10,713 matches
-
și prin principiile de bază ale metafizicii sale. Scopul spre care tinde tratatul este o deducție riguroasă a principiilor și adevărurilor obiective; în același timp, însă, involuntar și colateral, se va obține și defini clar aici tipul modern al personalității filosofice. E ca și cum noua unitate a „subiectivului” și „obiectivului”, idee sistematică fundamentală a teoriei carteziene, trebuia să se prezinte încă o dată, dintr-o cu totul altă perspectivă și într-un alt sens. Până și a doua operă principală a lui Descartes
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
-o în solitudinea sa olandeză, printr-o renunțare conștientă la tradiție și la toate legăturile și convențiile sociale. Forma literară a monologului poate face trimitere aici la modele mai vechi, în special la Soliloquia a lui Augustin și la confesiunile filosofice ale lui Petrarca. Conținutul este totuși unul nou și propriu fiecăruia, deoarece confesiunea nu survine în urma unui sentiment etic sau religios, ci izvorăște din energia pură și neînfrântă a gândirii înseși. Ideea se prezintă în structura sa obiectivă drept un
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
semnul întrebării în acest context: ideal și real, imagine despre lume și configurare a vieții au devenit momente ale unuia și aceluiași proces evolutiv spiritual, indivizibil. Dacă încercăm să stabilim un punct similar de pornire în abordarea vieții și sistemului filosofic kantian, firește că ne vedem imediat situați în fața unei dificultăți ciudate, deoarece în sens exterior, se pare că materialul biografic pe care îl deținem este insuficient pentru obținerea unei perspective de acest fel. Ca niciun altul, secolul al XVIII-lea
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
ce căuta și aprecia efuziunile sentimentale în corespondența amicală, el se situa la polul opus, manifestând scepticism față de astfel de apucături. Scrisorile sale nu sunt decât completarea și continuarea ideilor pe care le-a expus în tratatele sale științifice și filosofice; ca atare, ele au o semnificație extraordinară pentru cunoașterea sistemului și a istoriei evoluției sale, însă ele alocă doar ocazional și oarecum potrivnic spațiu unei dispoziții personale și unui interes personal. Cu cât Kant înaintează în vârstă, cu atât mai
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
această dificultate nu poate și nu are voie să constituie în sine o piedică decisivă, deoarece acea parte a vieții lui Kant situată în afara operei nu poate avea semnificație pentru sarcina profundă pe care trebuie să și-o asume biografia filosofică. Ceea ce opera însăși nu ne spune nu poate fi înlocuit nici de cunoașterea minuțioasă a vieții interioare și exterioare a autorului ei. Așadar, nu aceasta este lipsa pe care o resimțim drept limită propriu-zisă a cunoașterii noastre despre firea lui
Ernst Cassirer Kant – viața și opera by Adriana Cînța () [Corola-journal/Journalistic/3676_a_5001]
-
de narcisismul epocii actuale, preocuparea pentru sine modelează relația individului cu propriul eu, cu lumea și cu Celălalt, conducând la autosuficiență și exclusivism. Sensul ei este, așadar, total diferit de acela al conceptului antic de epiméleia heautoû din diversele tradiții filosofice antice, socratico-platonică, epicureică, cinică și stoică -pe care Michel Foucault îl considera nucleul unei etici grecoromane și îl propunea ca punct de pornire pentru o „nouă morală” a lumii noastre. În consonanță cu orientarea epocii actuale, scriitura narcisistă se concentrează
Scriitura narcisistă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3677_a_5002]
-
în „Biblioteca Polirom”, prilejuită de o nouă ecranizare a cărții ce fascinează cititorii, generație după generație. Editura Allfa readuce în atenție un mare scriitor rus, Iuri Dombrovski, cu o nouă traducere a unui roman ce îmbină intriga polițistă cu reflecția filosofică: Maimuța vine să-și ia craniul (traducere de Antoaneta Olteanu, 432 pag.). De altfel, la sfârșitul anului trecut, în „Strada ficțiunii” a apărut Facultatea lucrurilor de prisos, romanul aceluiași scriitor, ce trebuie neapărat descoperit pentru biografia contorsionată și opera halucinantă
Alte noutăți de la Bookfest by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3537_a_4862]
-
acest motiv, Ion Dur se numără printre intelectualii care vorbesc mai bine decît scriu. Iată o mostră: „Pentru criticul de azi, fascinat de aporiile și sofismele acaparatoare ale filosofiei limbajului, ale jocului de limbaj, apropierea de puntea ce leagă gîndul filosofic de discursul poetic nu e mai puțin dificilă. Dimpotrivă. Lectorul specializat știe bine că un îndelung exercițiu critic, persuasiunea unor argumente nu puține și deloc superficiale, a relevat în textul poetic ceva ce este mai mult decît este. Ființa poeziei
Antologie interioară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3555_a_4880]
-
să ne mai orienteze cel puțin o vreme percepția valorică, cel ce ne poate indica nordul valorii.“ (p. 361) Nuanțe de bun-simț, într-o carte de bun-simț. Rămîne întrebarea spinoasă: ce i-a inspirat lui Ion Dur gîndul unei antologii filosofice care aduce cu un bilanț prea timpuriu? Dacă nu e vorba de măgulire aniversară și nici de scadența unei etape, adică genul de socoteală sumbră cînd tragi linie și vezi ce a rămas, atunci singura variantă ar fi nevoia de
Antologie interioară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3555_a_4880]
-
au călătorit pe mare pentru a învăța această artă și, întorcându-se ei, au anunțat acesta maximă virtute că pe cea mai prețioasă comoara, ținând-o ascunsă în arcane”iv. Este faimoasa teza piconiană reluată de ocultistul Agrippa după manifestul filosofic al Renașterii: Discurs despre demnitatea omului (§37). Teza piconiană își are originea într-o afirmație a lui Iamblichos din Despre mistere (I, 1), tratatul tradus în latină de prietenul lui Pico, Marsilio Ficino. De fapt, prima mâna este Plinius, cu
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
că rezultatul nu e artă, ci ideologie. Și atunci ce-i de făcut cu cele 190 de biografii prinse în cele șase volume de istorie orală? Artistic nu se poate face nimic, ele rămînînd dovezi care pot fi prelucrate istoric, filosofic, cel mult eseistic, dar în nici un caz romanesc. Călinescu are, din nou, dreptate: romanul nu se încalecă cu biografia.
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
în zona unui anonimat absurd. Din păcate, altă anomalie a lumii noastre culturale. Dan Stanca nu pare afectat, fiind încredințat că drumul spre săvârșirea unei totalități trebuie urmat cu îndârjire. Așa a procedat de la bun început. Modelele sale literare și filosofice au rămas neschimbate, consacrând, cu fiece apariție editorială, un sistem al abisalității. De altfel, cel mai recent roman al său, Craii și morții, pornește de la ideile esoterice ale magistrului Vasile Lovinescu din Al patrulea hagialâc (1981). Ucenicul i-a urmat
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
disgrațioasă și, totodată, ar spori impresia de neputință. Despicarea firului în patru n-ar face decît să stîrnească o nouă suită de gînduri negre, și atunci s-o lăsăm baltă. A treia cauză stă în sterilitatea cercetătorilor contemporani: lipsa organului filosofic, adică absența anvergurii spirituale, de unde și platitudinea ipotezelor pe care își sprijină afirmațiile. Neavînd o viziune metafizică, cercetătorul se așază în lume și descrie istoria dinlăuntrul ei, potrivit unei vederi antropomorfe: omul e măsura tuturor lucrurilor, prin urmare să vedem
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
de specificitate și de specializare, întrucât moartea este reprezentată prin intermediul teoriilor despre moarte (Edgar Morin, Philippe Ariès, Emmanuel Lévinas, Jean Ziegler, Vladimir Jankélévitch etc.), iar când nu, moartea este supusă tendinței autoarei de a filosofa - nepeiorativ, de așezare în discurs filosofic. Sunt supuse deconstrucției culturale mai multe elemente care intră în alcătuirea paradigmei morții postmoderne, precum obsesia pentru fitness, puterea medicală, substitutele de imortalitate etc. Acest prim palier este unul al teoretizării morții și are o relevanță crescută pentru domeniile inter
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
operelor literare alunecă adeseori în analiza criticii literare care s-a ocupat de acestea, astfel că tema morții și apetența pentru ea tind să se răspândească fractalic. Autoarea identifică cinci mari categorii ale reprezentării morții în literatură: moartea cugetată (meditativ filosofică), moartea degustată (privilegiul de a fi disperat), moartea adulmecată (instalarea în trecere), moartea parafină (sfidarea de la distanță) și moartea celuilalt (în proximitate). Felul în care sunt examinate componentele thanatice ale operelor literare este unul pe cât de atent, pe atât de
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
ca fiind incapabil de murire. Toate cele trei paliere sunt traversate de dimensiunea personală a morții: nu prezența inerentă a subiectului în orice obiect supus procesului de cercetare, ci exprimarea explicită a unei opinii personale despre aspecte sociale, culturale și filosofice ale morții, opinie care transpare inclusiv în analizele literare întreprinse, dar nicidecum în dauna acestora. Palierul personal are, la rândul său, două mari sub-paliere. Cel conceptual personal, unde se pot detecta concepțiile proprii despre moarte ale omului I.P., cu toate că acest
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
literar, stă mărturie pentru inventarul nihilist căruia i se dedică, acribios, scriitorul. Era de înțeles de ce în prozele din Boare pe Waterloo (1984) nu reușea să omogenizeze viziunea istoricistă. Își lua însă revanșa cu romanul Apă neagră (1999). Aici impulsurile filosofice nu mai sunt camuflate savant în interogații magice și tușe fantastice. Radiografia satului din roman nu trece de o formulă în care știința istoriei era tratată la loc de cinste între avariile unei lumi vicioase, ce plonja în apocalipse previzibile
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
tablourile. Nu e doar moartea artei sau Dasein-ul reinterpretat în cheie postmodernistă. E o sfidare față de „Marea Cenzură Corectă” - o instituție ce impune în 2091 „adevărul-adevărat”, dar și a memoriei artei, prizonieră în criterii străine interiorității, după cum dictează postistoria. Tezele filosofice captează în distopia lui Nicolae Stan, cu prioritate, accentele apoteotice. Adevărul, cercetat insistent de cenzura viitorului și de Hans-autorul, e cețos, pentru că el verifică inconsistența metafizicii individului postmodern, neîncrezător în adevărul gnoseologic. Prin urmare, Hans caută sensurile în adevărul ficțiunii
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
semnificațiile scrierilor poetice ale lui Samuil Micu și Ioan Barac, iar pe Vasile Aaron îl încadrează în barochismul transilvănean. Dintre operele lui Vasile Aaron, două au rămas până astăzi în manuscris, și anume Praxisul forumurilor bisericești, din 1805, și poema filosofică Reporta din vis, datând din 1820-1822. După }iganiada lui Ioan Budai Deleanu, poemul filosofic, demonstrează Mircea Popa, este cea de a doua creație epică din cadrul Școlii Ardelene, extrem de interesantă prin noile tendințe preromantice și romantice: Ideea esențială este aceea a
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
îl încadrează în barochismul transilvănean. Dintre operele lui Vasile Aaron, două au rămas până astăzi în manuscris, și anume Praxisul forumurilor bisericești, din 1805, și poema filosofică Reporta din vis, datând din 1820-1822. După }iganiada lui Ioan Budai Deleanu, poemul filosofic, demonstrează Mircea Popa, este cea de a doua creație epică din cadrul Școlii Ardelene, extrem de interesantă prin noile tendințe preromantice și romantice: Ideea esențială este aceea a deșertăciunii bogățiilor lumești și a necesității omului de a aspira spre perfecțiune, spre o
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
politică." Discursul său de pe Câmpia Libertății de la 2/14 mai 1848 "îl situează pe intransigentul revoluționar în galeria marilor figuri de oratori ai neamului. Analiza strălucită a realităților social-politice ale Transilvaniei, definirea exactă a stărilor și raporturilor juridice, argumentele istorice, filosofice și umanitare aduse, denotă admirabila pregătire teoretică a tânărului revoluționar, înzestrarea sa intelectuală cu totul excepțională. Nimic nu este lăsat pe dinafară sau minimalizat, întreaga mită de argumente, dezvoltate într-o succesiune logică și armonioasă, conduce la făurirea unei imagini
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
ale originalului capătă invariabil un aspect apos, de frazeologie interminabilă. În română, Hegel sună diluat, confuz și exasperant de incoerent, în virtutea unei dizgrațioase revărsări de termeni nefirești. A-l citi în această formă duce la o inevitabilă scîrbire de exercițiul filosofic. Noica a simțit pericolul de a repudia cartea din cauza asperității indigeste a limbii, și de aici imboldul de-a o povesti ocolind crusta respingătoare a codului. Ce a rezultat sînt două comentarii a căror calitate amintește de ambiția tînărului Hegel
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
cartea din cauza asperității indigeste a limbii, și de aici imboldul de-a o povesti ocolind crusta respingătoare a codului. Ce a rezultat sînt două comentarii a căror calitate amintește de ambiția tînărului Hegel din fragmentul privitor la idealismul german: adevărul filosofic poate fi spus în chip estetic, într-o limbă în care profunzimea și frumusețea încetează să fie rivale. Hegel nu a scris niciodată frumos, și cu toate acestea fascinația jargonului îi e indubitabilă, grație atracției venite din partea unei limbi impostate
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
a slăvit exact valorile pe care nu le-a putut întruchipa: sănătatea, puterea, iubirea, libertatea. Și dacă nu ar fi stilul care să-i ridice cărțile la rangul unor piese literare care pot fi gustate în sine, în afara oricărui tipar filosofic, azi despre Nietzsche am vorbi cu rezerva cuvenită autorilor minori. La Nietzsche peristaltica lexicală e mai spectaculoasă decît tectonica ideilor, iar Ecce homo e o mostră de stil însuflețit de un nesuferit hybris creator.
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]
-
de la tiparul cifrelor, haosul fiind o declinare nefericită de la predestinarea numerică. În limbaj modern, numeralul cardinal are întîietate față de cel ordinal, și numai lipsa de fler poate face ca cele două categorii morfologice să fie privite ca echivalente sub unghi filosofic. Ca să existe o ordine trebuie să existe un pivot al ei. Cardinalul bate ordinalul. Potrivit lui Antelme Chaignet, exeget francez din secolul al XIX-lea, influența acestor idei a fost atît de adîncă încît nu e o exagerare a vedea în
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]