24,869 matches
-
El cuprinde cartea și rostește tainic semnul Spiritului. Zvâcnește o flacără roșiatică, Spiritul apare în flacără” (I, 131). Din biblioteca oricărui practicant romantic al artei magice nu putea lipsi Clavicula Solomonis, cel mai răspândit manual de necromanție. Cu ajutorul lui, adeptul filosofiei oculte putea invoca spirite și demoni, „punându-i să servească omului, care trebuie să aibă destul noroc ca să le înțeleagă natura și să știe cum să le atragă” (ed. 1634, p. 6) . La această „biblie” a necromanților face referire directă
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
lui Marlowe, aceasta ar fi Cartea (neapărat cu majusculă) supremei cunoașteri magice. Despre ea, însuși Lucifer e pus ca să îndemne: „Ia această carte și, atent citind,/ Vei învăța să te prefaci în orice ai voi”(VI, 124-125). Numită de Paracelsus „filosofie ocultă”, de Trithemius „magie spirituală”, iar de unii ocultiști moderni „magie transcendentală” (A. E. Waite), toată acestă bibliotecă magică a lui Faust trata - sintetiza Agrippa în De incertitudine... - despre „cele mai înalte mistere și cea mai profundă Contemplare a celor
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
chip al tărîmului se înscrie batjocura, care astfel nu mai e sentimentul unui singur și simplu suflet împietrit, ci e felul de a fi al celor confundați cu acest ținut, care o poreclesc și o mint pe femeie, duși de filosofia lor meschină, prin care caută să adune nu omenie, ci aur. Și, mai mult, într-o asemenea existență de batjocură a celor care se cred în cîștig se insinuează nevăzut și implacabil blestemul: „- Ce-s eu? (se întreba femeia, n. n
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
acuzate de a fi sechele ale colonialismului, vine Milner cu singularitățile lui care încurajează războaiele religioase în numele „adevăratei” credințe și distrugerile unor bunuri de patrimoniu, universal, bineînțeles, sub cuvânt că sunt opera unor „necredincioși”. Nu e vorba însă numai de filosofie politică la Milner, ci și de logică. Mai corect, de lipsa ei. Întreaga lui critică din eseu a universalității pleacă de la campania de combatere a mariajului „pentru toți”, cum numește noua lege franceză căsătoria între persoane de același sex. Ce
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
departe de trunchi. Fatima scrie un roman a cărui acțiune se petrece în zonele tribale ale Pakistanului, pe deasupra cărora zboară dronele americane. Cinci personaje, cinci destine diferite. Nimic despre familia Bhutto. Nu fără trădări, morți și supraviețuiri. Cum ne ajută filosofia să cunoaștem realitatea Într-un interviu din „Le Point” din 20 martie, filosoful francez Luc Ferry afirmă că pentru a cunoaște lumea în care trăim, aceea în curs de globalizare de astăzi, filosofia ne poate fi de mare ajutor. Mai
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
trădări, morți și supraviețuiri. Cum ne ajută filosofia să cunoaștem realitatea Într-un interviu din „Le Point” din 20 martie, filosoful francez Luc Ferry afirmă că pentru a cunoaște lumea în care trăim, aceea în curs de globalizare de astăzi, filosofia ne poate fi de mare ajutor. Mai exact, acea parte a filosofiei care se ocupă cu viziunile despre lume în diferite epoci istorice. Așadar, istoria filosofiei. Ea nu se predă nicăieri în școală. Așa cum nu se predă istoria religiei. Sigur
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
un interviu din „Le Point” din 20 martie, filosoful francez Luc Ferry afirmă că pentru a cunoaște lumea în care trăim, aceea în curs de globalizare de astăzi, filosofia ne poate fi de mare ajutor. Mai exact, acea parte a filosofiei care se ocupă cu viziunile despre lume în diferite epoci istorice. Așadar, istoria filosofiei. Ea nu se predă nicăieri în școală. Așa cum nu se predă istoria religiei. Sigur, filosofia are multe ramuri. E gnoseologia, e epistemologia, e aceea care are
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
pentru a cunoaște lumea în care trăim, aceea în curs de globalizare de astăzi, filosofia ne poate fi de mare ajutor. Mai exact, acea parte a filosofiei care se ocupă cu viziunile despre lume în diferite epoci istorice. Așadar, istoria filosofiei. Ea nu se predă nicăieri în școală. Așa cum nu se predă istoria religiei. Sigur, filosofia are multe ramuri. E gnoseologia, e epistemologia, e aceea care are ca obiect morala și politica. Interesul lui Luc Ferry se îndreaptă către acea parte
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
ne poate fi de mare ajutor. Mai exact, acea parte a filosofiei care se ocupă cu viziunile despre lume în diferite epoci istorice. Așadar, istoria filosofiei. Ea nu se predă nicăieri în școală. Așa cum nu se predă istoria religiei. Sigur, filosofia are multe ramuri. E gnoseologia, e epistemologia, e aceea care are ca obiect morala și politica. Interesul lui Luc Ferry se îndreaptă către acea parte a filosofiei, descoperită de vechii greci, pe care modernii o numesc înțelepciune și care constă
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
nu se predă nicăieri în școală. Așa cum nu se predă istoria religiei. Sigur, filosofia are multe ramuri. E gnoseologia, e epistemologia, e aceea care are ca obiect morala și politica. Interesul lui Luc Ferry se îndreaptă către acea parte a filosofiei, descoperită de vechii greci, pe care modernii o numesc înțelepciune și care constă în a-i învăța pe oameni să trăiască, să se bucure de viață. Necesară astăzi mai mult decât oricând, înțelepciunea ar putea sta la baza unui al
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
mult decât oricând, înțelepciunea ar putea sta la baza unui al doilea umanism, susține filosoful francez, capabil să-l resitueze pe om în universul lui natural și să-l repună în armonie cu cosmosul. Iată concluzia lui Luc Ferry: „O filosofie care n-are nimic de spus despre epoca în care trăim nu merită strădania de a ne ocupa cu ea. Acest rol de clarificare era omniprezent în secolul Luminilor, la Diderot, Voltaire, Hume și Kant, și nu văd de ce ar
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
timpului. Portretele devin astfel ele însele surse documentare pentru cel de astăzi. Un exemplu îl desprindem din corespondența cu D.C. Amzăr, în care un scurt fragment dintr-o scrisoare a acestuia ni-l aduce aievea pe cel care a revoluționat filosofia contemporană, Martin Heidegger: „M-am prezentat: magistrul, un tip de filosof à la Nae. Îl crezi mai mult negustor decât filosof - cu pantalonii scurți, cu o mustață mică, numai cât poate adăposti nasul, țigănos, scurt și de 40 de ani
Anton Golopenția - Rapsodia epistolară by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/2717_a_4042]
-
o construcție bizară, care stârnește când râsul, când lacrimile, iar la sfârșitul prestației, aplauze și ovații ca pe stadion. Dacă publicul se lasă sedus de arta sa, nu același lucru se întâmplă și cu actorul, care își are propria sa filosofie despre spectacol. Aplauzele nu-l încălzesc câtuși de puțin, el s-a obișnuit atât de mult cu ele, încât le acordă tot atâta importanță ca unui duș mai degrabă rece decât cald. Cu sau fără ovații, Horațiu Mălăele rămâne la fel de
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
Au și un copil reușit care, la 11 ani, scrie povestiri. Așadar, o familie ce trăiește aparent un tip de fericire socialistă. Numai că amândoi își alimentează constant refulările. Gina Stoiciu nu poate trăi plenar o aventură spirituală, absolventă de filosofie fiind, la fel soțul ei, Constantin, un scriitor cu destule indignări la activ. La urma urmelor, cititorul cărții Ginei Stoiciu, Exilul. Viața în fragmente, are în față o poveste de succes. Ajunși în martie 1982 în Canada, soții Stoiciu au
Echilibrul vindecat by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2730_a_4055]
-
al Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș, iar din decembrie 1996 și până în iunie 1999 a fost procuror la Parchetul Judecătoriei Târgu Mureș. Dumbravă este licențiat în științe juridice, promoția 1996 a Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și în filosofie, promoția 1995 a Facultății de Filosofie. Între anii 1999-2001, Horațius Dumbravă a fost preparator universitar la Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureș, în specialitatea drept penal și drept procesual penal. Dumbravă este membru fondator al Uniunii Naționale a Judecătorilor din
Judecătorul Horaţius Dumbravă este noul preşedinte al CSM () [Corola-journal/Journalistic/27341_a_28666]
-
iar din decembrie 1996 și până în iunie 1999 a fost procuror la Parchetul Judecătoriei Târgu Mureș. Dumbravă este licențiat în științe juridice, promoția 1996 a Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și în filosofie, promoția 1995 a Facultății de Filosofie. Între anii 1999-2001, Horațius Dumbravă a fost preparator universitar la Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureș, în specialitatea drept penal și drept procesual penal. Dumbravă este membru fondator al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, membru fondator, președinte (martie 2006
Judecătorul Horaţius Dumbravă este noul preşedinte al CSM () [Corola-journal/Journalistic/27341_a_28666]
-
că rațiunea îl deosebește pe om de animal. Eu spun asemeni lui Unamuno că ceea ce-l distinge e mai mult sentimental decât rațiunea. La Bacovia această luptă cu "morile de vânt" surprinde prin aparenta abandonare a metafizi cului și persiflarea filosofiei, suspectată de neputința descifrării condiției umane și a misterului cos mic. Omul, pentru autorul volumului "Plumb", este damnat să repete, cu fiecare generație, același traseu circular. Ea se instituie ca iluzionare inutilă ori ca luptă cu "morilor de vânt", ca
"CAVALERUL NEBUNIEI" STRĂBATE LITERATURA EUROPEI. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/90_a_416]
-
să surprindă și să decupeze "individualuri" semnificative, apte interpretării; prima se întrevede prin coliziunile eului, a doua prin încercarea de mântuire a acestora. Iar principiul generativ, poetic, cum ar fi zis Poe, consistă în chiar prima și esențiala distincție a filosofiei analitice, aceea dintre cunoașterea prin experiență nemijlocită și cunoașterea prin descriere. Cu alte cuvinte, după identificarea individualului, pentru o posibilă recuperare a lui în artă, sau o avansare spre cunoașterea adevărurilor în cunoașterea teoretică, trebuie să urmeze descrierea analitică. I
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
și pentru limbaj. Care este diferența între un eventual prelimbaj și limbajul propriu-zis ne ajută să vedem prelangajul primatelor. Scrie Lenclud: „Marile maimuțe nu comunică decât în legătură cu ceea ce au sub ochi. Nu despre faptul că bunicul lor ar fi iubit filosofia kantiană. Desigur, e greu de imaginat ce ar putea fi un limbaj fără capacitate de generalizare, limitat adică în expresia gândirii.” Robotul, telefonul mobil și învățământul la distanță Christine Kerdellant afirmă într- un hebdomadar francez că există trei exemple doveditoare
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2643_a_3968]
-
bântuit de umbra Autorului. Unele afirmații spectaculoase, voit- șocante, nu însă lipsite de coerență, mențin discursul metacritic al lui Barthes în actualitate. Între cele două laturi ale personalității sale critice, inconștient sau nu, Barthes și-a trasat chipul propriei sale filosofii textuale. Teoretizând și psihanalizând, în 1973, falia sau intermitența, aceste rupturi ale discursului ca surse ale „plăcerii”, el și-a pus în practică propriul brevet, mai exact ceea ce va lăsa el drept moștenire, dincolo de structuralism: „tot mărunțișul logic e în
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
moderne, în bună măsură datorată lui Dawkins însuși, diferă de aceea a lui Darwin, plasând la un alt nivel mecanismul care reglează evoluția speciilor, și anume la nivelul genelor, necunoscute lui Darwin, care se referea la individ. Asta schimbă radical „filosofia” evoluției naturale. Vreme de 3,5 miliarde de ani, genele s-au transmis sau au murit. Corpul uman nu e decât o „mașină” de transmis gene și, o dată, acest lucru înfăptuit, corpul moare. În natură nu există nici un alt scop
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2568_a_3893]
-
poporului, în sensul de atunci, mijlocul principal de adaptare la standardele occidentale. Junimea va reprezenta o formă de acțiune pedagogică mai complexă, slujită și de revista „Convorbiri literare”. Pedagogia maioresciană are de aici înainte în vedere cultura umanistă (limba, literatura, filosofia, istoria). Până și studiul limbii latine e privit de Maiorescu, într-o broșură celebră și extrem de actuală, din unghi formator. O dată cu intrarea în politică a junimiștilor, în anii 1870, pedagogia lor începe să se refere la un domeniu extra cultural
Pedagogii neamului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2570_a_3895]
-
ar fi arătat cu totul altfel. Nemulțumită de nedreptatea ce domnește în ierarhia senzorială, Mădălina Diaconu vrea să răscumpere demnitatea ontologică a simțurilor neglijate, punîndu-le în lumină semnificația culturală. Așa se face că de un deceniu autoarea s-a dedicat filosofiei simțurilor secundare: miros, pipăit și gust, iar cartea de față, De gustibus. Breviar de gastrosofie, este o incursiune în puzderia de teme care gravitează în jurul unui simț pe cît de fin în privința deliciilor pe care ni le pune pe limbă
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
artă propriu-zisă, împreună cu alaiul de teme însoțitoare ce se desprind din ea, de la meniuri și toasturi pînă la rețete de bucătărie și campanii publicitare în slujba mîncărurilor fast-food, sau de la subînțelesurile erotice ale mîncării pînă la interpretările psihanalitice ale alimentației. Filosofia nu poate vorbi despre orice, ci numai despre acele laturi ale vieții care îndeplinesc o minimă condiție de noblețe spirituală, ceea ce înseamnă că există teme atît de minore în insignifianța lor încît nu le poți atinge fără să te molipsești
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
Mădălinei Diaconu e că, fiind prea cultă spre a se lăsa atrasă de detalii pe cît de exotice, pe atît de serbede sub unghi speculativ, nu cade în morbul pestriț al eseisticii facile. Un simptom al crizei prin care trece filosofia este extravaganța de nișă a subiectelor abordate, autorii aplecîndu-se asupra unor teme despre care un Kant s-ar fi rușinat să scrie măcar un rînd, din convingerea că sînt prea meschine pentru a intra în atenția oficiului conceptual. Dar azi
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]