării de nivel doctorat în Științele Informării asimilează acest domeniu, domeniului Științele Informării și Comunicării ca o direcție de cercetare care are ca obiect de studiu procesele de construcție, prelucrare, comunicare, utilizare a informației și produsele, sistemele
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]